Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport al serviciilor de informații din SUA: Vladimir Putin a ordonat o campanie de influențare care să ajute la alegerea lui Donald Trump

Published

on

Serviciile secrete americane – CIA, FBI și NSA – au publicat vineri un raport în care susțin că Moscova a încercat să favorizeze victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din toamna trecută în SUA în defavoarea candidatei democrate Hillary Clinton.

Estimăm că Putin și guvernul rus au dezvoltat o preferință clară pentru președintele ales Trump. Estimăm, de asemenea, că Putin și guvernul rus au dorit să-l ajute atunci când a fost posibil pe președintele ales Trump discreditând-o pe secretarul Clinton și punând-o în mod public într-un contrast defavorabil cu acesta”, spune raportul serviciilor, care precizează că informațiile care au dus la aceste concluzii sunt de mare încredere, notează Digi24.

Potrivit Washington Post, raportul agențiilor americane de spionaj arată că Rusia a dus o amplă campanie cibernetică pentru a-și îndeplini scopul, o operațiune care a fost ordonată de președintele Putin.

Agențiile americane de informații cred că serviciile de spionaj ale armatei ruse (GRU) s-au folosit de intermediari precum WikiLeaks, DCLeaks.com și Guccifer 2.0 pentru a disemina e-mailuri pe care le obținuseră de la Comitetul Național Democratic și de la alți oficiali democrați de rang înalt.

Administrația Barack Obama a acuzat Rusia de imixtiune în alegerile prezidențiale din SUA încă din campania electorală, liderul Casa Albă menționând după ce Hillary Clinton a pierdut alegerile că la summitul G20 din China i-a cerut ”personal” lui Vladimir Putin să înceteze cu aceste practici. Pe de altă parte, și liderii țărilor UE au arătat că atacurile cibernetice sunt tactici ale strategiei rusești de a slăbi Europa.

Rusia a negat în repetate rânduri acuzațiile oficialilor americani de a fi intervenit în alegerile prezidențiale din SUA, prin intermediul atacurilor cibernetice, pentru a favoriza victoria republicanului Donald Trump în competiția cu Hillary Clinton.

Recent, CIA a ajuns la concluzia că Federația Rusă a intervenit în cadrul alegerilor prezidențiale pentru a-l ajuta pe actualul președinte ales al SUA, Donald Trump, să câștige postul la Casa Albă.

Drept măsuri pentru amestecul Rusiei în campania electorală, administrația Obama a adoptat o serie de represalii fără precedent în ultimii 25 de ani incluzând pe lista de sancțiuni a Statelor Unite nouă entități și persoane – printre care serviciile de intelligence rusești GRU și FSB – pe care le consideră că sunt implicate ”în activități cibernetice malițioase și semnificative” și decizând expulzarea a 35 de diplomați ruși care lucrau la ambasada rusă de la Washington și la consulatul rus din San Francisco.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.

”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.

Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.

NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.

De altfel, la începutul lunii august, Jens Stoltenberg a avut discutații telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Primele exporturi de grâu după invadarea Ucrainei de către Rusia sunt aşteptate să înceapă săptămâna viitoare, în conformitate cu un acord internaţional semnat în iulie la Istanbul, a declarat miercuri un înalt oficial al ONU, informează AFP și Agerpres

Primele 12 nave care au părăsit porturile ucrainene transportau porumb sau alte produse alimentare, a declarat Frederick Kenney, coordonatorul interimar al Centrului Comun de Coordonare (CCC) cu sediul la Istanbul, responsabil cu supravegherea implementării acordului internaţional semnat pe 22 iulie.

Ucraina și Rusia au semnat două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră, evitând astfel o catastrofă alimentară la nivel global. 

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU.

La ceremonia ce a avut loc la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, au participat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, care a jucat un rol cheie în timpul lunilor de negocieri tensionate.

Acordul prevedere, de asemenea, asigurarea trecerii, în siguranță, a îngrășămintelor rusești, esențiale pentru a asigura un randament ridicat al culturilor, în contextul eforturilor de atenuare a crizei alimentare globale provocate de invazia rusă în Ucraina.

Oficialii ONU și-au exprimat optimismul că transporturile ar putea începe chiar de sâmbătă, cu speranța de a atinge în câteva săptămâni nivelurile de export de dinainte de război din cele trei porturi ucrainene – o rată de 5 milioane de tone metrice de cereale pe lună.

Ucraina a cerut ca acordul internaţional, care relaxează blocada rusească asupra exporturilor de cereale via Marea Neagră, să fie extins şi la alte produse, precum metalele. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să îți retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

„Solicităm ca Rusia să restituie imediat controlul deplin proprietarului suveran de drept, Ucraina, asupra centralei nucleare Zaporojie, precum și asupra tuturor instalațiilor nucleare din interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, pentru a asigura funcționarea lor în condiții de siguranță și securitate. Personalul ucrainean care operează centrala nucleară de la Zaporojie trebuie să își poată îndeplini sarcinile fără amenințări sau presiuni. Controlul continuu al centralei de către Rusia este cel care pune în pericol regiunea”, se arată în declarația comună. 

De asemenea, oficialii se arată „profund îngrijorați” de amenințarea gravă pe care confiscarea instalațiilor nucleare ucrainene de către armata Rusiei crește semnificativ riscul unui accident sau incident nuclear și pune în pericol populația Ucrainei, statele vecine și comunitatea internațională: „De asemenea, subminează capacitatea Agențiiei Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) de a monitoriza activitățile nucleare pașnice ale Ucrainei în scopuri de salvgardare.”

„Reiterăm sprijinul nostru deplin și continuu pentru AIEA. Personalul AIEA trebuie să poată avea acces la toate instalațiile nucleare din Ucraina în condiții de siguranță și fără impedimente și să poată colabora direct și fără interferențe cu personalul ucrainean responsabil de funcționarea acestor instalații. Siguranța tuturor persoanelor care pun în aplicare aceste eforturi trebuie să fie abordată pentru a consolida siguranța, securitatea și garanțiile nucleare în Ucraina. Încurajăm toate țările să sprijine eforturile AIEA”, au mai transmis oficialii în declarația comună. 

Continue Reading

Facebook

NATO30 mins ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.1 hour ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA19 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.21 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending