Connect with us

U.E.

Raport al Curții de Conturi Europene: Statele membre UE nu au capabilitățile militare necesare pentru a se ridica la înălțimea nivelului de ambiție exprimat prin politica europeană de apărare

Published

on

© EEAS

Capabilitățile militare curente ale statelor membre și cooperarea dintre acestea pe plan militar nu se ridică la înălțimea noului nivel de ambiție afișat de politica de apărare a UE, se arată într-un nou raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană.

Apărarea europeană, între ambiții comune și suveranitate

Curtea avertizează că sinergiile dintre inițiativele UE și alte cadre existente în materie de apărare și de securitate sunt esențiale. În special, un aspect critic este capacitatea UE de a completa NATO și de a evita duplicările și suprapunerile.

Inițiativele recente de la nivelul UE și creșterea propusă a finanțării prezintă însă riscuri legate de performanță. Statele membre rămân în continuare în mod ferm la comanda apărării europene și, până în 2014, la nivelul UE nu au avut loc decât acțiuni limitate. Cu toate acestea, evoluțiile internaționale recente, combinate cu considerații de ordin economic și industrial, au imprimat un nou elan cooperării europene în domeniul apărării.

În urma Strategiei globale a UE din 2016 și a planului aferent de punere în aplicare în materie de securitate și apărare, au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme. În acest context, Comisia Europeană a propus o creștere de aproape zece ori mai mare a bugetului UE pentru apărare și securitate externă: 22,5 miliarde de euro prevăzute pentru perioada 2021-2027, în comparație cu 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. În acest sens, Curtea consideră că există riscul să lipsească sisteme adecvate de control capabile să integreze o astfel de creștere a cheltuielilor UE.

Instituția recunoaște, de asemenea, faptul că apărarea este un domeniu care se află în centrul suveranității naționale și, aparent, există diferențe strategice clare între statele membre ale UE, ale căror percepții cu privire la amenințările de securitate și la rolul UE în domeniul apărării pot diferi. De asemenea, statele membre au reguli de angajare diferite și o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce privește folosirea forței militare. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi „autonomia strategică” sau „o armată europeană”, rămân ample și vagi, observă Curtea.

Decalaj clar între cerere și ofertă în privința capabilităților de apărare din partea statelor membre

Curte de Conturi mai subliniază că, în ceea ce privește capabilitățile de apărare, există un decalaj clar între ceea ce se așteaptă de la statele membre și ceea ce acestea pot să accepte și să furnizeze. În Uniunea Europeană, capabilitățile militare au fost afectate negativ de insuficiența investițiilor și de reduceri ale bugetelor naționale pentru apărare în ultimii ani; de asemenea, ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare și de fragmentare, mai arată Curtea. Această situație este agravată de lipsa unor standarde tehnice comune, lipsă care este în detrimentul interoperabilității diverselor forțe armate din Europa.

În ansamblu, capabilitățile militare curente ale statelor membre nu se ridică la înălțimea nivelului militar de ambiție al UE și ar fi necesare câteva sute de miliarde de euro pentru a se depăși acest deficit într-un scenariu în care Europa ar fi nevoită să se apere singură, fără asistență externă.

Brexitul va accentua deficitul de capabilități militare la nivelul UE

Curtea de Conturi precizează că retragerea Regatului Unit din UE ar agrava și mai mult această situație, dat fiind că Regatul Unit este țara din Europa cu cel mai mare buget pentru apărare, reprezentând aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor în materie ale statelor membre.

În ultimii ani au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme legate de apărare, inclusiv cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Fondul european de apărare. Aceste inițiative și creșterea propusă a finanțării la nivelul UE și la nivelul bugetelor naționale pot fi considerate o „schimbare majoră” pentru apărarea europeană.

Succesul lor depinde însă în mare măsură de o serie de condiții esențiale, care, în opinia Curții, nu sunt deocamdată îndeplinite. Acestea privesc în special:

— un proces eficace de planificare la nivelul UE;

— participarea statelor membre;

— impactul asupra necesităților reale în materie de capabilități;

— cadrul de guvernanță și de răspundere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

„Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase pacte politice din ultimele secole, care au avut efecte pe teritoriul Europei. Foarte mulți spun că a trecut, că a fost acum 80 de ani. Vă pot spune că astăzi România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin. Poporul român a fost împărțit în două: o parte în România și o parte în Republica Moldova”, a declarat Traian Băsescu în plenul Parlamentului European, la dezbaterile asupra Rezoluției Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial și importanța amintirii europene pentru viitorul Europei, rezoluție care va fi votată joi, în plenul Parlamentului European.

Fostul președinte al României, actual europarlamentar PMP, a adăugat că instaurarea comunismului în Europa a fost influențată de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

”Urmările pactului au fost sferele de influență, care pentru țările din estul Europei a însemnat instaurarea comunismului. Aceste lucruri trebuie să ni le amintim și să înțelegem că UE este răspunsul de astăzi care garantează democrație pentru toată Europa la ticăloșia pactului Ribbentrop-Molotov”, a conchis Băsescu.

Europarlamentarii vor vota, joi, o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending