Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al Băncii Mondiale: Un sfert din populația lumii trăiește cu 3,2 dolari/ zi, iar aproape jumătate din locuitorii planetei cu 5,5 dolari/ zi

Published

on

Evoluţiile economice înregistrate la nivel mondial sugerează că, deşi în prezent numărul persoanelor care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă este mai mic, aproape jumătate din populaţia lumii, respectiv 3,4 miliarde de persoane, se străduieşte să-şi asigure nevoile de bază, conform unui studiu al Băncii Mondiale.

“Faptul că 3,20 dolari este suma disponibilă pentru traiul zilnic reflectă nivelul sărăciei în ţările cu venituri scăzute şi medii, iar suma de 5,50 dolari/zi reflectă nivelul din ţările cu venituri superioare şi medii”, se arată în Raportul Bianual al Băncii Mondiale privind Sărăcia şi Prosperitatea Comună intitulat “Asamblarea pieselor din puzzle-ul sărăciei” (“Piecing Together the Poverty Puzzle”), relatează Agerpres.

FOTO: World Bank/ Flickr

Banca Mondială rămâne în continuare dedicată îndeplinirii obiectivului de a pune capăt sărăciei extreme, definită drept traiul cu mai puţin de 1,90 dolari/zi, până în anul 2030. Cota populaţiei lumii care trăieşte la limita sărăciei extreme a scăzut la 10% în 2015, însă ritmul de reducere a sărăciei extreme a încetinit, după cum a avertizat Banca Mondială pe 19 septembrie.

Cu toate acestea, de vreme ce creşterea economică se traduce prin aceea că o cotă mult mai mare din populaţia săracă a lumii trăieşte acum în ţări mai bogate, deschiderea unor linii de credit suplimentare dedicate luptei împotriva sărăciei şi înţelegerea mai profundă a factorilor care determină sărăcia sunt cruciale pentru a putea combate sărăcia cu eficienţă, se afirmă în raportul citat.

“Scopurile noastre sunt acelea de a pune capăt sărăciei extreme până în anul 2030 şi de a spori nivelul prosperităţii comune, iar noi rămânem angajaţi pe calea îndeplinirii acestor scopuri. În acelaşi timp, putem avea o imagine mai bună asupra sărăciei la niveluri diferite şi pe mai multe dimensiuni, în toată lumea. Această imagine evidenţiază faptul că sărăcia este mai răspândită şi mai înrădăcinată, relevând cât de importantă este investiţia în oameni”, a declarat preşedintele Grupului Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

Citiți și Eurostat: România, pe locul al doilea în clasamentul țărilor din UE cu cel mai mare grad al riscului de sărăcie în 2017

Deşi rata sărăciei extreme a scăzut în mod substanţial, de la 36% în 1990, cercetarea detaliată din raport cu privire la natura sărăciei demonstrează magnitudinea provocărilor apărute în cadrul încercărilor de eradicare a sărăciei. Peste 1,9 miliarde de persoane, sau 26,2% din populaţia lumii, trăiau cu mai puţin de 3,20 dolari în 2015. Aproape 46% din populaţia lumii trăia atunci cu mai puţin de 5,50 dolari/zi.

“Raportul merge dincolo de măsurile monetare dedicate eradicării sărăciei, pentru a putea înţelege modul în care accesul la aprovizionarea cu apă, la salubritate, la învăţământ sau la electricitate influenţează bunăstarea unei familii. Şi de vreme ce povara sărăciei cădea adesea cel mai greu pe femei şi pe copii, raportul analizează cum sărăcia poate varia în funcţie de gospodărie. Raportul constată că veniturile celor mai săraci 40% au crescut în 70 din cele 91 de economii monitorizate. În peste jumătate dintre economii, veniturile lor au crescut mai rapid decât media, cu alte cuvinte redistribuţia veniturilor a crescut”, se menţionează în comunicatul Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, progresul pe calea obţinerii dezideratului de prosperitate comună a încetinit în anumite regiuni ale lumii. Raportul mai avertizează şi asupra faptului că datele necesare pentru a evalua prosperitatea comună sunt cele mai slabe calitativ, chiar în ţările care au nevoie de aceste date pentru a-şi îmbunătăţi situaţia. Numai una din patru ţări din economiile slab dezvoltate şi patru din cele 35 ţări care sunt recunoscute ca fiind fragile şi afectate de conflicte deţin date privitoare la evoluţia în timp a prosperităţii comune.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Asasinat la Berlin: Ministrul de externe al Germaniei avertizează Rusia să se aștepte la noi consecințe dacă se confirmă complicitatea statului rus

