Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al administrației Trump: Relațiile Statele Unite-China, o “competiție strategică pe termen lung”. SUA salută poziția UE, care definește China drept un “rival sistemic”

Published

on

© The White House/ Flickr

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”. Raportul salută, totodată, faptul că aliații și partenerii SUA au dezvoltat abordări “mai clare și mai robuste” cu privire la China, administrația americană făcând trimitere la perspectiva strategică adoptată de Uniunea Europeană în relația sa cu China.

Documentul, publicat pe 20 mai, apare într-un context în care retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

“Abordarea administrației cu privire la Republica Populară Chineză reflectă o reevaluare fundamentală a modului în care Statele Unite înțeleg și răspund liderilor celei mai populate țări din lume și a doua cea mai mare economie națională. Statele Unite recunosc concurența strategică pe termen lung între cele două sisteme ale noastre. Printr-o abordare guvernamentală de ansamblu și ghidată de o reîntoarcere la principiile realismului, așa cum este articulat Strategia de Securitate Națională, guvernul Statelor Unite va continua să protejeze interesele americane și să promoveze influența americană. În același timp, rămânem deschiși către o implicare constructivă, orientată spre rezultate și cooperare din China, unde interesele noastre se aliniază. Continuăm să interacționăm cu liderii Republicii Populare Chineze într-un mod respectuos, dar clar, provocând Beijingul să își respecte angajamentele”, se arată în concluziile raportului.

Administrația Trump recunoaște și eforturile aliaților, nominalizând poziționarea strategică a UE, de a dezvolta abordări mai robuste în privința Chinei. Raportul face referire la perspectiva strategică adoptată de Uniunea Europeană în 2019 în relația sa cu Beijingul și care definește “China ca un partener important, dar și ca un competitor și un rival sistemic”.

Documentul face trimitere la trei tipuri de provocări pe care China le manifestă în raport cu SUA, ele fiind de ordin economică, de perspectivă a valorilor politice și sociale și din perspectiva securității.

Din punct de vedere economic, raportul critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

“China se auto-definește ca țară în curs de dezvoltare pentru a justifica politicile și practicile care denaturează sistematic mai multe sectoare la nivel global, dăunând Statelor Unite și altor țări”, se arată în raportul administrației americane, în care este criticată și strategia “One Belt, One Road”.

Potrivit SUA, proiectele desfășurate de China prin intermediul acestei inițiative strategice operează în afara standardelor internaționale și sunt caracterizate de o calitate slabă, corupție, degradare a mediului și de probleme fiscale create în statele gazdă ale acestor proiecte.

Din perspectiva valorilor, raportul face referire directă la politica promovată de Partidul Comunist Chinez (PCC), al cărui valori “contestă credința fundamentală americană în dreptul inalienabil al oricărei persoane la viață, libertate și căutarea fericirii”.

“În 2013, secretarul general Xi Jinping a cerut PCC să se pregătească pentru o perioadă de cooperare și conflict de lungă durată între cele două sisteme concurente și a declarat că capitalismul trebuie să moară și socialismul să câștige”, se menționează în document.

La nivelul provocărilor de securitate, raportul subliniază faptul că dezvoltarea militară a Beijingului amenință Statele Unite și interesele de securitate națională ale SUA și ale aliaților, generând provocări complexe pentru comerțul global și lanțurile de aprovizionare.

Documentul se referă la “activități militare și paramilitare provocatoare și coercitive” ale Chinei în Marea Galbenă, Mările Chinei de Est și de Sud, strâmtoarea Taiwanului și zonele de frontieră sino-indiană, dar și la practicile neloiale ale Beijingului prin care companiile sale tehnologice creează vulnerabilități în mediul de securitate cibernetică.

Raportul reamintește că Strategia de Securitate Națională solicită Statelor Unite “să regândească politicile din ultimele două decenii – politici bazate pe presupunerea că o confruntare a rivalilor și includerea lor în instituțiile internaționale și în comerțul global le-ar transforma în actori benigni și parteneri de încredere”.

“În mare parte, această premisă s-a dovedit a fi falsă. Actorii rivali folosesc propaganda și alte mijloace pentru a încerca să discrediteze democrația. Ei avansează opiniile anti-occidentale și răspândesc informații false pentru a crea diviziuni între noi, aliații și partenerii noștri”, mai este subliniat în document.

Pandemia cu noul coronavirus a exacerbat tensiunile dintre SUA și China, manifestate în ultimii ani în sfera comerțului global, a relațiilor economice bilaterale și a provocărilor de securitate reprezentate de implicarea chineză în edificarea infrastructurii 5G în cadrul lumii occidentale, acțiuni pe care Washingtonul le privește cu scepticism și cărora le menționează vulnerabilitatea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA nu mai acordă vize pentru studenții străini înscriși la instituții care țin cursuri online: ”Trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri”

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Studenții străini din SUA care aleg să urmeze instituții de învățământ care vor continua cursurile doar în regim ”online” nu vor mai pimi vize din partea autorităților americane, după vacanţa de vară 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat lunii serviciile americane de migraţie.

Studenţii deja prezenţi pe teritoriul american “trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri, ca înscrierea la o şcoală oferind cursuri în persoană pentru a-şi putea păstra statutul legal”, a preciza poliţia Vămilor şi Imigraţiei (ICE) într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Când unităţile de învăţământ vor opta pentru un model “hibrid”, ele vor trebui să certifice că studenţii lor străini sunt înscrişi la maximul posibil de cursuri în persoană pentru ca aceştia să îşi poată conserva dreptul de şedere.

Sunt avute în vedere vizele F1 (pentru studii academice) sau M1 (pentru pregătire profesională).

Reamintim că administrația Trump a decis să prelungească pauza de acordare a vizelor de muncă până la sfârșitul anului, având un impact negativ asupra asupra cetățenilor UE în plan academic, profesional și personal, ca și asupra relațiilor transatlantice în ansamblu.

Citiți și: Președintele Donald Trump prelungește ”pauza” de eliberare a ”cărților verzi”, dorind să îi readucă pe cetățenii americani la locurile de muncă

Continue Reading

ROMÂNIA

România a înmânat SUA o emisiune filatelică dedicată aniversării celor 140 de ani de relații diplomatice

Published

on

© Romfilatelia/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a înmânat luni ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul unei întâlniri desfășurate la sediul MAE, cea mai recentă emisiune filatelică dedicată aniversării a 140 de relații bilaterale România-SUA, pusă în circulație de Ziua Independenței SUA, la 4 iulie.

Pe plicul aniversar sunt reprezentate în paralel două momente remarcabile din istoria bilaterală: Regina Maria cu membri ai Misiunii Crucii Roșii Americane (1917) și misiunea medicilor militari români în SUA, desfășurată în perioada mai-iunie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.

 

La 14 iunie 2020 s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu acel prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat un mesaj cu ocazia inaugurării expoziției virtuale dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, alături de ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman și de asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA Philip T. Reeker.

În același context, Senatul SUA și Camera Reprezentanților au marcat, prin două rezoluții bipartizane, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și SUA. În rezoluțiile adoptate de cele două camere ale Congresului american este subliniat rolul important al României în regiunea Mării Negre, sunt apreciate evoluțiile semnificative ale României în domeniul luptei anticorupție și a statului de drept, precum și rolul important al României în înființarea Inițiativei celor Trei Mări și în promovarea unor obiective precum securitatea energetică în timpul președinției române a Consiliului UE.

De asemenea, cu prilejul marcării, în luna iunie, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, au făcut schimb de scrisori aniversare în care au reconfirmat relația strategică durabilă între România și SUA, țări care împărtășesc un Parteneriat Strategic bilateral.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending