Connect with us

U.E.

Raport al autorităților germane: Migranții au fost implicați în peste 69.000 de infracțiuni sau posibile infracțiuni de la începutul anului

Published

on

imigrantiAutorităţile germane au anunţat că migranţii ajunşi în ţară au comis sau au intenţionat să comită mai mult 69.000 de infracţiuni în primele trei luni ale anului, însă printre cei depistaţi de poliţişti se află un număr redus de cetăţeni sirieni, transmite RT, citat de Adevărul.

Numărul absolut de infracţiuni comise de sirieni, afgani şi irakieni este mic în comparaţie cu infracţiunile în care au fost implicaţi migranţi din statele nord-africane, georgieni şi sârbi. De asemenea, raportul a subliniat faptul că cei mai mulţi migranţi sunt inocenţi, iar numărul infracţiunilor comise de migranţi a scăzut cu 18% în perioada ianuarie-martie.

Însă, autorităţile nu au precizat câte dintre cele 69.000 de incidente semnalate nu au fost infracţiuni consumate, care este rata criminalităţii pe teritoriul german şi cum se compară infracţiunile comise de migranţi cu cele înfăptuite de cetăţenii germani.

Între timp, 29,2% dintre infracţiunile semnalate au fost jafuri, 28,3% de încălcări ale proprietăţii, iar în 23% dintre cazuri a fost vorba despre provocare de răni, tâlhării şi sechestrări. Numărul agresiunilor sexuale a fost de 1,1% din infracţiunile semnalate. Datele publicate de autorităţile germane au fost culese din cele 16 landuri ale statului.

Mai mult de 1,1 milioane de migranţi au ajuns pe teritoriul german anul trecut, iar 200.000 de solicitanţi de azil au fost înregistraţi de Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi în primele cinci luni ale anului. 

Citiți și Germania intenționează să aloce echivalentul unei jumătăți din PIB-ul României pentru integrarea refugiaților până în 2020

Publicația Der Spiegel anunța luna trecută că guvernul german intenționează să cheltuiască aproximativ 93,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020 pe probleme legate de criza refugiaților, citând un un proiect al ministerului federal de Finanțe.

Calculele ministerului de finanțe includ costuri pentru cazarea și integrarea refugiaților precum și pentru abordarea cauzelor care îi determină pe oameni să fugă din regiunile afectate de crize. Estimările au în vedere 600.000 de migranți care sosesc în acest an, 400.000 anul viitor și 300.000 în fiecare din anii următori, menționează sursa citată, adăugând că se așteaptă ca 55% din refugiații recunoscuți să aibă un loc de muncă după cinci ani.

Citiți și Eurostat: Aproape jumătate din numărul de azilanți sosiți în Europa în 2015 au primit protecție în Germania

Conform Eurostat, mai mult de 330.000 de persoane au primit azil în statele Uniunii Europene în anul 2015, din care aproape jumătate în Germania. Germania, principala țară de destinație în actuala criză a migranților, a acordat anul trecut protecție unui număr de 148.215 persoane, o creștere cu 212% comparativ cu 2014. Peste 100.000 dintre acești solicitanți proveneau din Siria. 

Astfel, în Germania 148.215 persoane au primit protecție dintr-un total de 441.800 de persoane care au aplicat pentru acest statut. Din 441.800 de solicitanți de azil sau alte forme de protecție, 333.350 au primit azil și protecție în întreaga Europă în 2015.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

Published

on

© European Union 2024

Raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care este dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unei date, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate – și solicită statelor membre să decidă în acest an asupra unei date clare privind eliminarea controalelor terestre pentru România și Bulgaria.

Dezvoltarea sectorului de transport este crucială pentru Uniunea Europeană, în vederea tranziției spre energia verde. (…) Mai mult decât atât, instituțiile europene trebuie să se opună cu fermitate oricărei încercări de a limita libertatea de circulație între statele membre. Aceasta include restricții tehnice privind rutele și transportul rutier, precum și orice suspendare a Acordului Schengen. Trebuie stabilită o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și alte țări Schengen în 2024“, se arată în raportul ce va fi discutat de liderii europeni.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Published

on

© European Union 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

Piața unică a Uniunii Europene nu este un proiect tehnic, ci unul politic“, a declarat Charles Michel, într-o conferință de presă susținută alături de Letta înainte de summitul special al liderilor europeni, consacrat competitivității și pieței unice.

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice.

În stilul tipic al UE, raportul lui Letta este unul dintre cele două studii importante scrise de foști prim-miniștri italieni pe teme similare în același timp. Mario Draghi – care și-a condus țara natală la șapte ani după Letta (2013-2014), înainte de a demisiona în 2022 – a fost rugat de Comisia Europeană să analizeze “competitivitatea” Europei.

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

 

Citând factori precum evoluția demografică, starea economiei, rămânerea în urmă față de piața americană sau contestarea ordinii internaționale de către regimurile autoritare, Letta argumentează că aceste realități reclamă actualizarea reperelor cardinale ale pieței unice.

Extinderea perimetrului pieței unice prin integrarea telecomunicațiilor, energiei și finanțelor: Piețele naționale sunt o frână majoră în calea creșterii și inovării

“Piața unică continuă să fie o piatră de temelie a integrării și a valorilor europene, servind drept un puternic catalizator pentru creștere, prosperitate și solidaritate. Cu toate acestea, scenariul internațional s-a schimbat profund, subliniind necesitatea de a dezvolta o nouă piață unică”, afirmă Enrico Letta.

În acest sens, o dimensiune crucială abordată de raportul fostului premier italian se referă la perimetrul pieței unice.

La început, trei sectoare au fost în mod deliberat ținute în afara procesului de integrare, fiind considerate prea strategice pentru ca funcționarea și reglementarea lor să se extindă dincolo de frontierele naționale: finanțele, telecomunicațiile și energia.

“Excluderea de la acea vreme a fost motivată de convingerea că prioritizarea controlului intern asupra acestor domenii ar servi mai bine intereselor strategice. Cu toate acestea, piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează Letta.

Chiar și în interiorul perimetrului inițial, subliniază președintele Institului Jacques Delors, piața unică are nevoie de o revizuire. El se referă, în special, furnizarea de servicii în interiorul UE continuă să se confrunte cu bariere semnificative care trebuie abordate și eliminate pentru a debloca întregul potențial al pieței unice.

“Pentru această lume mai mare, avem nevoie de un angajament politic puternic pentru a împuternici o nouă piață unică. Acest nou cadru trebuie să fie capabil să protejeze libertățile fundamentale, pe baza unor condiții de concurență echitabile, sprijinind în același timp obiectivul de a stabili o politică industrială europeană dinamică și eficientă”, spune Letta.

Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, raportul solicită rapiditateși amploare în acțiune și, mai presus de toate, de resurse financiare suficiente.

Cele patru libertăți ale pieței unice, de domeniul secolului al XX-lea. Este nevoie de cea de-a cincea libertate consacrată inovării

“Voi discuta cu prim-miniștrii și șefii de stat și vreau să adaug un punct foarte important, care este propunerea privind cea de-a cincea libertate”, a spus Letta, precizând că motivul unei diferențe atât de mari între UE și SUA nu este numai din cauza fragmentării pieței unice a UE, și din “din cauza faptului că suntem în urmă în materie de inovare”

Potrivit lui Letta, o parte a problemei este dată de faptul că piața unică se bazează pe patru libertăți, cea a liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor.

“Cele patru libertăți sunt cele patru libertăți din secolul XX, iar ideea este de a încerca să lansăm și să subliniem importanța celei de-a cincea libertăți, iar libertatea este cea legată de inovare, cercetare, cunoaștere și abilități care nu au existat la început pe piața unică”, a conchis Letta.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care are loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă

Published

on

© European Union 2024

Europa trebuie “să se trezească” şi să-şi dezvolte capacitatea industrială în sectorul militar, în faţa ameninţărilor venite dinspre ţări autoritare precum Rusia sau Iran, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce a subliniat că impulsul Europei de a deveni un actor mai puternic în domeniul apărării și securității nu înseamnă că blocul european se va îndepărta de NATO.

“Suveranitatea europeană este necesară, dar suveranitatea europeană nu va fi niciodată în detrimentul aliaților și prietenilor noștri și nu va afecta niciodată importanța și necesitatea NATO”, a declarat aceasta în fața audienței la o conferință europeană pentru apărare și securitate, conform Politico Europe.

Pregătirea, investițiile și parteneriatele sunt cele trei priorități pentru viitor, a adăugat președintele Comisiei, care candidează în prezent pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și candidează pe o platformă care pune apărarea în prim-plan.

Dar, în timp ce Bruxelles-ul caută să își asume un rol mai important și mai principal în domeniul apărării – lansând, de exemplu, luna trecută o strategie industrială europeană de apărare și cu Ursula von der Leyen pledând pentru crearea unui post de comisar european pentru apărare în viitoarea Comisie, oficialii NATO se tem de suprapunerile cu alianța militară.

“Pe măsură ce ne consolidăm propria securitate în materie de apărare, vom consolida, desigur, parteneriatul nostru de bază cu NATO: O apărare europeană mai suverană și mai bine finanțată nu va face, desigur, decât să întărească NATO”, a declarat von der Leyen.

Făcând apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața unor regimuri autoritare precum Iranul, Rusia și Coreea de Nord, care lucrează împreună, ea a încercat totuși să liniștească țările UE care se tem că Comisia Europeană va face o preluare de putere în domeniul apărării.

“Permiteți-mi să fiu foarte clară: statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru trupele lor”, a declarat ea.

“Este momentul ca Europa să se trezească pe planul apărării şi securităţii întrucât mizele sunt imense (…) Ameninţarea războiului probabil că nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta”, a indicat Ursula von der Leyen.

Apelul lui von der Leyen, care coincide cu reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern de la Bruxelles, consacrată în special pieței unice și competitivității europene, vine în aceeași zi în care Parlamentul European a dat publicității ultimul Eurobarometru premergător alegerilor europene din 6-9 iunie.

Potrivit sondajului, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial. Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%).

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

În același context, președinta Comisiei Europene a anunțat că fostul președinte finlandez Sauli Niinisto va întocmi raport privind modul în care poate fi îmbunătățită pregătirea civilă și de apărare a Europei, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
SCHENGEN9 hours ago

Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

ROMÂNIA10 hours ago

Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil

ROMÂNIA11 hours ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA12 hours ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

NATO13 hours ago

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Colaborare Cluj – Eindhoven în domeniu inovării și IT. Primarul Emil Boc: Fiecare oraș dorește să își consolideze avantaje competitive. În cazul nostru, un avantaj de necontestat este reprezentat de universități

ROMÂNIA11 hours ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA12 hours ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ1 day ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ1 day ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO1 week ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

Trending