Bolile, decalajul dintre cei bogați și cei săraci, schimbările climatice și conflictele din interiorul și dintre națiuni vor reprezenta provocări și mai mari în deceniile următoare, pandemia de COVID-19 înrăutățind deja unele dintre aceste probleme, relevă un raport al serviciilor de informaţii americane publicat joia trecută, potrivit Reuters.
Rivalitatea dintre China şi o coaliţie de ţări occidentale condusă de SUA se va intensifica cel mai probabil, alimentată de schimbări de putere militară, demografie, tehnologie şi “intensificarea diviziunilor asupra modelelor de guvernare”, se arată în raportul Global Trends 2040, realizat de Consiliul Naţional de Informații al SUA (NIC), citat de Digi24.
Puteri regionale şi actori nestatali pot exercita o influenţă mai mare, având ca rezultat probabil “un mediu geopolitic mai predispus la conflicte şi mai volatil” şi o cooperare internaţională slăbită.
Raportul întocmit la fiecare patru ani de principalii analişti ai serviciilor secrete din SUA evaluează tendinţele politice, economice, sociale şi de altă natură care vor forma mediul de securitate naţional în următorii 20 de ani.
“Intenţia noastră este să ajutăm factorii de decizie politică dar şi cetăţenii să se pregătească pentru un viitor cu o serie de perspective posibile”, au scris autorii, menţionând că nu fac nicio predicţie specifică şi că au inclus contribuţii de la diverse grupuri, de la studenţi americani la militanţi ai societăţii civile africane.
Provocări precum schimbările climatice, bolile, crizele financiare şi perturbările tehnologice “se vor manifesta mai frecvent şi mai intens în aproape fiecare regiune şi ţară”, producând “tensiuni generalizate în state şi societăţi, precum şi şocuri care ar putea fi catastrofale”, se arată în raport.
Raportul serviciilor de informaţii americane (disponibil aici) prezintă cinci scenarii despre cum ar putea arăta lumea în 2040.
În cel mai optimist scenariu – “Renașterea Democrațiilor” -, lumea se află în mijlocul unei reapariții a democrațiilor deschise conduse de Statele Unite și aliații săi. Progresele tehnologice rapide promovate de parteneriatele public-privat din Statele Unite și alte societăți democratice transformă economia globală, cresc veniturile și îmbunătățesc calitatea vieții pentru milioane de persoane din întreaga lume. Valul de creștere al dezvoltării economice și a realizărilor tehnologice permite răspunsuri la provocările globale, ușurează diviziunile sociale și reînnoiește încrederea publicului în instituțiile democratice. În contrast, ani de creștere a controalelor și monitorizării societății în China și Rusia au înăbușit inovația, deoarece oamenii de știință și antreprenorii de vârf au căutat azil în Statele Unite și Europa.
În scenariul “unei lumi în derivă”, sistemul internațional este lipsit de direcție, haotic și volatil, întrucât regulile și instituțiile internaționale sunt în mare parte ignorate de puteri majore precum China, actorii regionali și actorii nestatali. Țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) sunt afectate de o creștere economică mai lentă, extinderea diviziunilor societale și paralizie politică. China profită de problemele Occidentului pentru a-și extinde influența internațională, în special în Asia, dar Beijingului îi lipsește voința și puterea militară de a prelua conducerea globală, lăsând multe provocări globale, precum schimbările climatice și instabilitatea în țările în curs de dezvoltare, în mare parte neabordate.
În scenariul “coexistenței competitive”, Statele Unite și China au acordat prioritate creșterii economice și au restabilit o relație comercială robustă, dar această interdependență economică există alături de concurență asupra influenței politice, a modelelor de guvernanță, a dominanței tehnologice și a avantajului strategic. Riscul unui război major este redus, iar cooperarea internațională și inovația tehnologică fac ca problemele globale să fie gestionate pe termen scurt pentru economiile avansate, dar rămân provocările climatice pe termen lung.
În scenariul unor izolări, lumea este fragmentată în mai multe blocuri economice și de securitate de dimensiuni și forțe variate, centrate pe Statele Unite, China, Uniunea Europeană (UE), Rusia și câteva puteri regionale; aceste blocuri sunt axate pe autosuficiență, reziliență și apărare. Fluxurile de informații au loc în cadrul unor enclave separate cibernetice, lanțurile de aprovizionare sunt reorientate, iar comerțul internațional este perturbat. Țările în curs de dezvoltare vulnerabile sunt prinse în mijloc, unele fiind pe punctul de a deveni state eșuate. Problemele globale, în special schimbările climatice, sunt abordate în mod clar, dacă este cazul.
În cel mai pesimist scenariu – “tragedie și mobilizare”, o coaliție globală, condusă de UE și China, care lucrează cu organizații neguvernamentale și instituții multilaterale revitalizate, pune în aplicare schimbări de amploare menite să abordeze schimbările climatice, epuizarea resurselor și sărăcia în urma unei catastrofe alimentare globale cauzate de evenimentele climatice și degradarea mediului. Țările mai bogate se orienteaz[ pentru a-i ajuta pe cei mai săraci să gestioneze criza și apoi să treacă la economii cu emisii reduse de carbon prin programe largi de ajutor și transferuri de tehnologii energetice avansate, recunoscând cât de repede s-au răspândit aceste provocări globale peste granițe.
