Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport al Curții de Conturi Europene: România, a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Comisarul Corina Crețu: ”Avem toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România este a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor detectate și raportate, ca procent din fondurile politicii de coeziune primite de statele membre ale UE în perioada de programare 2007-2013, fiind devansată doar de la Slovacia, arată un raport al Curții de Conturi Europene publicat joi.

Potrivit documentului, un procent de 1,1% din totalul fondurilor europene primite de România în primii șapte ani de la aderarea la UE reprezintă fraude. Deși situată pe locul al doilea la acest capitol, diferența nivelului de fraudă în raport cu Slovacia este aproape dublă, de 2,13%.

Spre comparație, cel mai scăzut nivel de fraudă – de 0% – îl înregistrăm în Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Într-o reacție la raportul Curții, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a atenționat că executivul european ”are toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE şi se aşteaptă la acelaşi nivel de angajament din partea statelor membre, responsabile de gestionarea adecvată a fondurilor politicii de coeziune”.

”Suntem aici pentru a reaminti statelor membre ce obligaţii au şi pentru a oferi sprijin permanent şi un set de instrumente a căror utilitate a fost recunoscută de Curtea de Conturi Europeană. De asemenea, suntem aici pentru a alerta OLAF, Oficiul european de luptă antifraudă, atunci când avem suspiciuni, şi pentru a recupera fondurile UE atunci când frauda este dovedită”, a mai spus Crețu. (Declarația sa integrală este disponibilă aici)

În raport, România este menționată de 12 ori, fiind precizat și faptul că, pentru redactarea raportului, experții Curții au vizitat șapte state membre: Bulgaria, Franța, Ungaria, Grecia, Letonia, România și Spania.

Documentul precizează că ”România are o strategie națională antifraudă, dar aceasta nu mai este de actualitate”.

Ce alte referiri la România cuprinde raportul Curții de Conturi Europene?

– În unul dintre programele operaționale auditate în România, organisme intermediare care exercită funcții similare prin delegare și gestionează finanțări similare au furnizat evaluări ale riscului de fraudă cu rezultate diferite;

– Curtea a discutat despre utilizarea pactelor de integritate cu organizații ale societății civile din Letonia, România și Ungaria, care au fost în general în favoarea acestei inițiative.

– În România, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat un sistem informatic („PREVENT”) care compară informațiile privind achizițiile publice furnizate de autoritățile contractante și ofertanți cu informații din alte baze de date naționale (de exemplu, Oficiul Registrului Comerțului). Utilizarea sistemului în legătură cu 839 de proceduri de achiziții publice finanțate de UE a permis agenției să emită, în scop de corectare sau de investigare, 42 de avertismente de integritate;

– Curtea a identificat inconsecvențe în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a actelor juridice sau administrative pentru a declanșa raportarea către Comisie. De exemplu, România nu raportează în mod sistematic în IMS investigațiile în curs sau deciziile de începere a urmăririi penale. Așa cum prevede legislația din România, suspiciunile de fraudă sunt înregistrate numai atunci când o autoritate de management, autoritatea de audit, AFCOS sau OLAF emite un raport de control/anchetă suplimentar separat, chiar dacă există deja o investigație în curs sau una care s-a încheiat. În consecință, raportarea în IMS este întârziată în mod nejustificat și unele cazuri aflate pe rolul instanțelor ar putea fi complet excluse din sistem.

– În cinci dintre statele membre vizitate de Curte, AFCOS-urile nu erau suficient de bine informate cu privire la evoluția anchetelor în cazurile raportate Comisiei. În România și în Ungaria Curtea nu a identificat niciun mecanism formal de cooperare sistematică între autoritățile de management, AFCOS și organele de anchetă și cele de urmărire penală, astfel încât AFCOS nu avea o imagine de ansamblu completă asupra anchetelor în curs care implicau proiecte finanțate de UE. Acestea fiind spuse, AFCOS din România contactează periodic organele de urmărire penală pentru a obține informații cu privire la evoluția anchetelor în curs despre care are cunoștință. În Spania, AFCOS adoptă, de asemenea, o abordare proactivă, solicitând date cu privire la anchetele în curs. În pofida acestui fapt, el nu este în măsură să garanteze transmiterea de informații actualizate către Comisie. 

– AFCOS din România desfășoară activități de coordonare exclusiv pe baza unor acorduri bilaterale încheiate cu fiecare dintre autoritățile responsabile de programe, dar nu există niciun mecanism național de coordonare multilaterală care să implice toate părțile interesate.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind ”Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea” este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Inițativa WiFi4EU deschide cea de-a treia rundă de înscrieri. Municipalitățile și administrațiile locale din România pot câștiga un voucher în valoare de 15.000 de euro

Published

on

© Comisia Europeană

Cea de-a treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, 14:00 ora României.

Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României, potrivit comunicatului oficial remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul celui de-al treilea apel, următoarele municipalitățile (sau administrații locale echivalente) și entitățile își pot depune candidatura pentru a participa la inițiativa WiFi4EU. Acestea fiind convenite cu fiecare țară participantă (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale). Întreaga listă aici.

Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice. 

Inițiativa WiFi4EU promovează accesul gratuit la Wi-Fi în spații publice precum parcurile, piețele și clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate și muzeele, peste tot în UE.

Inițiativa le oferă municipalităților posibilitatea de a solicita un cupon valoric în valoare de 15 000 de euro. Acesta va fi utilizat pentru instalarea de echipamente Wi-Fi în spații publice de pe teritoriul municipalității unde nu există conectivitate Wi-Fi gratuită. 

Aproape 250 de localități din România au fost selectate pentru a primi finanțare europeană în cadrul celei de a doua runde a programului WiFi4EU, prin care autoritățile locale din Uniunea Europeană beneficiază de bonuri în valoare de 15.000 euro fiecare pentru instituirea unor puncte de acces public și gratuit la internet wireless.

Peste 10.000 de localități europene s-au înscris la cea de a doua etapă a programului, desfășurată în perioada 4-5 aprilie. Din România, au fost selectate 248 de localități, alte 15 localități fiind trecute pe lista de rezerve.

Funcționarea inițiativei

La inițiativa WiFi4EU pot participa municipalități sau asociații de municipalități (care acționează în numele unuia sau mai multor membri). Lista entităților eligibile este actualizată de statele membre înainte de fiecare cerere de proiecte.

De îndată ce obține un cupon, municipalitatea este liberă să instaleze puncte de acces la internet în orice spațiu public pe care îl consideră a fi centrul vieții comunitare: primărie, bibliotecă publică, centru de sănătate, muzeu, piață, parc etc.

Cuponul va oferi o sumă fixă pentru fiecare municipalitate. El va finanța echipamentele și costurile de instalare, iar beneficiarul va plăti pentru conectivitate și întreținerea echipamentului timp de 3 ani. Municipalitățile care primesc cupoane valorice vor selecta spațiile publice unde vor fi instalate puncte de acces la internet WiFi4EU. Autoritățile locale pot utiliza cuponul valoric WiFi4EU pentru a finanța parțial un proiect cu o valoare mai mare.

Atribuirea cupoanelor

Cupoanele valorice WiFi4EU se atribuie pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Pentru a se asigura un echilibru geografic, fiecare țară participantă va avea dreptul la cel puțin 15 cupoane valorice (numărul maxim de cupoane atribuite pe țară va fi în funcție de un anumit procent din bugetul cererii de proiecte).

Cererile de proiecte

Cererea din 2018 este prima din cele patru care vor fi lansate în perioada 2018-2020. Se preconizează că până în 2020 vor beneficia de inițiativa WiFi4EU între 6 000 și 8 000 de municipalități.

Transmiterea cererilor de participare

Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a cererilor de participare, plăți prin cupoane valorice și cerințe simplificate de monitorizare. Municipalitățile care doresc să solicite un cupon valoric trebuie să se înregistreze mai întâi pe portalul WiFi4EU. Odată înregistrate, municipalitățile pot depune on-line, pe portal, cererea de participare, în momentul în care se lansează cererea de proiecte. Selecția câștigătorilor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Municipalitățile care nu sunt selectate în cadrul primei cereri de proiecte pot participa la următoarele.

Comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, a declarat : ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri.

Prima serie WiFi4EU, care a avut loc în noiembrie 2018, a avut succes enorm, cu peste 13.000 de municipalități înregistrate și 2.800 de bonuri acordate. În cadrul celei de-a doua runde din aprilie 2019 au fost depuse peste 10.000 de candidaturi pentru 3.400 de vouchere. 98 % dintre aceste vouchere au fost date în primele 60 de secunde de la lansarea apelului.

Detalii:

Proiectul WiFi4EU se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 de state membre, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii în ordinea înscrierilor, asigurând respectarea echilibrului geografic. Primele două apeluri WiFi4EU. Pentru mai multe informații consultați pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri și un factsheet.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen pledează din nou pentru ”protejarea modului de viață european”: Am văzut puteri străine și populiști încercând să-l deturneze. Nu-i putem lăsa pe alții ”să ne ia limbajul”

Published

on

© European Parliament

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a justificat luni, din nou, alegerea sa pentru crearea unui portofoliu intitulat ”protejarea modului nostru de viață european”, deși acest lucru a fost puternic criticat de mai mulți eurodeputați, iar Marine Le Pen, liderul extremei de dreapta din Franța, a anumit acest portofoliu drept ”o victorie ideologică”.

Am văzut puteri străine interferând în alegerile noastre. Și am văzut populiști cu sloganuri naționaliste ieftine care încearcă să ne destabilizeze din interior. Nu ar trebui să permitem acestor forțe să deturneze modul nostru de viață european. Ei vor ca acest lucru să însemne exact opusul”, a scris von der Leyen într-un editorial intitulat ”Ce înțeleg eu prin modul nostru de viață european” și apărut luni în mai multe publicații europene, scrie Politico Europe.

Decizia Ursulei von der Leyen de a crea un astfel de portofoliu a fost întâmpinată cu asperitate din partea membrilor Parlamentului European. Principalele nemulțumiri vizează denumirea acestei poziții de vicepreședinte ”protejarea modului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității. Acesta urmează a fi încredințat lui Margaritis Schinas, un fost eurodeputat din Grecia, funcționar european cu o lungă experiență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker.

Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană, acesta transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Critici privind această chestiune au venit din partea lui Ska Keller, co-liderul grupului Verzilor din Parlamentul European, lui Claude Moraes, fost președinte al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, dar și din partea lui Karima Delli, președintele Comisiei pentru transport.

Delli, un eurodeputat francez din partea Verzilor, a precizat că o majoritate a eurodeputaților doresc să îi transmită o scrisoare Ursulei von der Leyen pentru a-i solicita să modifice denumirea portofoliului lui Schinas.

Ulterior, într-un interviu acordat Euronews, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nu îi place ideea de a face o legătură între migrație și ”modul de viață european”.

În editorialul publicat luni, Ursula von der Leyen a admis că ”expresiile contează”.

”Recunosc asta. Pentru unii, modul de viață european este un termen încărcat politic. Dar nu putem și nu trebuie să îi lăsăm pe alții să ne ia limbajul: și asta este o parte a cine suntem”, a scris președinta aleasă a Comisiei.

”Ar trebui să fim mândri de modul nostru de viață european în toate formele și dimensiunile sale și ar trebui să-l păstrăm, să-l protejăm și să-l alimentăm în mod constant. Acesta este motivul pentru care a fost unul dintre cele șase principii directoare din orientările mele politice, care au primit sprijinul Parlamentului European din iulie”, a completat ea.

În final, von der Leyen a menționat că „modul de viață european a venit la un preț și un sacrificiu extraordinar”, adăugând că ”nu ar trebui niciodată să fie luat de la sine – nu este nici un dat, nici o garanție. Dovada acestui fapt este că modul nostru de a trăi este contestat în fiecare zi – atât de anti-europeni, cât și de cei din afară“.

Președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen a apărat și joi controversatul portofoliu al ”modului de viață european” din viitorul executiv european.

Într-un mesaj publicat pe Twitter în limbile engleză, franceză și germană, după ce apariția acestei terminologii în structura politică a Comisiei Europene a fost aspru criticată, von der Leyen a publicat prevederile articolului doi din Tratatul de la Lisabona, Tratatul Uniunii Europene, însoțite de comentariul ”modul de viață european”.

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”, precizează articolul doi din Tratatul de la Lisabona.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Didier Reynders, desemnat comisar european pentru justiție de Ursula von der Leyen, este anchetat pentru corupție și spălare de bani în Belgia

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Didier Reynders, ministrul afacerilor externe al Belgiei și comisarul desemnat pentru justiție în Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen, este anchetat de poliție pentru acuzații de corupție și spălare de bani, relatează Politico Europe, citând cotidianul belgian De Tijd.

Potrivit sursei citate, Reynders respinge acuzațiile care se referă la construcția clădirii ambasadei Belgia în Kinshasa, Congo.

Conform acuzațiilor împotriva lui Reynders, banii au fost primiți sau spălați prin cumpărarea de antichități și imobiliare, unele în tranzacții care implică paradisuri fiscale.

Reynders, un liberal francofon parte a familiei liberalilor europeni (ALDE/ Renew Europe) care, de asemenea, ocupă funcția de viceprim-ministru și ministru al apărării și a fos și ministru al Finanțelor, le-a spus jurnaliștilor: ”Nu știu absolut nimic despre nicio anchetă”.

Probele preliminare, anchetate de poliție și coordonate de un procuror, se adaugă celorlalte critici și suspiciuni cu privire la integritatea mai multor comisari desemnați pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței (Sylvie Goulard), României (Rovana Plumb) și Poloniei (Janusz Wojciechowski) sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. Atât Reynders, cât și Goulard, fac parte din familia liberală europeană – ALDE/ Renew Europe.

Controversele care planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței vizează o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. 

O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending