Poluarea aerului îl costă pe un locuitor al unui oraș european aproximativ 1.250 de euro pe an în vreme ce pentru un bucureștean costurile sunt peste 3.000 de euro, arată un raport al Alianței Europene pentru Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute în 432 de oraşe europene, transmite AFP, citat de Agerpres.

Citiți și:

România, condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru poluarea din București

Potrivit acestui raport, realizat de firma CE Delft pentru Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), un ONG cu sediul la Bruxelles, locuitorii orașelor europene trebuie să plătească anual peste 166 de miliarde de euro din cauza poluării.

Analiza a vizat cei trei poluanţi principali ai aerului, particulele, dioxidul de azot şi ozonul, precum şi costurile sociale, adică costurile directe legate cu îngrijirile medicale şi indirecte precum reducerea speranţei de viaţă sau maladiile precum bronşitele cronice grave.

În medie, poluarea aerului de pe urma combustibililor fosili în 2018 l-a costat pe un locuitor al unui oraş european 1.250 de euro, adică echivalentul a 3,9% din venitul său anual.

”Trebuie menţionat că există o diferenţă semnificativă în rândul oraşelor: în Bucureşti costurile totale se ridică la peste 3.000 de euro pe an, în timp ce în Santa Cruz de Tenerife din Spania costurile sunt mai mici de 400 de euro pe an. În multe oraşe din Bulgaria, România şi Polonia costurile sociale asociate cu sănătatea sunt cuprinse între 8 şi 10% din venituri”, susţin autorii raportului.

În topul oraşelor europene cu cele mai mari costuri provocate de poluare aerului, autorii studiului au pus pe primul loc Londra, cu costuri totale în valoare de 11,380 miliarde de euro, urmat de Bucureşti cu 6,345 miliarde de euro şi Berlin cu 5,237 miliarde de euro.

În cercetare au fost incluse și 21 de orașe românești. În afară de București, cele mai afectate orașe românești sunt Timișoara, Brașov și Cluj. Cel mai puțin afectate sunt Bistrița și Alba Iulia.  Astfel, din cauza costurilor poluării aerului, fiecare român pierde anual 1.810 euro.

Poluarea aerului în oraşe este cauzată de factori multipli: transportul, încălzirea locuinţelor sau activităţile industriale şi agricole. Deşi este dificil să se evalueze cu exactitate ponderea fiecărui factor, raportul a analizat cu precădere influenţa transportului şi a estimat că o creştere cu 1% a numărului de maşini dintr-un oraş creşte costurile sociale cu aproape 0.5%.

Potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene de Mediu, în cele 27 de ţări ale UE şi în Regatul Unit, 630.000 de decese au putut fi atribuite direct sau indirect unui mediu poluat în 2012, potrivit ultimelor date oficiale disponibile, indică raportul care scoate în evidenţă importante diferenţe între vestul şi estul Europei şi legate de nivelul social-economic.

Astfel, în fruntea plutonului, România înregistrează circa un deces din cinci legat de poluare, în timp ce în Suedia şi Danemarca este vorba de un caz din zece.

Raportul insistă asupra faptului că este necesară o abordare integrată a politicilor de mediu și de sănătate pentru a combate riscurile de mediu, a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a beneficia pe deplin de contribuția naturii la sănătatea și bunăstarea noastră.

O natură sănătoasă este un mecanism esențial în asigurarea sănătății publice, deoarece reduce bolile și favorizează sănătatea și bunăstarea oamenilor. Soluțiile verzi oferă un câștig întreit: pentru sănătate, societate și mediu. Spațiile verzi și albastre de calitate din zonele urbane favorizează sănătatea și bunăstarea, oferind locuri propice activității fizice, relaxării și integrării sociale, cu beneficii majore pentru comunitățile sărace.

Spațiile verzi și albastre răcoresc orașele în perioadele de caniculă, reduc inundațiile și poluarea fonică și sunt prielnice biodiversității urbane. În timpul pandemiei de COVID-19, mulți comentatori au remarcat o reînnoită apreciere a avantajelor pentru sănătatea și bunăstarea psihică pe care le oferă accesul la spații verzi și albastre, în special în zonele urbane.

În cadrul UE, Pactul Ecologic European aduce o schimbare crucială de direcție în agenda politică europeană și expune o strategie durabilă și favorabilă incluziunii menită să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții oamenilor, să îngrijească natura și să nu lase pe nimeni în urmă.