Poziția strategică, apartenența sa la Uniunea Europeană, forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din România un loc atractiv pentru firmele care doresc să aibă acces la piețele europene din Asia Centrală și Orientul Apropiat, arată cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional.
”România este deschisă la toate formele de investiții străine. Guvernul nu face diferențe în funcție de sursa de capital (…) Investitorii americani au indentificat oportunități în sectoare precum tehnologia informației, automobilelor, telecomunicațiilor, energiei, serviciilor, producției, produselor de consum, asigurărilor și băncilor”, este menționat în documentul mai sus amintit.
În pofida peisajului investițional ofertant, Departmanetul de Stat al SUA amintește de recentul raport al Comisiei Europene, de ”instabilitatea legislativă persistentă, imprevizibilitatea procesului decizional, calitatea scăzută a instituțiilor și corupția”, care sunt principalii ”factori care erodează încrederea investitorilor. De asemenea, raportul notează că acte legislative importante au fost adoptate fără o consultare adecvată a părților interesate și, adesea, fără evaluări de impact. Reorganizările frecvente ale instituțiilor publice contribuie, de asemenea, la gradul semnificativ de instabilitate”, semnalează instituția americană.
Aceasta amintește și de ”eforturile anterioare ale guvernului de a submina procurorii și de a slăbi independența justiției” care ”au zdruncinat încrederea investitorilor în eforturile de combatere a corupției”.
”Retorica politică a adoptat un ton din ce în ce mai naționalist, unii lideri politici acuzând ocazional companiile străine că nu plătesc impozite, că profită de lucrători și de resurse și că sponsorizează proteste anti-guvernamentale. Președintele Iohannis a fost reales în noiembrie 2019 cu o poziție pro-business. Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au avut ca rezultat un guvern de coaliție de centru-dreapta, pro-investiții, cu o majoritate parlamentară, ceea ce a asigurat o stabilitate politică sporită. Coaliția și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru statul de drept și pentru reforme”, este amintit în raport.
Departamentul de Stat al SUA a salutat ”progresele semnificative în combaterea corupției, dar aceasta rămâne o provocare actuală”.
În anul 2020, volumul total al schimburilor comerciale România – SUA s-a cifrat la 2,24 miliarde de dolari, din care 1,215 miliarde dolari au reprezentat exporturi româneşti, iar 1,025 miliarde dolari importuri din SUA. Balanţa comercială pe relaţia SUA a înregistrat un excedent de aproximativ 190 milioane de dolari, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Conform statisticii ONRC, investiţiile americane în România se cifrează la 1,2 miliarde dolari – capital înregistrat (locul 13), reprezentând 1,94% din totalul investiţiilor străine directe, cu 8.046 companii (3,45% din totalul societăţilor mixte înregistrate).
Conform raportului BNR, investițiile reale provenite din SUA (în funcție de țara de origine a ultimului investitor) erau – la 31 decembrie 2019 – de 5,8 miliarde euro (sau 6,6% din totalul investițiilor străine directe în economia României), SUA situându-se, astfel, pe locul 5 în clasamentul general.
Există și o serie de investiții românești în SUA, estimate de partea americană la 193,5 milioane dolari (la nivelul anului 2018), cele mai importante fiind cele realizate de Alexandrion Grup (în statul New York), Rack-Soft – 4PSA (Florida), Softwin (N/A), Softvision (New York), AMC Pixel Factory (California), CoSoSys (California) și Hosterion (California).
În raportul anual privind situația statului de drept în toate statele membre UE, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.
Executivul european și-a exprimat aprecierea față de faptul că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției, reluând astfel mesajul transmis și în 2020, cu ocazia publicării primului raport.