În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari din România, atrage atenţia un raport al Comisiei Europene făcut public joi.
“Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor şi studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari”, relevă Monitorul anual al Educaţiei şi Formării, la capitolul despre România, citat de Agerpres.
“În pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor şi studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale”, subliniază Comisia Europeană.
Executivul european evidenţiază că infrastructura digitală în şcoli nu este dezvoltată suficient, în special în zonele rurale.
“Comparativ cu media UE, mult mai puţine şcoli sunt extrem de bine dotate şi conectate din punct de vedere digital. Doar 14% dintre elevii români în învăţământul primar (media UE – 35%), 16% în învăţământul secundar inferior (media UE – 52%) şi 31% în învăţământul secundar superior (media UE – 72%) studiază în astfel de şcoli”, conform unor date din 2019 ale Comisiei Europene.
Raportul notează de asemenea că cheltuielile României pentru educaţie rămân printre cele mai scăzute din UE.
“Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educaţie crescuseră în termeni reali cu 6,4%, echivalentul a 3,2% din PIB. Acest nivel al cheltuielilor este semnificativ mai scăzut decât media UE de 4,6%, fiind unul dintre cele mai scăzute la nivelul UE. Cheltuielile pentru educaţie au rămas stabile, în general, înregistrând o creştere reală de doar 1% comparativ cu 2010”, se menţionează în document, care mai precizează că rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut, dar rămâne ridicată.
În privinţa învăţământului superior, Comisia Europeană precizează că, “deşi cererea de competenţe specializate este în creştere, numărul de absolvenţi de studii superioare este scăzut, iar competenţele acestora nu sunt în concordanţă cu necesităţile pieţei muncii.
“Existenţa unui număr suficient de absolvenţi de învăţământ superior este importantă pentru creşterea productivităţii, pentru inovare şi competitivitate. Cu toate acestea, potrivit Eurostat, în 2019, doar 25,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani aveau o diplomă universitară, un număr semnificativ mai scăzut decât media UE de 40,3% şi cel mai scăzut nivel din UE. Totuşi, rata a crescut în mod semnificativ comparativ cu 2009 (16,8%), chiar dacă se află încă sub obiectivul de ţară al României de 26,7% stabilit în contextul strategiei Europa 2020”, notează raportul.
Monitorul analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre, iar în acest an se axează pe predarea şi învăţarea în era digitală, în contextul în care criza provocată de coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Sunt încântată de faptul că educaţia digitală este tema principală a Monitorului Educaţiei şi Formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educaţia în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educaţia digitală şi ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de iniţiative, inclusiv noul Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care va consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus şi va contribui la construirea unei Europe digitale şi ecologice”, a transmis comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, în comunicatul citat.
În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15% dintre elevi nu dispun de competenţe digitale suficiente. În plus, dovezile furnizate de Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.
În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaţionale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educaţie, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea participării în toate sectoarele educaţiei, începând de la vârsta preşcolară şi până la învăţământul terţiar.
Cu toate acestea, Monitorul evidenţiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competenţe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societăţii. Având în vedere impactul contextului socio-economic asupra performanţei elevilor în ceea ce priveşte competenţele de bază şi digitale, este esenţial să se abordeze dezavantajele în materie de educaţie şi formare şi să se reducă decalajul digital dintre elevi.
Recunoscând faptul că investiţiile corespunzătoare în educaţie contribuie la creşterea economică şi la incluziunea socială, statele membre ale UE au menţinut cheltuielile publice pentru educaţie la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.