Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al Senatului SUA: WikiLeaks a avut un rol-cheie deliberat în eforturile Rusiei de a influenţa alegerile prezidentiale din 2016

Published

on

© The White House/ Flickr

WikiLeaks a jucat un rol-cheie în eforturile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2016 în favoarea lui Donald Trump, arată un raport al Comisiei pentru Serviciile de Informații a Senatului american, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Raportul mai relevă că probabil WikiLeaks a ştiut că ajută serviciile de informaţii ruse, mai susține raportul.

Conform documentului, fostul șef al campaniei lui Trump, Paul Manafort, a colaborat cu rușii, inclusiv cu oligarhul Oleg Deripaska, înaintea, în timpul şi după scrutinul din 2016 în care miliardarul republican s-a confruntat cu democrata Hillary Clinton.

Comisia senatorială a constatat că rolul lui Manafort şi proximitatea acestuia faţă de Trump au creat oportunităţi pentru serviciile de informaţi ruse, raportul notând că ”accesul de nivel înalt şi disponibilitatea acestuia de a împărtăşi informaţii cu persoane strâns afiliate serviciilor de informaţii ruse (…) au reprezentat o ameninţare gravă de contrainformaţii”.

Evaluările sunt cuprinse în cel de-al cincelea și ultimul capitol al raportului Comisiei senatoriale cu privire la ancheta sa, care s-a desfășurat pe parcursul a trei ani și jumătate, ancheta vizând ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite, din 2016.

Capitolele anterioare au confirmat concluzia agenţiilor americane de informaţii, făcută publică în ianuarie 2017, conform căreia Rusia a încercat să-l ajute pe Trump în 2016 prin denigrarea lui Hillary Clinton, ceea ce a îngreunat victoria acesteia şi i-ar fi afectat preşedinţia dacă ar fi câştigat-o.

Ultimul capitol al raportului este dat publicității în contextul în care președintele republican Donald Trump se pregătește de confruntarea electorală cu democratul Joe Biden pentru obținerea fotoliului de la Casa Albă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă victoria lui Joe Biden este confirmată de Colegiul Electoral

Published

on

© Team Trump/ Facebook

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă Colegiul Electoral confirmă victoria președintelui ales Joe Biden în alegerile din 3 noiembrie, făcând astfel un alt pas în direcția acceptării înfrângerii sale, relatează AFP, preluat de Agerpres. 

Întrebat dacă va părăsi Casa Albă dacă votul Colegiului se dovedește în favoarea lui Joe Biden, Trump a spus: „Cu siguranță voi face asta. Și o știți” adăugând că: „Dacă o fac, va fi o greșeală”, a mai spus președintele în funcție cu privire la confirmarea rivalului său politic. 

Colegiul Electoral se va întruni pe 14 decembrie pentru desemna oficial câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA.

Deși administrația Trump a dat deja undă verde pentru începerea tranziției formale în fruntea Casei Albe, președintele în exercițiu nu a renunțat la contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale.

Actualul șef de la Casa Albă a sfidat până acum tradiția prin refuzul de a-și recunoaște înfrângerea electorală, preferând să lanseze o serie de acuzații nefondate cu privire la presupusa fraudă în procesul electoral, precum și încercări legale de a contesta rezultatele în mai multe state, cum ar fi Pennsylvania și Michigan.

Cu toate acestea, eforturile disperate ale lui Trump și ale apropiaților săi de a răsturna rezultatele în statele-cheie, fie prin procese, fie prin presiuni asupra legiuitorilor statului, au eșuat.

Biden a câștigat alegerile prezidențiale cu 306 de voturi în Colegiul Electoral – cu mult peste cele 270 cerute – în timp ce Trump a obținut doar 232 de voturi. În plus, președintele ales a obținut peste 6 de milioane de voturi în plus față de Trump în alegerile prezidențiale. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu, invitată de președintele Poloniei să efectueze o vizită la Varșovia: Polonia sprijină direcția pro-occidentală a Republicii Moldova

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, a purtat joi o convorbire telefonică cu Președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Poloniei la Chișinău, informează Radio Chișinău, ocazie cu care șeful statului polonez a invitat-o pe Sandu să efectueze o vizită la Varșovia.

În cadrul discuțiilor au fost abordate temele legate de intensificarea și consolidarea relațiilor bilaterale la nivel înalt, atât pe plan bilateral, cât și pe plan european.
 
Președintele polonez a subliniat sprijinul Poloniei pentru direcția pro occidentală a politicii Republicii Moldova, care are o susținere clară din partea majorității populației.
 
Președintele Duda a atras atenția și asupra prezenței minorității naționale poloneze în Republica Moldova și asupra necesităților acesteia. Totodată, Andrzej Duda a invitat-o pe Maia Sandu să efectueze o vizită în Polonia.

Separat, într-o postare pe Facebook, președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis că “Polonia a fost mereu un partener important pentru Moldova”.

“Președintele Andrzej Duda m-a asigurat de sprijinul Poloniei în consolidarea democrației și în parcursul nostru european. Am discutat despre mandatul puternic oferit de popor pentru a lupta împotriva corupției. Astfel, vom apropia Moldova de Uniunea Europeană și o vom face mai puternică. Am discutat despre prioritățile importante pe care le-am stabilit pentru perioada următoare și mi-am exprimat speranța să putem coopera pe aceste dimensiuni – scoaterea țării din izolare, depășirea și atenuarea efectelor crizei provocate de pandemie”, a spus Maia Sandu.

Continue Reading

NATO

La un an de la afirmațiile lui Emmanuel Macron privind “moartea cerebrală a NATO”, un grup de experți a finalizat un set de propuneri pentru înnoirea Alianței

Published

on

© NATO

La un an după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că NATO este în “moarte cerebrală”, un grup de experţi au finalizat un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

Raportul lor, predat miercuri celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului, informează dpa, potrivit Agerpres. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

După ce șefii de stat și de guvern din NATO au decis la summitul aliat de la Londra, din decembrie 2019, să îi ofere un mandat lui Jens Stoltenberg pentru lansarea unui proces de reflecție menit să consolideze dimensiunea politică a NATO, secretarul general aliat a desemnat zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice, iar în următoarele luni NATO a intrat în dialog cu aliații, cu experții din sectorul public și privat și cu tineri lideri care să ofere o gândire nouă despre cum va putea Alianța să rămână pregătită pentru a face față provocărilor. 

Cele zece personalităţi care au lucrat la propunerile de reformă sunt Greta Bossenmaier (fost consilier pentru securitate națională al prim-ministrului, Canada), Anja Dalgaard-Nielsen (fost director executiv al Serviciului de Intelligence și Securitate Danemarca), Hubert Vedrine (fost ministru de externe, Franţa), Thomas de Maiziere (fost ministru al apărării și de interne, Germania), Marta Dassu (fost ministru adjunct de externe, Italia), Herna Verhagen (CEO PostNL, Olanda), Anna Fotyga (membru al Parlamentului European, Polonia), Tacan Ildem (asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică, Turcia), John Bew (membru al corpului de elită de consilieri care formulează politici publice pentru biroul prim-ministrului, Regatul Unit) şi Wess Mitchell (fost asistent al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, SUA).

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut săptămâna trecută o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statua trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA12 mins ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA17 mins ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru22 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE41 mins ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

PARLAMENTUL EUROPEAN52 mins ago

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

U.E.53 mins ago

Ungaria și Polonia anunță vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

FONDURI EUROPENE1 hour ago

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

SUA1 hour ago

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă victoria lui Joe Biden este confirmată de Colegiul Electoral

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Victor Negrescu propune crearea unui task force interministerial: Banii europeni nu au culoare politică. Trebuie să ne asigurăm că sunt accesați

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending