Connect with us

ROMÂNIA

Raport Banca Mondială: Pandemia a accentuat inegalități profunde. Elevii din mediile defavorizate din România au avut dificultăți de adaptare la învățarea online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Cel mai recent Raport Economic Periodic pentru UE (EU Regular Economic Report) al Băncii Mondiale – intitulat Creșterea incluzivă la răscruce de drumuri (Inclusive Growth at a Crossroads) constată că răspunsul fără precedent al guvernelor și instituțiilor Uniunii Europene a amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu toate acestea, pandemia a expus și a accentuat inegalități profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen și convergența veniturilor în toate statele membre ale UE. Astăzi, se estimează că sunt „expuși riscului de sărăcie” în plus între trei si cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel național, comparativ cu cele de dinaintea crizei.

Raportul subliniază faptul că programele eficiente de redresare pot consolida progresele înregistrate în tranzițiile ecologice și digitale aflate în curs de desfășurare, în întreaga regiune. Pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental și lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esențiale pentru consolidarea rezilienței firmelor, angajaților și gospodăriilor. Având în vedere longevitatea crizei și impactul asupra celor vulnerabili, multe guverne au optat pentru prelungirea duratei sprijinului pe tot parcursul anului 2021.

„O tranziție prietenoasă cu mediul înconjurător, digitală și favorabilă incluziunii este posibilă dacă politica economică este orientată din ce în ce mai mult către reforme și investiții în educație, sănătate și infrastructură durabilă”, a declarat Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale.

Cu o contracție a economiei UE de 6,1% în 2020, pandemia de COVID-19 a declanșat cea mai puternică recesiune din UE pe timp de pace, după cel de-al doilea război mondial. Guvernele trebuie să se asigure că există politici bine țintite, precum și politici pentru piața forței de muncă active pentru a sprijini o redresare incluzivă. Raportul subliniază că ar trebui acordată o atenție specială forței de muncă vulnerabile de dinaintea pandemiei, cum ar fi tinerii, cei angajații informal și liber profesioniștii. Aceste grupuri sunt mai vulnerabile în fața ajustărilor la nivelul ocupării forței de muncă pe timp de criză și se pot confrunta cu perioade mai lungi de șomaj sau cu perioade în care se află în afara forței de muncă active.

Potrivit raportului, întreruperea învățământului în rândul copiilor, cauzată de COVID-19 este posibil să afecteze în mod disproporționat copiii vulnerabili, cu pierderi previzibile pe termen lung în Europa Centrală și de Sud.

În urma unor sondaje, datele din Bulgaria și România arată că mulți părinți din medii defavorizate au declarat faptul că cei mici au avut dificultăți de adaptare la învățarea online. În toate regiunile, se preconizează ca pierderile de capital uman vor fi mai mari în Europa Centrală și de Sud, având în vedere că există mai puține resurse pentru gestionarea tranziției către învățarea online.

De asemenea, sondajele din România au evidențiat incapacitatea de a avea acces la asistență medicală, întârzieri în acordarea acesteia și lipsa de medicamente. În mai 2020, puțin peste 6% din gospodăriile din România care au solicitat îngrijiri medicale au raportat că nu au putut avea acces la acestea. În momentul în care cel de-al doilea val al pandemiei s-a instalat, la sfârșitul lunii octombrie 2020, acest procent a crescut la aproape 11 %.

Ca urmare a reducerii internărilor elective și a intervențiilor chirurgicale din România, până la sfârșitul anului 2020 numărul internărilor a scăzut cu 40% față de 2019. În ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, nu au existat restricții privind furnizarea serviciilor medicale, dar măsurile de siguranță au dus la o reducere a timpului disponibil pentru consultații sau tratamente. Măsurile de izolare ce s-au aflat în centrul răspunsului privind pandemia de COVID-19, au dus la creșterea numărului de cazuri privind deteriorarea sănătății mintale.

Mai mult, restricțiile privind circulația și munca au afectat în mod disproporționat comunitatea romă. Datele unui sondaj calitativ la nivelul comunității realizat de Banca Mondială în România, împreună cu date de la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), au evidențiat câteva dintre impacturile disproporționate ale crizei COVID-19 asupra romilor. 

Participarea romilor în economia informală prin activități independente, muncă necalificată sau muncă sezonieră, i-a făcut pe aceștia să fie predispuși la pierderea locului de muncă al veniturilor, ca urmare a restricțiilor COVID-19.

Având acces limitat la echipamente digitale, copiii romi au fost dezavantajați în mod disproporționat de tranziția către învățământul la distanță. În România, rapoartele privind accesul inadecvat la electricitate, supra-aglomerarea în casă și lipsa cunoștințelor digitale ale părinților pentru a ajuta la efectuarea temelor au fost citate ca fiind unele dintre barierele des întâlnite în ceea ce privește învățarea la distanță. Având în vedere ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii în rândul romilor, criza COVID-19 este posibil să exacerbeze decalajul dintre romi și colegii lor în ceea ce privește nivelul de educație. 

De asemenea, femeile au fost afectate în mod disproporționat de întreruperea muncii cauzată de pandemie, în special în sectoarele care se confruntă cu cele mai grave efecte ale crizei. Acest lucru a fost evidențiat și în Raportul Economic Periodic pentru UE din 2020 realizat de Banca Mondială, care a constatat că cel puțin una din cinci femei se va confrunta cu dificultăți de întoarcere la muncă, comparativ cu unul din zece bărbați. Femeilor le-a fost mai greu să își reia munca datorită sectoarelor în care lucrează și pozițiilor pe care le ocupă, precum și din cauza responsabilității activităților casnice care au căzut disproporționat în responsabilitatea lor – o manifestare a creșterii inegalităților din mediul casnic.

„Pe măsură ce redresarea va avea loc, va fi important ca sprijinul guvernamental să fie bine țintit și coordonat pentru a continua să atenueze impactul crizei, cu măsuri din ce în ce mai îndreptate către gospodăriile și firmele vulnerabile. De asemenea, factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între a-i ajuta pe cei mai vulnerabili membri ai societății, a spori productivitatea economiei și a menține datoria publică la niveluri controlate”, a conchis Vincelette.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Published

on

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, a prezentat astăzi, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului.

„Am identificat sursele de finanțare și de aceea este momentul acestui plan. Fără un Plan Național de Combatere a Cancerului nu vom putea acționa în contextul planului european, care ne oferă finanțare. Avem un buget modest, dar există finanțare europeană. Suntem parte a comunității europene și acest lucru ne poate susține și poate să ne ducă în această fericită situație de a ne putea uita în ochii pacienților noștri. Pe fiecare localizare am precizat variantele în care putem găsi sursele de finanțare”, a transmis Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

De asemenea, acesta a tranmis că Planul va fi pus în transparență: „Are măsuri, indicatori și totul este măsurabil. Nu este o compunere sau un eseu. Sunt convins că, în acest moment, putem să-l implementăm. O lege a cancerului este necesară să îl susțină, iar planul trebuie să devină parte a strategiei naționale pentru sănătate în perioada care urmează.”

Printre principalele obiective pe care le prevede Planul Național de Combatere a Cancerului sunt traseul pacientului oncologic, programe pilot de screening și acces la terapie inovativă. 

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA2 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE2 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D3 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.6 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending