Connect with us

U.E.

Raport al Curții de Conturi Europene: Statele membre UE nu au capabilitățile militare necesare pentru a se ridica la înălțimea nivelului de ambiție exprimat prin politica europeană de apărare

Published

on

© EEAS

Capabilitățile militare curente ale statelor membre și cooperarea dintre acestea pe plan militar nu se ridică la înălțimea noului nivel de ambiție afișat de politica de apărare a UE, se arată într-un nou raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană.

Apărarea europeană, între ambiții comune și suveranitate

Curtea avertizează că sinergiile dintre inițiativele UE și alte cadre existente în materie de apărare și de securitate sunt esențiale. În special, un aspect critic este capacitatea UE de a completa NATO și de a evita duplicările și suprapunerile.

Inițiativele recente de la nivelul UE și creșterea propusă a finanțării prezintă însă riscuri legate de performanță. Statele membre rămân în continuare în mod ferm la comanda apărării europene și, până în 2014, la nivelul UE nu au avut loc decât acțiuni limitate. Cu toate acestea, evoluțiile internaționale recente, combinate cu considerații de ordin economic și industrial, au imprimat un nou elan cooperării europene în domeniul apărării.

În urma Strategiei globale a UE din 2016 și a planului aferent de punere în aplicare în materie de securitate și apărare, au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme. În acest context, Comisia Europeană a propus o creștere de aproape zece ori mai mare a bugetului UE pentru apărare și securitate externă: 22,5 miliarde de euro prevăzute pentru perioada 2021-2027, în comparație cu 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. În acest sens, Curtea consideră că există riscul să lipsească sisteme adecvate de control capabile să integreze o astfel de creștere a cheltuielilor UE.

Instituția recunoaște, de asemenea, faptul că apărarea este un domeniu care se află în centrul suveranității naționale și, aparent, există diferențe strategice clare între statele membre ale UE, ale căror percepții cu privire la amenințările de securitate și la rolul UE în domeniul apărării pot diferi. De asemenea, statele membre au reguli de angajare diferite și o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce privește folosirea forței militare. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi „autonomia strategică” sau „o armată europeană”, rămân ample și vagi, observă Curtea.

Decalaj clar între cerere și ofertă în privința capabilităților de apărare din partea statelor membre

Curte de Conturi mai subliniază că, în ceea ce privește capabilitățile de apărare, există un decalaj clar între ceea ce se așteaptă de la statele membre și ceea ce acestea pot să accepte și să furnizeze. În Uniunea Europeană, capabilitățile militare au fost afectate negativ de insuficiența investițiilor și de reduceri ale bugetelor naționale pentru apărare în ultimii ani; de asemenea, ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare și de fragmentare, mai arată Curtea. Această situație este agravată de lipsa unor standarde tehnice comune, lipsă care este în detrimentul interoperabilității diverselor forțe armate din Europa.

În ansamblu, capabilitățile militare curente ale statelor membre nu se ridică la înălțimea nivelului militar de ambiție al UE și ar fi necesare câteva sute de miliarde de euro pentru a se depăși acest deficit într-un scenariu în care Europa ar fi nevoită să se apere singură, fără asistență externă.

Brexitul va accentua deficitul de capabilități militare la nivelul UE

Curtea de Conturi precizează că retragerea Regatului Unit din UE ar agrava și mai mult această situație, dat fiind că Regatul Unit este țara din Europa cu cel mai mare buget pentru apărare, reprezentând aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor în materie ale statelor membre.

În ultimii ani au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme legate de apărare, inclusiv cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Fondul european de apărare. Aceste inițiative și creșterea propusă a finanțării la nivelul UE și la nivelul bugetelor naționale pot fi considerate o „schimbare majoră” pentru apărarea europeană.

Succesul lor depinde însă în mare măsură de o serie de condiții esențiale, care, în opinia Curții, nu sunt deocamdată îndeplinite. Acestea privesc în special:

— un proces eficace de planificare la nivelul UE;

— participarea statelor membre;

— impactul asupra necesităților reale în materie de capabilități;

— cadrul de guvernanță și de răspundere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Liderul extremei drepte din Italia, Matteo Salvini, criticat dur pentru afirmațiile legate de femeile care fac avort din cauza unui „stil de viață necivilizat”

Published

on

© Matteo Salvini/ Facebook

Specialiștii din domeniul medical din Italia l-au criticat dur pe liderul extremei drepte, Matteo Salvini, care a susținut că femeile merg la clinici de urgență pentru avorturi din cauza unui „stil de viață necivilizat”, transmite AFP, citat de Agerpres

Comentariile fostului ministru de interne și lider al Ligii, potrivit cărora unele femei care avortează se folosesc de clinicile de urgență ca de niște  „ATM-uri de sănătate”, au fost făcute în timpul unui miting politic care a avut loc duminică la Roma.

