Connect with us

Ramona Mănescu

Ramona Mănescu, europarlamentar PPE: Vine un GasGate, după DieselGate?

Published

on

„Asistăm zilele acestea la primele etape ale unui scandal ce amenință să zdruncine chiar fundamentele construcției europene”, semnalează europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE), într-un articol de opinie. Reacția eurodeputatului român vine după ce, potrivit unui raport confidențial al Comisiei Europene, publicat de jurnaliștii de la The Telegraph, Germania ar fi beneficiat de condiții privilegiate pentru cumpărarea gazelor rusești, în timp ce țările est-europene au fost dezavantajate.

„Cu câteva zile în urmă, publicația poloneză Biznes Alert([1]) prezenta publicului un document de 272 de pagini([2]), datat 2015, scurs direct din birourile Directoratului General pentru Competiție. Acest document este rezultatul unei anchete anti-trust demarate de către Comisia Europeană în 2011 când zeci de birouri ale clienților Gazprom din estul si centrul Europei au fost percheziționate, fiind confiscate peste 150.000 de documente.

Gazprom, principalul furnizor extern de gaze al Uniunii Europene, „nu este o companie comercială, ci un instrument de bază în jocurile geopolitice derulate de Rusia”, prezintă eurodeputatul român.

„Documentul aduce în fața unui public ce depășește cu mult cei 500 de milioane de cetățeni europeni, pentru că el se adresează și Ucrainei, Moldovei sau zonei Balcanilor de Vest, imaginea reală, necosmetizată, a modului în care gazul devine, în același timp, armă și pârghie politică în mâinile Moscovei. Gazprom, cel mai mare furnizor de gaze din lume, cu o producție ce acoperă 15% din necesarul de gaze la nivel global, partener în mari proiecte de investiții cu companii precum ENGIE, OMV, Shell, Uniper sau Wintershall, principalul furnizor extern de gaze al Uniunii Europene, nu este o companie comercială, ci un instrument de bază în jocurile geopolitice derulate de Rusia”, informează Mănescu.

Documentul prezintă elemente „profund îngrijorătoare: În primul rând este vorba despre o încălcare deliberată a legislației Uniunii Europene și intimidarea politică sistematică, timp de aproape 10 ani, practicate de Kremlin prin intermediul Gazprom”, subliniază eurodeputatul.

„Mai îngrijorător decât atât este faptul că această realitate pare că a fost știută, acceptată și sprijinită, cel puțin de către Germania. Efectul? În timp ce germanii au plătit 200 $/1.000mc de gaz, polonezii au plătit 350 $/1.000mc de gaz. Diferența este mult prea mare pentru a putea fi justificată prin argumente tehnice sau economice. Dacă în scandalul DieselGate a fost vorba de efecte mai greu palpabile pentru consumatorul european, în acest caz vorbim de un efect direct în buzunarul cetățeanului din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia – țările care au făcut obiectul dosarului Comisiei.

„Acțiunile Gazprom au vizat segmentarea pieței, izolarea diferitelor piețe de-a lungul granițelor naționale și restricții teritoriale sub forma unor condiții contractuale de interdicție a exportului sau a anumitor destinații. Mai mult, folosindu-se de poziția dominantă, Gazprom a impus, atât către PGNiG (Polonia), cât și către BEH (Bulgaria), condiții care intră sub incidența „abuzului exploatator”. Mai exact, Rusia a forțat Polonia și Bulgaria să accepte, în schimbul furnizării gazelor, condiții care nu aveau legătură cu obiectul contractului, dar care favorizau interesele rusești. În Polonia, Gazprom a obținut o poziție de veto în cadrul companiei poloneze Europol, blocând sau amânând decizii comerciale. În Bulgaria, printre altele, a obligat participarea BEH într-un proiect, împotriva voinței acestei companii„, mai transmite eurodeputatul român. 

Documentul scurs de la DG Comp și implicațiile sale nu mai pot fi negate, semnalează europarlamentarul român.

Mănescu cere Parlamentului European „să se implice, să ceară audierea celor implicați – nu doar a DG Comp, ci și a unor actori economici și chiar a unor actori politici din țările membre”.

„Deși România nu este cuprinsă în dosarul DG Comp și nu este direct afectată, nu putem ignora faptul că suntem, la rândul nostru, parte a unor proiecte regionale, de interes comun. România nu trebuie și nu poate urma o politică a struțului în acest scandal. Trebuie, la rândul nostru, să urmărim discuțiile, să ne poziționăm clar, să susținem politicile energetice comune. Mai mult, trebuie să ne susținem prietenii în momentele dificile, așa cum am dori ca, la rândul nostru, sa fim susținuți”, conchide Mănescu.

 

 

 

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația

Published

on

Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, t

 

otul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a participat în cadrul ultimei întrevederi a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) la Bruxelles

Published

on

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

  • ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
  • ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
  • ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
  • printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
  • în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
  • ca parte a strategiei de apărare a UE;
  • dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending