Connect with us

TRANSPORT

Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: Cartea Albă privind Transporturile oferă multe oportunități României în dezvoltarea transportului său naval și feroviar și creșterea competitivității sectorului

Published

on

epp groupParlamentul European a avut în discuție zilele acestea Raportul intermediar asupra nivelului implementării Cărții Albe privind Transporturile (intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor — Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”), ce a fost inițiată în 2011 de către Comisia Europeană.

rp_ramona-manescu-gov.ro_-291x300.jpg”Documentul este unul crucial pentru politicile privind transporturile la nivel european, pentru finanțarea ce este pusă la dispoziția acestui sector și pentru modul în care el se va dezvolta pe termen mediu și lung.” susține europarlamentarul PNL/PPE Ramona Mănescu, fost ministru al Transporturilor.

”Aducerea Raportului în faza în care să fie aprobat de Parlamentul European a implicat un efort semnificativ din partea raportorului PPE – domnul Wim van de CAMP, fiind negociate nu mai puțin de 631 amendamente.

Marți, documentul a fost prezentat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, după ce el primise undă verde, în iulie, din partea Comisiei de Transport și Turism. Miercuri raportul a fost votat favorabil de către plenul parlamentului și cred că ceea ce el subliniază este de mare interes pentru România” susține Ramona Mănescu, într-o postare pe site-ul său.

Mesajul europdeputatului PPE:

”Raportul exprimă o nemulțumire a Parlamentului European cu privire la gradul în care Cartea Albă privind Transporturile a fost implementată, dar identifică și pașii clari, ce deja au fost făcuți. Dar, cel mai important, ținând cont de țintele propuse și care vizează orizontul 2020/2030 apoi 2050, există o serie de oportunități și direcții de dezvoltare ce trebuie să fie luate în considerare de către autoritățile române.

În scurta perioadă petrecută la cârma transporturilor, bazându-mă pe experiența câștigată în politica europeană, am insistat asupra importanței a două atuuri pe care România le are în sectorul transporturilor: o rețea foarte generoasă de cale ferată și cel mai lung coridor de transport pe Dunăre. Lor li se adaugă cel mai mare port estic al Uniunii Europene – Constanța și cele 16 porturi dunărene, Galațiul fiind la rândul lui cel mai mare port de pe întreaga lungime a fluviului.

Aceste atuuri pe care le are România se regăsesc în oportunitățile oferite de Cartea Albă privind Transporturile. De asemenea, ele se regăsesc în concluziile raportului intermediar ce tocmai a fost votat de către plenul Parlamentului European.

Cel mai bun exemplu este punctul 10 ale capitolului privind finanțarea infrastructurii de transport și care solicită acordarea de ”prioritate mijloacelor sustenabile de transport, precum transportul feroviar, căile navigabile interioare și transportul maritim pe distanțe scurte”.

Mai mult, raportul ”solicită introducerea unui nou obiectiv, însoțit de măsurile necesare, de transfer până în 2030 a 50 % din actualul transport de mărfuri periculoase în UE către moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar și căile navigabile interioare”. De asemenea, raportul solicită măsuri pentru „a promova conexiunile portuare mai bune, în special cu căile ferate și căile navigabile interioare”, mai exact – finanțarea infrastructurii necesare dezvoltării capacităților multi-modale.

Transporturile pe calea ferată și cele navale oferă exact ceea ce se află în centrul Cărții Albe privind Transporturile: siguranță, costuri de mediu reduse, eficiență și fiabilitate. Prin interconectarea lor cu rețeaua rutieră și aeriană se obține chiar mai mult, în termeni de creștere a mobilității și eliminare a barierelor din calea unui spațiu european unic al transporturilor.

Folosindu-se de instrumentele financiare oferite prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF), în cadrul oferit de Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, proiect la inițierea, negocierea și adoptarea căruia am luat parte în mandatul anterior, România își poate crea avantaje competitive importante pe o piața a transporturilor ce este din ce în ce mai globalizată.

Cred că o fereastră de oportunitate o reprezintă termenul primei evaluări a implementării Master Planului General de transport al României. Până la acel moment, ce nu poate depăși doi ani de la cel al adoptării sale, există timpul necesar pregătirii României în vederea maximizării oportunităților oferite de Cartea Albă privind Transporturile.

Astfel, proiecte precum conectarea portului Constanța cu portul Rotterdam de la Marea Nordului, via coridorul Rin – Main – Dunăre, sunt de importanță strategică pentru România. Lor li se adaugă îmbunătățirea navigabilității pe Dunăre prin direcționarea de fonduri europene către efortul de întreținere a canalului navigabil precum și îmbunătățirea interconectivității prin centre multi-modale. Împreună, aceste proiecte au un efect sinergic și un impact semnificativ asupra volumului de marfă transportat pe Dunăre. Să nu uităm că aceste priorități se regăsesc și în Strategia Dunării, ce are în vedere modernizarea porturilor Dunărene, de-a lungul rețelei de transport TEN-T.

Trecerea la faza de implementare a proiectelor răspunde obiectivelor Cărții Albe privind Transporturile, dar mai ales aduce beneficii majore sectorului de transporturi românesc, asigurând acel suport economic durabil necesar creșterii numărului de locuri de muncă, sporirii veniturilor populației și îmbunătățirii oportunităților de antreprenoriat”.

 

.

 

.

FONDURI EUROPENE

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Published

on

© Cătălin Drulă/ Facebook

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a înregistrat până la această dată recordul absolut la absorbţia fondurilor europene nerambursabile, care a ajuns la 623 de milioane de euro, cu 22% mai mult decât în perioada similară din 2020 şi dublu faţă de 2019, a declarat, vineri, ministrul de resort, Cătălin Drulă.

“Despre execuţia bugetară. M-am luptat foarte tare pentru a primi mai mulţi bani la rectificarea bugetară, care merg exact către domeniul feroviar cea mai mare parte. E prioritate absolută domeniul feroviar la rectificarea bugetară. Execuţia bugetară a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii are două componente: partea de fonduri europene şi partea de buget de stat. Pe ambele avem record anul acesta. Pe fonduri europene, din datele pe care le am eu, avem recordul absolut de după Revoluţie pe absorbţie. În 2021, până la data curentă, 623 de milioane de euro aduşi în România de la Comisia Europeană pe fonduri nerambursabile. În lei, pe Titlul 58 – 3,1 miliarde de lei la data curentă şi o să vă fac o comparaţie cu anii precedenţi. Asta este o sumă cu 22% mai mare decât anul trecut, 2,5 miliarde până la data curentă în 2020, şi dublu faţă de 2019. În 2019 erau 1,6 miliarde de lei”, a spus Drulă, citat de Agerpres.

El a precizat că se va respecta ţinta de 8 miliarde de lei absorbţie în 2021.

“Am spus la începutul anului că ne-am pus o ţintă record în sine, cea de 8 miliarde de lei, şi o vom respecta până la sfârşitul anului. Asta înseamnă autostrăzi, asta înseamnă căi ferate noi, asta înseamnă investiţii în România”, a susţinut acesta.

În ceea ce priveşte partea de la bugetul de stat, execuţia la nivelul MTI este de 93%.

“Pe partea de buget de stat, este cea mai bună execuţie bugetară din ultimii 4 ani. 93% din fondurile alocate. Spre comparaţie, anul trecut a fost 70% execuţia bugetară, 74,7% în 2019 şi 81% în 2018. Deci, am cheltuit banii pe care îi avem, nu e o problemă de execuţie. I-am cheltuit şi tocmai de aia mai vrem, pentru că vrem să investim şi să avem condiţii mai bune”, a încheiat Cătălin Drulă. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

Published

on

© Cătălin Drulă/ Facebook

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în derulare cinci proiecte pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui pod la Ungheni, a transmis luni ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

“Reabilităm podurile de peste Prut şi construim unul nou. Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Unul dintre proiecte este Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B, construit în 1949, cu o lungime de 125 de metri.

Execuţia lucrărilor a pornit în iulie şi se va încheia peste 9 luni.

Proiectul vizează: consolidare grindă cu zăbrele; sablare şi vopsire tablier; reparare placa de beton armat care susţine calea pe pod; refacere cale pe pod şi trotuare; schimbare parapete pietonale şi de siguranţă; refacere rampe de acces; protejare picioare pod cu un dig de piatră brută.

Celelalte poduri ce vor fi reabilitate sunt Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B, Podul de la Sculeni, pe DN 24, Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A (la acest pod CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti).

În ceea ce priveşte Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectarea este deja în derulare. “Studiul de fezabilitate pentru pod este finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie”, a adăugat ministrul.

“Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a subliniat Drulă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul transporturilor: Vom avea autostradă de la Sibiu la Bruxelles. Lucrările vor fi gata în patru ani

Published

on

© Ministerul Transporturilor

Ofertele pentru lotul 2 al segmentului Lugoj-Deva al autostrăzii A1, vor putea fi depuse în curând, iar în patru ani, se va putea circula pe Autostradă de la Sibiu la Bruxelles, a anunţat, miercuri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, după şedinţa de Guvern.

“Cea mai importantă veste, pentru toată România: pe Lugoj-Deva, pe lotul 2, pe zona aceea cu tunelele urşilor, suntem de vreo 4 ani într-un blocaj, astăzi în sfârşit s-a ajuns la un acord pe acest lot cu fostul constructor, a fost o reziliere abuzivă în 2017, constructorul a câştigat, anul trecut a venit o decizie care a căzut ca o secure pe acest proiect, de plată a 270 de milioane către acest constructor, de repunere în contract, şi practic lucrurile acolo erau blocate.”, a afirmat Cătălin Drulă, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului, acesta este singurul sector lipsă de pe autostrada A1, între Sibiu şi Arad/Nădlac, pentru care, în curând, va exista un constructor şi astfel vom avea autostrada continuă de la Sibiu până la Bruxelles.

Întrebat în cât timp se va ajunge de la Sibiu la Bruxelles pe autostradă, Drulă a răspuns: „Lipsesc doar 9 km de autostradă. O să fiu sincer şi realist fiind vorba de două tuneluri la mijloc: mai devreme de patru ani nu va fi gata. Important este să fie gata peste patru ani, nu 10”.

Lucrările la autostrada Lugoj-Deva au început în 2011. Patru ani mai târziu italienii de la Tirrena Scavi finalizau lotul 1. În martie 2017 aveam o nouă inaugurare. Salini, tot un constructor italian, finalizase 15 kilometri din cei 28 ai lotului doi al şoselei de mare viteză. În vara aceluiaşi an, însă, şefii de la Drumuri au rupt contractul cu firma Salini şi au lăsat fără constructor circa 13 kilometri din şoseaua rapidă, din care 4 erau construiţi în proporţie de 90%. Ultimele două loturi din autostradă au fost şi ele date în circulaţie în 2019.

Singura porţiune lipsă este în continuare cea scoasă din lotul celor de la Salini, unde acordul de mediu revizuit în decembrie 2013 cere realizarea a două ecoducte pentru protecţia mamiferelor mari, aşa numitele „tuneluri pentru urşi”. Aceştia sunt singurii kilometri de autostradă care lipsesc dintre Sibiu şi Nădlac. Mare parte din banii pentru construirea autostrăzii Lugoj-Deva au venit de la Bruxelles.

De asemenea, ministrul Transporturilor a menţionat că ultimele exproprieri pentru drumul de legătură dintre Vama Giurgiu şi DN 5 au fost adoptate în şedinţa de Guvern.

“Am adoptat în şedinţa de Guvern de astăzi ultimele exproprieri necesare pentru drumul de legătură între Vama Giurgiu şi DN 5, este vorba de acel proiect de drum de 6 kilometri, un drum expres, fără intersecţii la nivel, un drum cu separatoare pe mijloc, un drum modern, care pleacă fix de la ieşirea din Vama Giurgiu sau de la intrarea în ţară, depinde cum ne uităm, şi ocoleşte complet Municipiul Giurgiu. Un proiect care are ca termen de finalizare promis de constructor sfârşitul acestui an”, a explicat Cătălin Drulă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA35 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA3 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO6 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA35 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending