Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, mulţumind totodată României pentru sprijinul acordat în acest demers.

“În ce priveşte Finlanda şi Suedia, toți aliații au luat o decizie istorică atunci când am convenit, la summitul de la Madrid din iunie, să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Am semnat, de asemenea, protocoalele de aderare. 28 din ţările membre au ratificat deja aceste protocoale de aderare, prin parlamentele naţionale, printre care și România. Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României de a avea Finlanda și Suedia ca membri. Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica”, a declarat secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Comentariile sale au venit pe fondul faptului că două state aliate, Ungaria și Turcia, amână ratificarea protocoalelor de aderare. La Budapesta, guvernul lui Viktor Orban a anunțat că a amânat un vot în Parlament pentru prima parte a anului viitor, în vreme ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, va avea o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Suedia la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București pentru a soluționa dosarele de interes bilateral, îndeosebi nemulțumirile Turciei cu privire interdicția statelor scandinave de a exporta arme către Ankara sau găzduirea unor organizații pe care Turcia le consideră teroriste.

Într-o nouă pledoarie pentru o decizie de ratificare din partea Ungariei și Turciei, Jens Stoltenberg a spus că a avea Finlanda și Suedia ca membri ai NATO va fi important pentru Finlanda și Suedia, dar va fi important și pentru întreaga Alianță.

“Va consolida NATO, deoarece Finlanda și Suedia au capacități militare de vârf, bine pregătite și bine echipate. De asemenea, ele sunt importante pentru nord și pentru nordul mare, iar Atlanticul de Nord este important pentru legătura dintre America de Nord și Europa, care este coloana vertebrală a NATO. Și apoi cred că, dacă ne uităm la hartă, ne-am dat seama cu toții că abilitatea noastră de a consolida flancul estic, în special țările baltice, dar și Polonia, țările baltice, este foarte mult întărită de faptul că avem Finlanda și Suedia ca membri cu drepturi depline. Așadar, este bine pentru Finlanda și Suedia, este bine pentru NATO și este bine pentru legătura transatlantică să le avem ca membri cu drepturi depline”, a conchis el.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, invocând preocupări de securitate legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și de alte grupuri, precum și din cauza interdicției statelor nordice de a exporta arme.

Astfel, liderii Turciei, Finlandei și Suediei au semnat un memorandum în iunie, la summitul NATO de la Madrid, pentru a deschide calea pentru ca cele două țări să abordeze preocupările turcești privind terorismul și exporturile de arme. În același context, liderii euro-atlantici au invitat Finlanda și Suedia să devină state membre ale NATO, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.

Între timp, 28 de state membre aliate au ratificat aderarea celor două țări la NATO, dar Turcia – împreună cu Ungaria – nu a aprobat aderarea celor două state scandinave. Recent, atât Finlanda, cât și Suedia, au făcut apel către Budapesta și Ankara să ratifice protocoalele de aderare la Alianță. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia a apreciat măsurile luate din timp de Alinață pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

Oficialul NATO se află în vizită la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Alianței.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a amintit de desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane – celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională – , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

La rândul său, secretarul general Jens Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB.

Acesta a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Premierul Nicolae Ciucă a luat cuvântul în tribuna Parlamentului României, în cadrul ședinței solemne a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie, prilej cu care a făcut apel la oamenii politici, dar și la cetățeni, să nu mai vorbească mereu în termeni negativi despre România.

„Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România. La noi este totul rău de 30 de ani, deși progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decât alții. Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor”, a transmis premierul în discursul său.

Potrivit prim-ministrului, Ziua de 1 Decembrie sărbătorește trei componente esențiale: poporul, teritoriul și suveranitatea.

„Poporul român a fost greu încercat de-a lungul istoriei, dar am rezistat, am perseverat, am supraviețuit și ne-am dezvoltat. Ca urmare a regimurilor totalitare, care au acoperit jumătate de secol, poporul român și instituțiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care-l avem față de Occident, o linie directă spre viitorul pe care îl merităm și o accelerare a dezvoltării României. Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană, un popor format din indivizi liberi, cetățeni români și europeni, cu drepturi și libertăți garantate, respectați în țară și străinătate. În esență, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea națiunii române”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, acesta a precizat că prin apartenența la UE și NATO, teritoriul național a devenit un teritoriu cu multiple garanții de securitate: „Putem să înțelegem cât de importantă este apartenența noastră la NATO și UE, dacă ne uităm cu atenție la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Planul nostru comun, la care suntem chemați să construim cu toții, pentru că toți, mai ales în această sală, reprezentăm cetățenii României și așteptările lor, și putem consolida Uniunea din care facem parte. Iar cetățenii așteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul național al României.”

„Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor”, a mai subliniat Nicolae Ciucă în discursul său.