„Asistenții de la camera de gardă din Milano m-au anunțat că există femei care s-au prezentat acolo pentru a șaptea oară pentru un avort”, le-a spus Salvini susținătorilor săi, în rândul cărora a devenit mai popular după ce a început să susțină public că este un catolic devotat. „Nu se cuvine să judec, este corect ca o femeie să aleagă, dar camera de gardă nu poate fi soluția pentru stiluri de viață necivilizate în 2020″, a adăugat acesta.

Comunitatea medicală din Italia a avertizat că vorbele lui Salvini dezinformează, deoarece avorturile, cu excepția unui avort spontan, nu sunt efectuate la camera de primiri urgențe. Mai mult, o serie de medici ginecologi au avertizat că Salvini alege „cazuri rare” și generalizează.

„Înainte de a vorbi, s-ar putea informa, iar atunci când cineva dorește să fie și om de stat, nu-și ia informațiile de la o singură asistentă”, a spus Gisella Giampa, medic ginecolog de la spitalul Sandro Pertini din Roma.

De asemenea, înaintea comentariilor făcute la mitingul politic de la Roma, Salvini a protestat împotriva cetățenilor străini care folosesc gratuit camerele de gardă, precizând că  „a treia oară trebuie să plătească”.

Legalizatea avortului a fost făcută în Italia în 1978. Legea permite femeilor să facă întrerupere de sarcină în primele trei luni de graviditate, iar avorturile în stadii ulterioare sunt permise doar în unele cazuri.

În realitate, însă, femeile din Italia sunt adesea în imposibilitatea de a face avort, deoarece legea le permite medicilor ginecologi să refuze să efectueze procedura din considerente morale. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

UE și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din 2019

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din noiembrie 2019, potrivit unui comunicat.

Aproximativ 100 de delegații din Uniunea Europeană, statele membre și partenerii săi, inclusiv organizațiile internaționale și societatea civilă s-au reunit luni, 17 februarie, la Bruxelles, la Conferința internațională a donatorilor pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Albania după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019.

„Astăzi, comunitatea internațională a fost solidară cu Albania. O treime din angajamentul general provine de la Uniunea Europeană și statele sale membre, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Uniunea s-a mobilizat pentru o țară care se află în centrul continentului nostru – și sper și sunt convinsă că într-o zi va face parte și din Uniunea noastră. Albanezii știu că aparțin familiei noastre europene – acum mai mult decât oricând”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gazda evenimentului.

Conferința a fost deschisă de președintele von der Leyen; Au participat și premierul albanez Edi Rama, președintele Consiliului European Charles Michel și premierul croat Andrej Plenković, reprezentând președinția Consiliului UE.

Din totalul de 1,15 miliarde de euro angajat astăzi, Uniunea Europeană, inclusiv Comisia, statele membre și Banca Europeană de Investiții au anunțat 400 de milioane de euro pentru reconstrucția Albaniei. Comisia Europeană a angajat 115 milioane euro din bugetul UE. Aceasta include o primă subvenție de 15 milioane de euro pentru reconstrucția și reabilitarea clădirilor publice cheie precum școlile, semnată astăzi de președintele von der Leyen și de premierul Rama, pentru a permite începerea rapidă a sprijinului pe teren.

În plus, Comisia va face o propunere către Consiliu și Parlament pentru o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro din subvențiile de la bugetul UE pentru acest an pentru a sprijini reabilitarea și reconstrucția clădirilor publice și private, precum și recuperarea întreprinderilor afectate.

Potrivit unui raport comun de evaluare a nevoilor post-dezastru, care a fost lansat la 5 februarie 2020 pentru a mobiliza comunitatea donatorilor, Guvernul Albaniei, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială au estimat că impactul total al dezastrului în cele 11 municipalități afectate se ridică la peste 980 de milioane de euro, iar pentru recuperarea pagubelor ar fi necesare aproape 1,08 miliarde de euro în toate sectoarele. Majoritatea pagubelor înregistrate sunt în sectorul locuințelor, urmate de sectorul productiv (cum ar fi afacerile și turismul, agricultura și patrimoniul cultural) și sectorul educației.

La 26 noiembrie 2019, un cutremur cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Richter a lovit Albania, provocând distrugerea infrastructurii publice și private, a lovit mii de gospodării și a provocat 51 de victime, aproximativ 1.000 de răniți și aproximativ 17 000 de persoane strămutate temporar. Mii de clădiri au fost grav afectate, inclusiv școli și unități de îngrijire a sănătății.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea guvernului albanez după cutremur și, ca urmare, echipele de căutare și salvare au fost imediat dislocate în Albania. Asistența cu bunuri și ingineri structurali a fost mobilizată prin mecanism, precum și bilateral de către statele membre ale UE și partenerii din regiune. Echipa de protecție civilă a UE a fost în Albania în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie și a coordonat răspunsul internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending