Vicecancelarul german Lars Klingbeil l-a atacat pe președintele american Donald Trump pentru retorica sa privind Groenlanda și acțiunile din Venezuela, afirmând că situația este mai gravă decât recunosc politicienii, informează Politico Europe.

Comentariile scot la iveală diviziunile din cadrul coaliției de guvernare din Germania cu privire la modul de abordare a Washingtonului, pe fondul tensiunilor transatlantice crescânde. Ele marchează, de asemenea, o divergență între abordarea lui Klingbeil și cea a cancelarului german Friedrich Merz, care a adoptat o abordare mult mai prudentă față de Trump pentru a evita o ruptură cu Washingtonul.

„Alianța transatlantică trece printr-o perioadă de schimbări mult mai profunde decât am fi fost dispuși să recunoaștem până acum”, a declarat Klingbeil miercuri, având în vedere afirmația lui Trump că SUA trebuie să preia controlul asupra Groenlandei, precum și decizia administrației americane de a-și desfășura forțele militare pentru a-l aresta pe președintele venezuelean Nicolás Maduro.

„Relația transatlantică pe care o știam până acum se dezintegrează”, a adăugat el.

Merz, în schimb, a declarat în legătură cu Groenlanda că președintele SUA are preocupări legitime în materie de securitate, pe care NATO ar trebui să le abordeze pentru a ajunge la o „soluție acceptabilă pentru ambele părți”. Și în timp ce alte guverne ale UE au criticat puternic administrația Trump după capturarea lui Maduro, Merz a fost mai rezervat, calificând problema drept „complexă” din punct de vedere juridic.

În spatele criticilor mai vehemente ale lui Klingbeil la adresa lui Trump se ascunde un calcul politic clar. Vicecancelarul – care ocupă și funcția de ministru de finanțe – este liderul Partidului Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, care guvernează în coaliție cu blocul conservator al lui Merz și a înregistrat o stagnare a popularității. Atacarea mai vehementă a lui Trump ar putea fi o modalitate prin care partidul să-și îmbunătățească soarta.

Sondajele arată că majoritatea germanilor se opun cu tărie acțiunilor lui Trump în Venezuela și retoricii sale privind Groenlanda, iar opinia generală despre guvernul SUA se află la un nivel minim istoric. Doar 15% dintre germani consideră că SUA este un partener de încredere, potrivit sondajului de referință ARD Deutschlandtrend publicat săptămâna trecută, un nivel minim istoric.

Acest lucru subliniază riscul politic pentru Merz, care încearcă să evite confruntarea directă cu un președinte american profund nepopular în rândul electoratului german. Merz a calculat însă că menținerea canalelor de comunicare deschise cu președintele SUA este mult mai importantă.

Klingbeil, pe de altă parte, este mai puțin împovărat de diplomația internațională.

„Administrația Trump a clarificat că dorește să domine emisfera vestică”, a declarat el miercuri. „S-ar putea spune: «Da, ceea ce a făcut SUA în America Latină nu este frumos. Da, există și amenințări împotriva Mexicului, Columbiei și Cubei, dar ce legătură are asta cu noi? Dar apoi ne uităm la declarațiile de astăzi ale președintelui Trump despre Groenlanda. Apoi ne uităm la ceea ce a scris administrația Trump în noua sa strategie de securitate națională cu privire la Europa.”

„Toate certitudinile pe care ne puteam baza în Europa sunt sub presiune”, a adăugat Klingbeil.

Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite marchează cel mai brusc viraj al Washingtonului când vine vorba de aliații tradiționali, cu administrația Trump care descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale” și care acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

De altfel, în luna decembrie, Donald Trump și-a consolidat poziția față de Europa, despre care a spus că este un grup de națiuni „în declin”, condus de oameni „slabi”.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a spus în privat liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că starea actuală a lumii internaționale face ca acesta să poată fi un „moment bun” pentru a începe să bei, relatează Politico Europe, citând două persoane participante la întâlnire, în timp ce purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE nu a comentat pe marginea acestui subiect.

Potrivit celor două persoane, Kallas le-a spus liderilor grupurilor politice din legislativul european că, deși nu este o mare consumatoare de alcool, acum ar putea fi momentul să înceapă, având în vedere evenimentele de pe plan global.

Ea a făcut aceste comentarii aproximativ în același timp în care miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca se întâlneau cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a prelua insula arctică.

Șefa diplomației UE — care coordonează politica externă a blocului în numele celor 27 de guverne și al Comisiei Europene — a făcut gluma în cadrul unei reuniuni a Conferinței Președinților, întâlnirea liderilor grupurilor politice din Parlament.

Comentariile sale au venit după ce eurodeputați de rang înalt și-au urat reciproc „la mulți ani”. Aceiași eurodeputați au adăugat însă că, din cauza evenimentelor globale, anul nu este chiar atât de fericit, potrivit celor prezenți.

În contextul temerilor din Europa că Trump ar putea anexa Groenlanda, al protestelor ample împotriva regimului islamist din Iran, precum și al conflictelor în curs din Ucraina și Gaza și al operațiunii SUA în Venezuela, geopolitica a devenit o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.

În aceeași zi, Conferința Președinților, care reunește liderii grupurilor politice din Parlamentul European, a adoptat o declarație de susținere a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și de sprijin pentru Groenlanda și Danemarca.

Parlamentul European își exprimă sprijinul ferm pentru multilateralism și pentru ordinea internațională bazată pe reguli. Orice tentativă de a submina suveranitatea și integritatea teritorială ale Danemarcei și Groenlandei încalcă dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Securitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, iar angajamentul nostru de a o proteja este ferm. Strategia UE pentru Arctica depășește simplele preocupări de securitate, iar angajamentul nostru de a intensifica dezvoltarea durabilă și cooperarea cu cetățenii regiunii este neclintit.

Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, este membru NATO și beneficiază pe deplin de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței. Parlamentul European va continua să consolideze capacitățile de apărare europene și să se asigure că statele membre ale UE își respectă angajamentele față de NATO, inclusiv prin investiții susținute în apărare și printr-o prezență puternică în regiunea arctică.

Securitatea Arcticii este asigurată în cadrul NATO, iar Danemarca menține acorduri cu parteneri-cheie, inclusiv Statele Unite, pentru protejarea regiunii.

Deciziile privind Danemarca și Groenlanda aparțin exclusiv Danemarcei și Groenlandei, în conformitate cu aranjamentele constituționale relevante și cu acordurile dintre Danemarca și Groenlanda. Se reamintește faptul că, în 1916, Statele Unite — printr-un acord cu Danemarca — au declarat că Danemarca are suveranitate deplină asupra Groenlandei. Prin acest acord, Statele Unite au recunoscut astfel că întreaga Groenlandă constituia în mod legitim teritoriu danez. Tentativele externe de a modifica status quo-ul sunt inacceptabile.

Parlamentul European condamnă fără echivoc declarațiile făcute de administrația Trump privind Groenlanda, care constituie o provocare flagrantă la adresa dreptului internațional, a principiilor Cartei ONU și a suveranității și integrității teritoriale ale unui aliat NATO. Astfel de declarații sunt inacceptabile și nu își au locul în relațiile dintre parteneri democratici.

Parlamentul European solicită Comisiei Europene și Consiliului European să definească un sprijin concret și tangibil pentru Groenlanda și Danemarca, în conformitate cu principiile și legislația UE, dreptul internațional și Carta NATO.

Platformele chineze de comerț electronic au devenit, într-un interval foarte scurt, un actor major pe piața poloneză de retail online, potrivit unui studiu amplu realizat de Camera Economiei Digitale din Polonia, primul de acest tip la nivel național. Raportul analizează în detaliu modul în care expansiunea accelerată a acestor platforme influențează economia locală, structura pieței și comportamentul consumatorilor, dar și riscurile generate de lipsa unor condiții de concurență echitabile.

În 2024, piața poloneză de comerț electronic a atins o valoare de aproximativ 150 miliarde de zloți (circa 35 miliarde de euro), iar platformele din afara Uniunii Europene, în principal cele chineze, dețin deja între 6% și 11% din totalul vânzărilor. Creșterea lor este deosebit de vizibilă în segmente precum electronicele, electrocasnicele, moda sau bunurile de uz casnic, categorii în care prețul rămâne criteriul decisiv pentru o mare parte a consumatorilor.

Raportul arată că succesul platformelor chineze se bazează pe un model de afaceri agresiv, construit în jurul prețurilor foarte scăzute, al livrărilor directe din China și al unei game extrem de largi de produse. Expedierea directă din fabrică permite reducerea costurilor logistice și evitarea intermediarilor locali, chiar dacă acest lucru presupune timpi de livrare mai mari, în medie de aproximativ 12 zile. În contextul inflației și al presiunii asupra bugetelor gospodăriilor, tot mai mulți consumatori acceptă acest compromis.

Citiți și  Vamă: Consiliul adoptă aplicarea taxelor vamale pentru coletele sub 150 de euro provenite din afara UE, începând cu 1 iulie 2026

Un element central al analizei îl reprezintă utilizarea pragului de scutire vamală de 150 de euro, aplicabil în UE pentru coletele de mică valoare. Potrivit estimărilor citate în raport, o proporție semnificativă a acestor transporturi este subevaluată în mod deliberat pentru a evita plata TVA și a taxelor vamale. Doar în 2024, aproximativ 4,6 miliarde de colete sub acest prag au intrat pe piața europeană, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind eficiența controalelor vamale și pierderile de venituri publice.

Studiul subliniază că aceste practici creează condiții de concurență inegale. În timp ce comercianții polonezi și europeni au fost nevoiți să investească masiv pentru a se conforma noilor reguli fiscale, vamale și de raportare digitală, vânzătorii din afara UE nu suportă aceleași costuri și obligații. Camera Economiei Digitale estimează că adaptarea la noile reglementări a costat sectorul polonez de comerț electronic aproximativ 170 miliarde de zloți în doar doi ani (aproximativ 39–40 de miliarde de euro), afectând direct marjele comercianților locali.

Un alt avantaj competitiv al platformelor chineze îl constituie sprijinul sistemic acordat de statul chinez exporturilor prin comerț electronic. Subvențiile pentru logistică, facilitățile fiscale, sprijinul pentru infrastructura de depozitare și stimulentele pentru promovare internațională permit menținerea unor prețuri pe care actorii europeni nu le pot egala în condițiile actualelor reguli privind ajutorul de stat.

Din perspectiva consumatorilor, cercetarea realizată pe un eșantion de peste 1.000 de utilizatori arată că aproximativ jumătate dintre adulții din Polonia au făcut cel puțin o achiziție de pe o platformă chineză în ultimele șase luni. Prețul este principalul factor de decizie, urmat de varietatea produselor și promoțiile frecvente, în timp ce calitatea sau timpul de livrare sunt criterii secundare. Totodată, peste jumătate dintre respondenți declară că sunt dispuși să renunțe la unele drepturi de consumator în schimbul unui preț mai mic, ceea ce ridică semne de întrebare legate de protecția consumatorilor și siguranța produselor.

Raportul avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide la nivel național și european, extinderea necontrolată a platformelor din afara UE riscă să ducă la pierderi economice semnificative pentru comercianții locali, estimate între 6,5 și 8,8 miliarde de zloți anual (aproximativ 1,5–2 miliarde de euro), precum și la o erodare a standardelor de protecție a consumatorilor, a colectării taxelor și a respectării regulilor de concurență.

Autorii studiului solicită accelerarea reformei vamale europene, eliminarea mai rapidă a scutirii pentru coletele de mică valoare, introducerea obligației ca vânzătorii din afara UE să aibă reprezentanți în Uniune și aplicarea strictă a legislației privind protecția consumatorilor și serviciile digitale. În absența unor condiții egale de piață, avertizează Camera Economiei Digitale, competitivitatea comerțului electronic european ar putea fi serios afectată pe termen lung.