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Ministrul de externe german Heiko Maas a avertizat marţi Rusia împotriva unor noi consecinţe dacă o instanţa germană va decide că statul rus a fost complice la presupusa asasinare comandată a unui cetăţean georgian la Berlin anul trecut, potrivit DPA.

“În cazul în care vor exista astfel de constatări în această decizie, se poate presupune că vom răspunde din nou”, a declarat şeful diplomaţiei germane după o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova, unde s-a aflat într-o vizită de o zi, informează Agerpres.

Cu ocazia acestei vizite, Heiko Maas intenţiona să clarifice o serie de probleme care au tensionat relaţiile dintre Moscova şi Berlin, în particular cazul uciderii unui georgian anul trecut la Berlin de către un asasin rus.

Această crimă a generat o furtună diplomatică între Germania şi Rusia, inclusiv expulzări reciproce de diplomaţi şi ameninţări cu impunerea de sancţiuni. Un georgian de 40 de ani, care trăia în exil în Germania şi care ar fi luptat ‘în al doilea război ruso-cecen’, a fost ucis în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin de către un asasin trimis de serviciile speciale ruse, conform media germane şi ruse.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat marți, înaintea unei vizite pe care efectuează la Moscova și la Sankt Petersburg, că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Vizita șefului diplomației germane în Rusia, a doua deplasare externă după cea din Israel de la debutul președinției germane a Consiliului UE, survine și în contextul în care Uniunea Europeană, sub președinție germană, a adoptat primul set de acțiuni împotriva unor atacuri cibernetice desfășurate inclusiv de hackerii GRU.

După scurta escală la Moscova, ministrul german de externe urma să se deplaseze la Sankt-Petersburg pentru a aduce un omagiu victimelor asediului Leningradului (numele oraşului din perioada sovietică) din partea Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a indicat biroul său într-un comunicat. Sute de mii de oameni au decedat în timpul asediului de peste doi ani, din 1941 până în 1944, în mare parte din cauza foametei. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit: A șasea economie a lumii a înregistrat o contracție record de 20,4% din PIB pe fondul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit a înregistrat o contracție record de 20,4% a produsului intern brut (PIB) în perioada în care măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus au fost în vigoare, arată datele publicate miercuri, 12 august, de Oficiul Național pentru Statistică (ONS), transmite Reuters, preluat de Agerpres

Este cel mai sever declin raportat până acum de o economie importantă şi este în linie cu estimările analiştilor. Marea Britanie este a şasea economie a lumii.

Potrivit estimărilor ONS, scăderea accentuată a fost observată în al doilea trimestru al anului, din aprilie până în iunie – în perioada de strictă implementare a măsurilor de carantinare pentru controlul răspândirii COVID-19 – și ar putea fi comparată cu scăderea de doar 2,2% a PIB-ului din primul trimestru, din ianuarie până în martie.

Deși în iunie economia britanică dădea semne de revenire, înregistrând o creștere de 8,7%, pe fondul relaxării măsurilor de restricție și reluării activităților economice -, aceasta a fost cu 17,2% mai mică decât nivelurile înregistrate în februarie.

Potrivit statisticianului Jonathan Athow, din cadrul ONS, revenirea din iunie ar putea fi atribuită redeschiderii industriilor, după ce focarul de coronavirus a fost pus sub control.

