Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: În România, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari din România, atrage atenţia un raport al Comisiei Europene făcut public joi.

“Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor şi studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari”, relevă Monitorul anual al Educaţiei şi Formării, la capitolul despre România, citat de Agerpres.

“În pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor şi studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul european evidenţiază că infrastructura digitală în şcoli nu este dezvoltată suficient, în special în zonele rurale.

“Comparativ cu media UE, mult mai puţine şcoli sunt extrem de bine dotate şi conectate din punct de vedere digital. Doar 14% dintre elevii români în învăţământul primar (media UE – 35%), 16% în învăţământul secundar inferior (media UE – 52%) şi 31% în învăţământul secundar superior (media UE – 72%) studiază în astfel de şcoli”, conform unor date din 2019 ale Comisiei Europene.

Raportul notează de asemenea că cheltuielile României pentru educaţie rămân printre cele mai scăzute din UE.

“Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educaţie crescuseră în termeni reali cu 6,4%, echivalentul a 3,2% din PIB. Acest nivel al cheltuielilor este semnificativ mai scăzut decât media UE de 4,6%, fiind unul dintre cele mai scăzute la nivelul UE. Cheltuielile pentru educaţie au rămas stabile, în general, înregistrând o creştere reală de doar 1% comparativ cu 2010”, se menţionează în document, care mai precizează că rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut, dar rămâne ridicată.

În privinţa învăţământului superior, Comisia Europeană precizează că, “deşi cererea de competenţe specializate este în creştere, numărul de absolvenţi de studii superioare este scăzut, iar competenţele acestora nu sunt în concordanţă cu necesităţile pieţei muncii.

“Existenţa unui număr suficient de absolvenţi de învăţământ superior este importantă pentru creşterea productivităţii, pentru inovare şi competitivitate. Cu toate acestea, potrivit Eurostat, în 2019, doar 25,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani aveau o diplomă universitară, un număr semnificativ mai scăzut decât media UE de 40,3% şi cel mai scăzut nivel din UE. Totuşi, rata a crescut în mod semnificativ comparativ cu 2009 (16,8%), chiar dacă se află încă sub obiectivul de ţară al României de 26,7% stabilit în contextul strategiei Europa 2020”, notează raportul.

Monitorul analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre, iar în acest an se axează pe predarea şi învăţarea în era digitală, în contextul în care criza provocată de coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt încântată de faptul că educaţia digitală este tema principală a Monitorului Educaţiei şi Formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educaţia în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educaţia digitală şi ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de iniţiative, inclusiv noul Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care va consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus şi va contribui la construirea unei Europe digitale şi ecologice”, a transmis comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, în comunicatul citat.

În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15% dintre elevi nu dispun de competenţe digitale suficiente. În plus, dovezile furnizate de Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaţionale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educaţie, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea participării în toate sectoarele educaţiei, începând de la vârsta preşcolară şi până la învăţământul terţiar.

Cu toate acestea, Monitorul evidenţiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competenţe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societăţii. Având în vedere impactul contextului socio-economic asupra performanţei elevilor în ceea ce priveşte competenţele de bază şi digitale, este esenţial să se abordeze dezavantajele în materie de educaţie şi formare şi să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investiţiile corespunzătoare în educaţie contribuie la creşterea economică şi la incluziunea socială, statele membre ale UE au menţinut cheltuielile publice pentru educaţie la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pe lună vor fi disponibile în UE începând cu luna aprilie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se așteaptă ca un număr semnificativ de doze de vaccin anti-COVID-19 să devină disponibile în Uniunea Europeană începând de luna viitoare, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Din aprilie încolo, cantităţile s-ar putea dubla din nou conform planurilor producătorilor, aceasta şi pentru că noi vaccinuri urmează să fie aprobate”, a declarat von der Leyen ediţiilor de luni ale cotidianelor locale Stuttgarter Zeitung şi Stuttgarter Nachrichten, în comentarii văzute anticipat de DPA.

Președintele Comisiei Europene se așteaptă la ”o mediue de circa 100 de milioane de doze pe lună în cel de-al doilea trimestru, un total de 300 de milioane până la sfârșitul lunii iunie”.

Potrivit celor două publicaţii, aceasta ar însemna că numai Germaniei îi vor reveni 20 de milioane de doze lunar, ceea ce ar presupune capacităţi semnificativ mai mari de vaccinare.

Comisia Europeană a negociat intens pentru a le asigura cetățenilor UE un portofoliu diversificat de vaccinuri, la prețuri decente. A încheiat contracte cu 6 dezvoltatori de vaccinuri promițătoare, acoperind un portofoliu de peste 2,6 miliarde de doze. Livrările de vaccinuri către țările din UE au crescut constant, iar vaccinarea se accelerează.

Până în prezent, Comisia a acordat autorizații de introducere condiționată pe piață pentru 3 vaccinuri (cele dezvoltate de BioNTech și Pfizer, Moderna și AstraZeneca), după ce siguranța și eficacitatea lor au fost evaluate pozitiv de către EMA. Alte câteva vaccinuri se află în stadii diferite de evaluare de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri, 5 martie, noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor pe piața unică, informează un comunicat

Libera circulație a mărfurilor este o piatră de temelie esențială a pieței unice, de care beneficiază cetățenii și întreprinderile europene. Asigurarea și facilitarea bunei sale funcționări este de o importanță capitală, în special în pandemia actuală și pentru redresarea economică a Europei.

Comisia Europeană a adoptat vineri trei documente orientative care urmăresc să ajute cetățenii europeni, întreprinderile, dar și administrațiile naționale să valorifice pe deplin piața unică pentru bunuri.

Facilitarea liberei circulații a mărfurilor și prevenirea barierelor naționale este și mai importantă în contextul pandemiei de coronavirus, în care anumite state membre au introdus măsuri restrictive care perturbă funcționarea pieței unice.

Piața noastră internă este adevăratul motor al recuperării și prosperității europene, iar pandemia de coronavirus ne-a învățat să-i prețuim valoarea și să nu-i subestimăm vulnerabilitățile. Documentele de orientare publicate levor contribui la asigurarea unei implementări mai uniforme a normelor privind libera circulație a mărfurilor și la îmbunătățirea modului în care funcționează piața unică”, a declarat comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

În mod specific, Ghidul privind punerea în aplicare a Regulamentului de recunoaștere reciprocă din 2019 oferă informații detaliate cu privire la diferite aspecte ale regulamentului, inclusiv cu privire la declarația de recunoaștere reciprocă pentru operatori, evaluarea mărfurilor pentru autoritățile naționale și serviciile de asistență furnizate de centrele SOLVIT și Punctele de contact pentru produse.

Orientările privind aplicarea dispozițiilor Tratatului privind libera circulație a mărfurilor oferă o imagine de ansamblu asupra jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a UE cu privire la obstacolele care pot afecta bunurile și operatorii de pe piața unică.

Orientările privind supravegherea pieței mărfurilor care clarifică articolul 4 din noul regulament de supraveghere a pieței vizează consolidarea supravegherii pieței în UE și contribuirea la asigurarea faptului că produsele care ajung pe piața UE, în special cele vândute online, respectă normele UE privind produsele.

Documentele furnizate cu privire la acțiunile prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind consolidare pieței unice, publicat în martie 2020, vor contribui la consolidarea punerii în aplicare a normelor pe piața unică pentru a sprijini calea Europei spre redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională a Femeii 2021: Pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile între femei și bărbați și a compromis realizări dobândite cu greu în ultimii ani

Published

on

© European Union 2011 - EP

Înaintea Zilei Internaționale a Femeii, Comisia și-a publicat raportul din 2021 privind egalitatea de gen în UE, care arată impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor. Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții, atât în Europa, cât și în afara acesteia; ca urmare, au fost compromise realizări cu greu dobândite în ultimii ani.

În același timp, egalitatea de gen nu a ocupat niciodată un loc atât de important pe agenda politică a UE; Comisia a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen, adoptată acum un an.

Pentru a monitoriza și a urmări mai bine progresele înregistrate în fiecare dintre cele 27 de state membre, Comisia lansează astăzi un portal de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra femeilor

Raportul de astăzi evidențiază modul în care pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi o provocare majoră pentru egalitatea de gen.

  • În statele membre s-a înregistrat o creștere a violenței domestice: de exemplu, numărul de rapoarte privind violența domestică în Franța a crescut cu 32 % în prima săptămână a măsurilor de izolare, iar în Lituania cu 20 % în primele trei săptămâni. În Irlanda, numărul ordinelor de protecție ca urmare a violenței domestice a crescut de cinci ori, iar autoritățile spaniole au raportat o creștere cu 18 % a apelurilor pe această temă în primele două săptămâni de izolare.
  • Femeile s-au aflat în prima linie în combaterea pandemiei: 76 % din personalul din domeniul sănătății și al asistenței sociale și 86 % din personalul de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății sunt femei. Din cauza pandemiei, femeile din aceste sectoare au asistat la o creștere fără precedent a volumului de muncă, a riscurilor pentru sănătate și a dificultății de a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată.
  • Femeile de pe piața muncii au fost grav afectate de pandemie: femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cele mai afectate de criză (comerțul cu amănuntul, ospitalitatea, îngrijirea și activitățile casnice prestate la domiciliul clienților) deoarece aceste activități nu pot fi desfășurate la distanță. De asemenea, femeile au întâmpinat mai multe dificultăți în a se reintegra pe piața forței de muncă în timpul redresării parțiale din vara anului 2020; ratele de ocupare a forței de muncă au crescut cu 1,4 % pentru bărbați, însă numai cu 0,8 % pentru femei între al doilea și al treilea trimestru ale anului 2020.
  • Măsurile de izolare au un impact semnificativ asupra îngrijirii neremunerate și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată: femeile au petrecut, în medie, 62 de ore pe săptămână îngrijind copiii (față de 36 ore pentru bărbați) și 23 de ore pe săptămână efectuând activități casnice (15 ore pentru bărbați).
  • O absență flagrantă a femeilor în organismele decizionale legate de COVID-19: un studiu din 2020 a constatat că numărul bărbaților din organismele create pentru a răspunde pandemiei este cu mult mai mare decât numărul femeilor. Din cele 115 grupuri operative naționale dedicate COVID-19 din 87 de țări, inclusiv din 17 state membre ale UE, 85,2 % au fost alcătuite în principal din bărbați, 11,4 % au cuprins în principal femei și doar 3,5 % au avut paritate de gen. La nivel politic, doar 30 % dintre miniștrii sănătății din UE sunt femei. Grupul operativ al Comisiei pentru criza provocată de pandemia de COVID-19 este condus de președinta von der Leyen și include alți cinci comisari, dintre care trei sunt femei.

În pofida provocărilor generate de pandemia de COVID-19, Comisia a depus eforturi semnificative pentru a avansa cu punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea de gen pe parcursul anului trecut. Pentru a urmări în mod mai eficace progresele înregistrate în întreaga UE, Comisia a lansat astăzi portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen. Portalul este un proiect comun elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); grație acestuia, performanțele individuale ale statelor membre ale UE vor putea fi monitorizate și comparate între cele 27 de state membre.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO15 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA17 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending