ROMÂNIA
Raport al Alianței Europene pentru Sănătate Publică: Fiecare bucureştean pierde anual aproximativ 3.000 de euro din cauza poluării aerului, în vreme ce media europeană este de 1.250 de euro
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion
Poluarea aerului îl costă pe un locuitor al unui oraș european aproximativ 1.250 de euro pe an în vreme ce pentru un bucureștean costurile sunt peste 3.000 de euro, arată un raport al Alianței Europene pentru Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute în 432 de oraşe europene, transmite AFP, citat de Agerpres.
Citiți și:
România, condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru poluarea din București
Potrivit acestui raport, realizat de firma CE Delft pentru Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), un ONG cu sediul la Bruxelles, locuitorii orașelor europene trebuie să plătească anual peste 166 de miliarde de euro din cauza poluării.
Analiza a vizat cei trei poluanţi principali ai aerului, particulele, dioxidul de azot şi ozonul, precum şi costurile sociale, adică costurile directe legate cu îngrijirile medicale şi indirecte precum reducerea speranţei de viaţă sau maladiile precum bronşitele cronice grave.
În medie, poluarea aerului de pe urma combustibililor fosili în 2018 l-a costat pe un locuitor al unui oraş european 1.250 de euro, adică echivalentul a 3,9% din venitul său anual.
”Trebuie menţionat că există o diferenţă semnificativă în rândul oraşelor: în Bucureşti costurile totale se ridică la peste 3.000 de euro pe an, în timp ce în Santa Cruz de Tenerife din Spania costurile sunt mai mici de 400 de euro pe an. În multe oraşe din Bulgaria, România şi Polonia costurile sociale asociate cu sănătatea sunt cuprinse între 8 şi 10% din venituri”, susţin autorii raportului.
În topul oraşelor europene cu cele mai mari costuri provocate de poluare aerului, autorii studiului au pus pe primul loc Londra, cu costuri totale în valoare de 11,380 miliarde de euro, urmat de Bucureşti cu 6,345 miliarde de euro şi Berlin cu 5,237 miliarde de euro.
În cercetare au fost incluse și 21 de orașe românești. În afară de București, cele mai afectate orașe românești sunt Timișoara, Brașov și Cluj. Cel mai puțin afectate sunt Bistrița și Alba Iulia. Astfel, din cauza costurilor poluării aerului, fiecare român pierde anual 1.810 euro.
Poluarea aerului în oraşe este cauzată de factori multipli: transportul, încălzirea locuinţelor sau activităţile industriale şi agricole. Deşi este dificil să se evalueze cu exactitate ponderea fiecărui factor, raportul a analizat cu precădere influenţa transportului şi a estimat că o creştere cu 1% a numărului de maşini dintr-un oraş creşte costurile sociale cu aproape 0.5%.
Astfel, în fruntea plutonului, România înregistrează circa un deces din cinci legat de poluare, în timp ce în Suedia şi Danemarca este vorba de un caz din zece.
Raportul insistă asupra faptului că este necesară o abordare integrată a politicilor de mediu și de sănătate pentru a combate riscurile de mediu, a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a beneficia pe deplin de contribuția naturii la sănătatea și bunăstarea noastră.
O natură sănătoasă este un mecanism esențial în asigurarea sănătății publice, deoarece reduce bolile și favorizează sănătatea și bunăstarea oamenilor. Soluțiile verzi oferă un câștig întreit: pentru sănătate, societate și mediu. Spațiile verzi și albastre de calitate din zonele urbane favorizează sănătatea și bunăstarea, oferind locuri propice activității fizice, relaxării și integrării sociale, cu beneficii majore pentru comunitățile sărace.
Spațiile verzi și albastre răcoresc orașele în perioadele de caniculă, reduc inundațiile și poluarea fonică și sunt prielnice biodiversității urbane. În timpul pandemiei de COVID-19, mulți comentatori au remarcat o reînnoită apreciere a avantajelor pentru sănătatea și bunăstarea psihică pe care le oferă accesul la spații verzi și albastre, în special în zonele urbane.
În cadrul UE, Pactul Ecologic European aduce o schimbare crucială de direcție în agenda politică europeană și expune o strategie durabilă și favorabilă incluziunii menită să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții oamenilor, să îngrijească natura și să nu lase pe nimeni în urmă.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului
Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei
Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR
Ministrul francez al afacerilor europene, în România: Parisul și Bucureștiul analizează “căile de cooperare privind combaterea ingerințelor străine”
“Urmând exemplul lui Draghi”: Cele mai mari economii din UE – Germania, Franța și Italia – cer un raport UE privind competitivitatea sectorului bancar
Ministrul Finanțelor, după aprobarea bugetului în Parlament: România trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de statele din Vestul Europei
ROMÂNIA
ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor
Published
16 hours agoon
February 6, 2025By
Teodora Ion
ICI București a participat, în perioada 4-5 februarie 2025, la The Kick-off Meeting (KoM) al Proiectului IAMI, desfășurat la Facultatea de Economie și Management a Universității Cehe de Științe ale Vieții din Praga.
Potrivit unui comunicat al institutului, această întâlnire a marcat un pas important în demararea proiectului, reunind toți membrii consorțiului pentru a pune bazele colaborării și a planifica etapele viitoare.
IAMI este un proiect care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor.
Metodele tradiționale de identificare se confruntă cu limitări semnificative, printre care probleme de scalabilitate, precizie și adaptabilitate.
Proiectul propune o abordare bazată pe software avansat cu inteligență artificială (AI), pentru a depăși aceste obstacole.
Prin colaborarea dintre ICI București și partenerii europeni, proiectul IAMI va contribui la dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație menite să sprijine organizațiile de aplicare a legii (LEAs) și instituțiile de securitate din Uniunea Europeană, oferindu-le capabilități avansate de intelligence, investigație și criminalistică.
COMISIA EUROPEANA
39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Published
17 hours agoon
February 6, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a selectat 39 de proiecte inovatoare din întreaga Uniune Europeană, dedicate implementării infrastructurii pentru combustibilii alternativi.
Potrivit unui comunicat al instituției, o investiție totală de 422 de milioane de euro, furnizată prin intermediul Facilității pentru infrastructura de combustibili alternativi (AFIF), va sprijini aceste inițiative în vederea promovării tranziției către un transport mai curat.
”Cele 39 de proiecte pe care le sprijinim astăzi vor accelera implementarea infrastructurii critice de reîncărcare și realimentare necesare pentru extinderea parcurilor noastre de vehicule cu emisii zero. Împreună, acestea vor adăuga aproape 5 000 de noi puncte de încărcare, inclusiv 626 de încărcătoare de megawați, ajutând cetățenii să aleagă vehicule cu emisii zero și să contribuie la un mediu mai curat”, a precizat comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.
Proiectele selectate, dintre care două din România, se vor concentra pe instalarea de stații publice de reîncărcare electrică, inclusiv stații de reîncărcare de mare putere, de megawați, atât pentru vehiculele grele, cât și pentru cele ușoare, pe dezvoltarea de stații de alimentare cu hidrogen și de instalații electrice terestre în porturi, precum și pe electrificarea aeroporturilor și pe furnizarea de infrastructură pentru combustibili alternativi, cum ar fi amoniacul și metanolul pentru transportul maritim.
Unul dintre proiecte vizează instalarea a 28 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 150 kW fiecare pentru vehiculele ușoare și 32 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 350 kW fiecare pentru vehiculele grele, de-a lungul rețelelor rutiere TEN-T în 29 de locații din România și Grecia.
Un alt proiect urmărește implementarea a 200 de centre de reîncărcare accesibile publicului în România, echipate cu un total de 496 de puncte de încărcare: 96 pentru LDV-uri la 150kW și 400 pentru HDV-uri la 350kW.
Această investiție semnificativă se aliniază eforturilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a consolida competitivitatea industriilor europene.
AFIF funcționează prin intermediul unei cereri continue de propuneri, care permite finanțarea periodică a proiectelor noi și inovatoare pe tot parcursul anului.
Apelul actual, lansat la 29 februarie 2024, tocmai a finalizat prima sa rundă de evaluare.
Următoarea etapă va avea loc la 11 iunie 2025, când bugetul rămas de aproximativ 578 de euro de finanțare va fi disponibil pentru propunerile selectate.
ROMÂNIA
Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR
Published
17 hours agoon
February 6, 2025
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că va fi adoptat mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. El a precizat că este un mecanism de calcul european, asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Adoptăm mecanismul de actualizare a salariului minim, în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR. Evoluția salariului minim devine astfel mult mai predictibilă, această formulă fiind stabilită anul trecut, împreună cu partenerii sociali”, a spus premierul în debutul ședinței de guvern.
Potrivit hotărârii de guvern, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează „cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată finalizează procesul de transpunere a Directivei (UE) 2022/2041, care urmărește asigurarea unui salariu minim adecvat pentru toți lucrătorii.
Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, acest demers reprezintă și atingerea jalonului numărul 392 aferent cererii de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit sursei citate, salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit pe baza unor indicatori clari, respectiv: puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor; rata de creștere a salariilor; productivitatea muncii la nivel național.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3700 de lei. Salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG 1505/2024
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- EDITORIALE1 week ago
Dan Cărbunaru: România mică și marea dezbinare
- U.E.7 days ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN7 days ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării