Consiliul Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), solicită autorităților române să continue cu fermitate reforma sistemului penitenciar pentru a remedia unele deficiențe grave și recurențe într-un raport remis CaleaEuropeană.ro.
În cursul unei vizite ad-hoc în luna mai a anului 2021, delegația CPT a examinat tratamentul aplicat persoanelor deținute în închisori și în unitățile de poliție și a evaluat măsurile luate de autoritățile române pentru îmbunătățirea situației constatate în timpul vizitei Comitetului din februarie 2018.
În acest scop, delegația CPT a vizitat patru închisori, în centrul atenției fiind mai ales persoanele deținute în regim de maximă siguranță, în regim închis și în arest preventiv, precum și deținuții cu tulburări mintale. A mai vizitat șapte centre de reținere și arestare preventivă și a analizat modul în care persoanele private de libertate au fost tratate de către poliție.
De asemenea, delegația a avut ocazia să examineze eficacitatea investigațiilor privind acuzațiile de rele tratamente săvârșite de către agenții de aplicare a legii și de către personalul închisorilor.
Penitenciarele
În raportul publicat în urma acestei vizite, Consiliul Europei recomandă autorităților române o serie de măsuri, printre acestea numărându-se îmbunătățirea condițiilor de viață, oferirea unei game de activități utile pentru deținuți pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creșterea numărului de personal din penitenciare și asigurarea faptului că serviciile de îngrijire medicală din penitenciare răspund nevoilor deținuților.
O problemă gravă semnalată în raportul CPT este aceea a supraaglomerării închisorilor, fapt ce are impact asupra condițiilor de trai, dar și asupra desfășurării activităților sau a asistenței medicale.
De asemenea, trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea coordonării cu serviciile locale de sănătate publică și pentru instituirea unui sistem de supraveghere de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ministerul Justiției.
În ceea ce privește îngrijirea sănătății mintale, Consiliul Europei consideră că autoritățile române trebuie să depună eforturi suplimentare în această direcție, citând situația din penitenciarele Craiova și Mărgineni.
”Lipsa îngrijirii psihiatrice a fost agravată de ținerea persoanelor într-un mediu care le-a exacerbat starea, inclusiv cazarea în dormitoare mari. Toate închisorile trebuie să ofere îngrijire psihiatrică adecvată, asigurată de un psihiatru și asistente medicale de psihiatrie”, este semnalat în raport.
CPT subliniază din nou urgența extinderii personalului în închisorile vizitate, în baza revizuirii rolurilor și îndatoririlor personalului din penitenciare.
De asemenea, ”trebuie să se acorde o prioritate deosebită atât formării inițiale, cât și continue a personalului”, mai este subliniat în document.
În ceea ce privește echipele de intervenție mascate care funcționează în unitățile în care sunt ținuți prizonieri în regim de maximă siguranță, CPT a pus de mult sub semnul întrebării rațiunea de a fi și modul de operare al acestora.
Având în vedere constatările delegației în timpul vizitei din 2021, CPT subliniază din nou convingerea că aceste echipe trebuie dizolvate, că este necesară extinderea personalului din zonele cu regim de maximă siguranță și că trebuie adoptată o abordare dinamică a securității.
Forțele de poliție
Raportul consemnează că marea majoritate a persoanelor chestionate de delegația CPT au declarat că au fost tratate corect de către polițiști. Cu toate acestea, deținuții au semnalat câteva cazuri de maltratare fizică din partea ofițerilor de poliție. Acuzațiile se refereau în primul rând la palme, pumni, șuturi și lovituri de baston aplicate de polițiști suspecților, fie în momentul arestării, fie în timpul audierilor la secția de poliție. Au fost primite și plângeri privind încătușarea excesiv de strânsă.
Raportul recomandă ca Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române să transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deținute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism și vor face obiectul unor sancțiuni severe.
În plus, ar trebui promovat un sistem de audiere investigativă a suspecților. De asemenea, este esențial ca leziunile observate de personalul medical la persoanele deținute în momentul admiterii acestora în centrele de reținere și arestare preventivă (C.R.A.P.-uri) să fie înregistrate cu acuratețe.
CPT mai formulează comentarii în legătură cu anchetele privind acuzațiile de rele tratamente aplicate de către poliție și recomandă ca procurorilor să li se pună la dispoziție propriii anchetatori, ca mijloc de a spori independența, precum și promptitudinea și minuțiozitatea anchetelor.
În legătură cu garanțiile împotriva relelor tratamente aplicate de către poliție persoanelor private de libertate, au fost observate o serie de neajunsuri, în special în ceea ce privește accesul la un avocat, inclusiv posibilitatea de a avea o discuție confidențială cu un avocat, dar și în legătură cu dreptul de a avea acces la un medic.
În egală măsură, CPT consideră că trebuie luate măsuri pentru a garanta că toate persoanele sunt informate cu privire la drepturile lor și li se oferă dreptul de a informa o rudă sau o persoană terță despre reținerea lor încă de la începutul privării de libertate.
CPT reafirmă ideea că ar trebui să se ia în considerare în mod deosebit plasarea C.R.A.P.-urilor sub autoritatea Ministerului Justiției. Concluziile vizitei din 2021 evidențiază din nou condițiile materiale precare și regimul auster pe care îl suportă persoanele reținute în centrele vizitate, care le fac inadecvate pentru reținerea persoanelor pentru perioade de două sau mai multe luni.
Mai mult, în viziunea Consiliului Europei ”trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea îngrijirii și a regimului acordat minorilor reținuți în C.R.A.P.-uri, iar procedurile de percheziție trebuie modificate în așa fel încât să se evite ca persoanele să fie complet goale în timpul procesului”.