„Economia a început să-și revină în iunie, odată cu redeschiderea magazinelor, creșterea producției în fabrici și reluarea construcțiilor de case”, a precizat acesta, citat de Euronews

Guvernul britanic speră acum că această tendință pozitivă va continua și în luna iulie, după reluarea activității în sectorul ospitalității și redeschiderea sălilor de sport.

Banca Angliei (BoE) a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă ca economia britanică să aibă nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru a-şi reveni la nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei.

Oficialii BoE au anunţat că se aşteaptă ca economia să nu se redreseze la nivelul înregistrat la înaintea pandemiei până la sfârşitul anului viitor. Dar previziunile pe termen scurt sunt mai puţin sumbre. Deşi rata şomajului ar urma să crească la 7,5% până la finalul anului, este un nivel mai redus decât previziunea BoE din mai, de 10%.

De altfel, datele de miercuri au fost publicate la doar o zi după ce ONS a dezvăluit că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 220.000 de persoane în trimestrul doi, marcând cea mai mare scădere în trei luni de la prăbușirea financiară.

Începând cu luna martie, în jur de 730.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă, cea mai mare scădere înregistrându-se în rândul lucrătorilor mai tineri și mai în vârstă, precum și a celor cu un nivel mai scăzut de calificare. 

De asemenea, în mai Banca Angliei a dat publicităţii „un scenariu ilustrativ”, potrivit căruia PIB-ul Regatului Unit se va contracta cu 14% în 2020, urmând să îşi revină cu un avans de 9% în 2021. Săptămâna trecută, oficialii au previzionat că economia britanică se va contracta mai puţin în acest an, cu 9,5% – cea mai slabă performanţă din ultimii 99 de ani – dar sub declinul de 14% estimat în mai.

Continue Reading

SUA

COVID-19: SUA au încheiat un al șaselea contract pentru achiziția a 100 milioane de doze de vaccin

Published

on

© White House/ Flickr

Președintele SUA Donald Trump a anunțat, marți, că guvernul american va cumpăra 100 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de la compania de biotehnologie Moderna care dezvoltă un vaccin aflat în prezent în etapa finală a testelor clinice pe oameni, potrivit France Presse, preluat de Agerpres.

Moderna a declarat separat că acordul pentru achiziționarea vaccinului dezvoltat de ei, mRNA-1273, valorează 1,53 miliarde de dolari și va oferi guvernului federal opțiunea de a achiziționa până la 400 de milioane de doze suplimentare. SUA au investit deja 955 milioane dolari în dezvoltarea vaccinurilor Moderna, ducând investiția totală la 2,48 miliarde de dolari. De altfel, Nicio altă companie sau grup farmaceutic nu a primit atâţia bani din partea Washingtonului în cursa pentru vaccinuri.

„Investim în dezvoltarea și fabricarea primelor șase vaccinuri candidat pentru a asigura livrarea rapidă. Militarii sunt pregătiți să plece, ei sunt gata să livreze un vaccin americanilor de îndată ce va fi aprobat în totalitate de către FDA (Autoritatea de reglementare a alimentelor și medicamentelor) și suntem foarte aproape de această aprobare “, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă, relatează CNBC.

Vaccinul contra coronavirusului se află în etapa finală a testelor clinice care îi vor testa eficacitatea și siguranța pe 30.000 de oameni. Compania din Massachusetts a declarat anterior că așteaptă rezultate pozitive începând din octombrie.

Guvernul a cumpărat anterior 100 milioane de doze de la fiecare dintre următoarele companii: Johnson şi Johnson, Novavax, Pfizer şi Sanofi, şi 300 milioane de doze AstraZeneca, adică un total de 800 milioane de doze până în prezent. Astfel, cheltuielile administraţiei Trump reprezintă cel puţin 10,9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vaccinuri. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending