Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Statelor Unite în Germania, Richard Grenell, a demisionat din funcție

Published

on

© US State Department

Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat marţi Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Adjunctul lui Grenell, Robin Quinville, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Richard Grenell a deținut în ultima perioadă și funcția de director interimar al Serviciilor Naționale de Informații, poziție pe care a părăsit-o recent după ce John Ratcliffe a fost numit în această funcție. De asemenea, Grenell a deținut și poziția de emisar special al președintelui SUA pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Richard Grenell a fost criticat de multă vreme în Germania pentru comentariile sale acide şi devotamentul neclintit faţă de preşedintele Donald Trump, menţiona DPA în urmă cu o săptămână.

Recent, Grenell a acuzat guvernul german că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară. El a scris un articol de opinie pe pagina Ambasadei SUA în Germania, subliniind că “participarea Germaniei la postura de descurajare nucleară a NATO” asigură că vocea Berlinului contează în politica de planificare și descurajare a Alianței.

“Dacă Germania încearcă să fie o adevărată putere pentru pace, acum este momentul solidarității. Își va asuma Germania această responsabilitate sau se va așeza și se va bucura pur și simplu de beneficiile economice ale securității oferite de ceilalți aliați ai săi?”, a întrebat, retoric, Richard Grenell.

În 2018, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul de ambasador, Grenell a provocat o criză diplomatică la Berlin după ce a avertizat companiile germane cu sancțiuni dacă nu pleacă din Iran în urma retragerii SUA din acordul nuclear, amintește Financial Times.

În ultimii ani, Grenell a avut dispute cu politicienii și oficialii germani cu privire la relațiile Germaniei cu China, în condițiile în care SUA au adoptat o poziție mai dură în raport cu China și au cerut aliaților europeni să facă același lucru, mai ales în ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G.

Richard Grenell a criticat, de asemenea, Berlinul pentru că nu a sporit cheltuielile pentru apărare și pentru promovarea conductei Nord stream 2, care va spori dependența Europei de gazul rusesc

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Peste 200 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă cer organizarea unui summit de urgență a G20: Fără o acţiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze

Published

on

Peste 200 de personalități, printre care și fostul secretar general al ONU, Ban Ki-Moon sau foștii premieri britanici Gordon Brown și Tony Blair, au lansat un apel pentru organizarea unei reuniuni de urgență a G20, fără a mai aștepta viitorul summit, care ar urma să aibă loc în noimebrie, pentru a reacționat împotriva efectelor pandemiei de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea deschisă semnată de 225 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă, este semnalat rolul important pe care îl are G20, precizând că ”fără o acțiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile, popoarele și națiunile cele mai marginalizate și cele mai sărace din lume.”

”Reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor (lumii) să o facă imediat”, continuă ei.

Amintind că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că ”doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent.”

Aceștia susțin o coordonarea internațională pentru a dezvolta și fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai curând posibil.

Fostul premier Gordon Brown (2007-2010) şi-a exprimat regretul de altfel că G20 ”lipseşte la apel” în plină pandemie.

”Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească”, a scris Brown în cotidianul The Guardian.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii: România are “dorința fermă” de a lansa în “cel mai scurt timp” noul Parteneriat Strategic bilateral între București și Londra

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble, prilej cu care șeful diplomației române “a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe a adresat un mesaj de solidaritate în gestionarea crizei sanitare provocate de COVID-19 în Regatul Unit. A evocat contribuția valoroasă a personalului medical și de asistență socială de naționalitate română din Marea Britanie, care se află în prima linie în lupta cu virusul. Totodată, discuțiile au reliefat potențialul deosebit pe care comunitatea românească din Regatul Unit îl poate avea în dezvoltarea suplimentară a relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Amintim faptul că Ministerul britanic de Interne a anunțat luna trecută că, la data de 30 aprilie, 2020 peste 564.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

De asemenea, Aurescu discuția a evidențiat cooperarea româno-britanică foarte bună în domeniile securitate și apărare, fiind exprimat interesul pentru intensificarea contactelor politico-diplomatice, în funcție de evoluțiile legate de COVID-19.   

Ministrul Bogdan Aurescu a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană“, mai subliniază MAE.

De altfel, șeful diplomației române a afirmat într-un interviu acordat recent pentru CaleaEuropeană.ro că România și Marea Britanie sunt în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.  Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

În cadrul întrevederii, cei doi interlocutori au discutat, pe scurt, despre stadiul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit pe marginea viitorului acord cuprinzător de parteneriat.

Totodată, demnitarul român a abordat situația lucrătorilor sezonieri români, care se aflau deja în Regatul Unit inclusiv înainte de criza COVID-19, subliniind importanța respectării regulilor de protecție socială și sanitară, în special în contextul pandemiei, și necesitatea luării tuturor măsurilor necesare în acest sens de către autoritățile britanice.

În acest context, ambasadorul Noble a oferit asigurări că autoritățile britanice au în atenție acest subiect și că sunt luate măsurile necesare privind respectarea condițiilor contractuale de protecție socială și medicală a angajaților români, subliniind aportul semnificativ al acestora la economia Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending