Connect with us

NEWS

Raport AP NATO: Cum arata Afganistan la 10 ani de la declansarea conflictului impotriva talibanilor / Costul anual pentru NATO: 110 miliarde de dolari

Published

on

Potrivit site-ului Hotnews.ro, se arata intr-un raport al Adunarii Parlamentare NATO costul total al eforturilor internationale in Afganistan: acesta ajunge pana la 110 miliarde de dolari pe an, iar misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.

Reprezentantul la Bucuresti a fost raportorul estonian Sven Miksem, care declara  la 10 ani de la declansarea conflictului. “In ultimii zece ani, nu putem sa spunem ca ne-am coborat asteptarile, ci ca am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim in zilele noastre ca vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu. Nu mai este cazul”.

Principalele declaratii ale raportorului AP NATO, Sven Mikser

– Acum, fata de ultima noastra intalnire din primavara cand am discutat acest subiect, atitudinea fata de problema Afganistan a devenit mai sumbra.

– Completarea infiltrarii fortelor NATO in zone cheie au dus la crearea de bule de securitate in care s-au dezvoltat autoritatile afgane locale si au permis inceperea procesului de tranzitie. Spre exemplu localitati din centrul zonei Helmand, care timp de ani buni au reprezentat fortarete talibane, acum sunt sunt in mare parte in siguranta.

– Contextul angajamentului NATO si al castigurilor obtinute pana acum nu trebuiesc uitate. Spre exemplu, in urma cu 10 ani, doar 9% dintre afgani aveau acces la ingrijire medicala de baza. In prezent, acest procent a ajuns la 85%.

– In urma cu un deceniu, sub conducerea talibana, doar 1 milion de copii mergeau la scoala. Astazi 7 milioane de copii merg la scoala si un sfert dintre ei sunt fete.

– In Afganistan s-a dezvoltat un sector media liber si peste cinci milioane de refugiati afgani s-au intors acasa.Victimile in randul civililor sunt inca in crestere cu peste 100% fata de anul trecut, chiar daca 80% dintre victimile civile vin in urma atacurilor insurgentilor.

– Ultimele asasinate la nivel inalt ridica semne de intrebare despre succesul procesului de tranzitie. Amintim de asasinatul fratelui presedintelui Karzai in Kandahar.

– Costul total al eforturilor internationale in Afganistan ajunge pe la 110 miliarde de dolari pe an. Misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.

– In acelasi timp, PIB-ul Afganistanului este estimat oficial la 15 miliarde de dolari. Deci, dupa cum vedeti, ceea ce cheltuim pe instruirea si anternamentul armatei afgane depaseste Produsul intern brut al acestei tari.

Problemele din Afganistan, aduse in discutie de delagatiile Italiei si Germaniei

“Moartea lui Osama a slabit reteaua Al Qaida, nu mai sunt in aceeasi pozitie ca in urma cu un an sau ca in urma cu 10 ani. Cu toate acestea, Al Qaida are o legatura foarte buna cu reteaua Hakani, cea mai veche retea din regiune, in special din Afganistan si Pakistan. Reteaua Hakani are o experienta de 30 de ani si au o patrundere puternica in randul oamenilor din Afganistan”, a declarat prim-vice presedintele Parlamentului Afgan, Khalid Pashton.

Unul dintre membrii delegatiei Germaniei a abordat si problema nereusitelor din Afganistan si a declarat ca in ultima vreme au fost multe interviuri si comentarii legate de Afganistan care l-au “iritat si preocupat”. Parlamentarul german a precizat ca in toate relatarile se recunoaste ca “obiectivele fixate in urma cu 10 ani nu au fost atinse. Sa nu ne facem iluzii. Nu ne-am atins planurile. Nu s-a schimbat nimic, iar procesul de reconciliere a intrat in impas”.

“Situatia in Afganistan nu se va rezolva fara a se rezolva problemele cu Pakistan. Americanii, in primul rand, ar trebui sa creasca presiunea lor asupra Pakistanului pentru a rezolva problemele”, a mai spus delegatul german.

Delegatia din Italia a ridicat si ea problema nereusitelor campaniei aliantei in Afganistan. “Guvernul afgan este o mare problema. Sunt dezvoltari slabe pe planul politic si cel juridic”, a spus unul din reprezentantii italieni.

Sven Mikser: Am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim ca  vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu

Raportorul general, Mikser a precizat ca raportul prezentat trateaza in special probelemele de securitate, probleme care fac aprte totusi dintr-un cadru mai larg. ”

“Vreau sa reamintesc ca daca ne uitam la primele obiective la intrarea noastra in Afganistan… Sa ne amintim ca nu ne-am trimis trupele cand talibanii agresau femeile sau cand daramau statuile lui Budha, ci am intrat in Afganistan dupa ce Al Qaida a atacat SUA. Am reactionat pentru ca au atacat un membru al aliantei.

In ultimii zece ani, nu putem sa spunem ca ne-am coborat asteptarile, ci ca am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim in zilele noastre ca vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu. Nu mai este cazul. Dar cand vorbim de operatiunile militare, atunci trebuie sa recunoastem ca prezenta noastra in Afganistan este controversata in societatile noastre si foarte scumpa pentru cetatenii nostri”, a declarat Sven Mikser.

“Probabil nu e bine sa spunem daca pierdem sau castigam. Fiecare an din ultimii zece au fost cruciali si suntem chiar departe de rezultatul final, acela de a avea un afganistan sigur, stabil si democratic. Cu toate acestea, in acest raport am vrut sa aratam ca ne indeplinim tintele numerice pentru a instrui si forma trupe afgane”, a conchis Mikser.

Cifre si date din raport:

  • Sapte provincii si districte, aproximativ 21% din populatia afgana, au fost transferate in responsabilitatea autoritatilor din Afganistan
  • NATO isi propune ca pana la finele anului 2014 sa transfere tot controlul administrativ si al securitatii catre autoritatile si fortele afgane. Dupa acel moment, trupele NATO vor ramane in tara avand un rol doar de suport.
  • Anul 2010 si primele 6 luni din 2011 au fost perioadele cu cele mai multe victime atat in randul civililor afgani,c at si in randul trupelor NATO
  • Numarul total de atacuri ale insurgentilor intre ianuarie si martie 2011 au crescut cu 51% mai mult fata de aceeasi perioada din 2010. In martie 2011 au fost 1.102 atacuri, adica in medie 35 de atacuri pe zi, intrecand luna August 2009 cand au fost alegeri prezidentiale.
  • Luna mai a reprezentat una dintre cele mai violente luni de pana acum: 1.571 de atacuri lansate de insurgenti si 368 de victime civile afgane (82% dintre acestea de catre insurgenti). In luna iulie, numarul a scazut doar cu 2%.
  • Incepand din iunie 2011, In Afganistan sunt aproximativ 90.000 de militari SUA si 42,381 de militari din cadrul fortelor internationale.
  • In martie 2011 Fortele Nationale Armate din Afganistan (ANSF) numarau aproximativ 285.000, dintre care 159.363 in armata si 125.589 in Politia Nationala Afgana. Se preconizeaza ca numarul ANSF a ajuns in octombrie la 305.000.
  • Intre martie 2010 si martie 2011 a exista o crestere de 136% a programului de alfabetizare in cadrul ANSF. In prezent, doar 15% dintre membrii ANSF sunt analfabeti.
  • Din 2009 si pana in prezent, peste 7,7 miliarde de dolari au fost investiti in echipamente pentru ANSF.
  • Operatiuni ale NATO impotriva liderilor talibani: peste 1.600 de operatiuni in primele trei luni din 2011, in medie 18 pe noapte. Au fost prinsi sau capturati peste 3.000 de insurgenti.
  • Costul total al eforturilor internationale in Afganistan ajunge pe la 110 miliarde de dolari pe an. Misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.
  • In urma cu 10 ani, doar 9% dintre afgani aveau acces la ingrijire medicala de baza. In prezent, aceast procent a ajuns la 85%.
  • In urma cu un deceniu, sub conducerea talibana, doar 1 milion de copii mergeau la scoala. Astazi 7 milioane de copii emrg la scoala si un sfert dintre ei sunt fete.

Intreg raportul poate fi consultat aici.

Articolul integral poate fi accesat pe site-ul hotnews.ro.

Sursa foto: usa.postimees.ee

NEWS

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Migrația nu este o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei, ci o problemă a lumii, a transmis Papa Francisc în cadrul vizitei sale pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia, ce se încheie astăzi.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților.

Potrivit Vatican News, este vorba de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde Papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016.

Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane. La întâlnirea cu Suveranul Pontif au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor.

În discursul său, Papa Francisc a vorbit departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile.”

”Sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase. Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”, a subliniat Suveranul Pontif.

Acesta a atras atenția asupra curentului existent în diverse societăți care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.

”E ușor a atrage după sine opinia publică instalând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”, a conchis Papa Francisc.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA32 mins ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.1 hour ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța2 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș, reverență pentru Angela Merkel: Retragerea sa lasă un gol de autoritate în politica mondială

SUA5 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending