Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.

Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.

Guvernul Statelor Unite este dornic să avanseze agenda comună și să consolideze prietenia puternică și statornică dintre România și SUA, i-a transmis președintele Joe Biden ambasadorului român la Washington, Andrei Muraru.

Liderul de la Casa Albă i-a trimis diplomatului român scrisoarea prin care Andrei Muraru este oficial acreditat, cu drepturi depline, ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în SUA.

“Voi lucra neobosit și cu dedicare pentru a întări relația specială și Parteneriatul strategic dintre statele noastre. Sunt convins că, în anii următori, istoria acestei minunate prietenii o vom scrie împreună, punând în fața oricărei provocări cheia de boltă a relației noastre – securitatea și prosperitatea națiunilor noastre“, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook, unde a publicat și scrisoarea primită.

Scrisoarea din partea lui Biden vine în aceeași săptămână în care Washington-ul și Bucureștiul au marcat 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Înainte de a sosi la post, Muraru a efectuat vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde a discutat despre două paliere importante ale parteneriatului strategic dintre București și Washington, cooperarea militară și cea energetică.

La sosirea la Washington, noul ambasador s-a arătat “optimist cu privire la valențele creative ale Parteneriatului nostru Strategic și sunt convins că vom reuși să parcurgem pași semnificativi către atingerea potențialului său deplin”.

Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Tot din perspectivă economică, el a avut o întrevedere cu directorul pentru politici și dezvoltare de business al companiei Tesla, pledând pentru ca această companie să investească în România.

Din perspectiva intereselor strategice ale României, Andrei Muraru a convenit recent cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, să lucreze îndeaproape pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA.

De la începutul mandatului său, Andrei Muraru a demarat un tur de curtoazie în rândul corpului diplomatic, întâlnindu-se la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA, precum și cu ambasadorul japonez acreditat la Washington.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.