Connect with us

ROMÂNIA

Raport Banca Mondială: Pandemia a accentuat inegalități profunde. Elevii din mediile defavorizate din România au avut dificultăți de adaptare la învățarea online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Cel mai recent Raport Economic Periodic pentru UE (EU Regular Economic Report) al Băncii Mondiale – intitulat Creșterea incluzivă la răscruce de drumuri (Inclusive Growth at a Crossroads) constată că răspunsul fără precedent al guvernelor și instituțiilor Uniunii Europene a amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu toate acestea, pandemia a expus și a accentuat inegalități profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen și convergența veniturilor în toate statele membre ale UE. Astăzi, se estimează că sunt „expuși riscului de sărăcie” în plus între trei si cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel național, comparativ cu cele de dinaintea crizei.

Raportul subliniază faptul că programele eficiente de redresare pot consolida progresele înregistrate în tranzițiile ecologice și digitale aflate în curs de desfășurare, în întreaga regiune. Pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental și lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esențiale pentru consolidarea rezilienței firmelor, angajaților și gospodăriilor. Având în vedere longevitatea crizei și impactul asupra celor vulnerabili, multe guverne au optat pentru prelungirea duratei sprijinului pe tot parcursul anului 2021.

„O tranziție prietenoasă cu mediul înconjurător, digitală și favorabilă incluziunii este posibilă dacă politica economică este orientată din ce în ce mai mult către reforme și investiții în educație, sănătate și infrastructură durabilă”, a declarat Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale.

Cu o contracție a economiei UE de 6,1% în 2020, pandemia de COVID-19 a declanșat cea mai puternică recesiune din UE pe timp de pace, după cel de-al doilea război mondial. Guvernele trebuie să se asigure că există politici bine țintite, precum și politici pentru piața forței de muncă active pentru a sprijini o redresare incluzivă. Raportul subliniază că ar trebui acordată o atenție specială forței de muncă vulnerabile de dinaintea pandemiei, cum ar fi tinerii, cei angajații informal și liber profesioniștii. Aceste grupuri sunt mai vulnerabile în fața ajustărilor la nivelul ocupării forței de muncă pe timp de criză și se pot confrunta cu perioade mai lungi de șomaj sau cu perioade în care se află în afara forței de muncă active.

Potrivit raportului, întreruperea învățământului în rândul copiilor, cauzată de COVID-19 este posibil să afecteze în mod disproporționat copiii vulnerabili, cu pierderi previzibile pe termen lung în Europa Centrală și de Sud.

În urma unor sondaje, datele din Bulgaria și România arată că mulți părinți din medii defavorizate au declarat faptul că cei mici au avut dificultăți de adaptare la învățarea online. În toate regiunile, se preconizează ca pierderile de capital uman vor fi mai mari în Europa Centrală și de Sud, având în vedere că există mai puține resurse pentru gestionarea tranziției către învățarea online.

De asemenea, sondajele din România au evidențiat incapacitatea de a avea acces la asistență medicală, întârzieri în acordarea acesteia și lipsa de medicamente. În mai 2020, puțin peste 6% din gospodăriile din România care au solicitat îngrijiri medicale au raportat că nu au putut avea acces la acestea. În momentul în care cel de-al doilea val al pandemiei s-a instalat, la sfârșitul lunii octombrie 2020, acest procent a crescut la aproape 11 %.

Ca urmare a reducerii internărilor elective și a intervențiilor chirurgicale din România, până la sfârșitul anului 2020 numărul internărilor a scăzut cu 40% față de 2019. În ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, nu au existat restricții privind furnizarea serviciilor medicale, dar măsurile de siguranță au dus la o reducere a timpului disponibil pentru consultații sau tratamente. Măsurile de izolare ce s-au aflat în centrul răspunsului privind pandemia de COVID-19, au dus la creșterea numărului de cazuri privind deteriorarea sănătății mintale.

Mai mult, restricțiile privind circulația și munca au afectat în mod disproporționat comunitatea romă. Datele unui sondaj calitativ la nivelul comunității realizat de Banca Mondială în România, împreună cu date de la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), au evidențiat câteva dintre impacturile disproporționate ale crizei COVID-19 asupra romilor. 

Participarea romilor în economia informală prin activități independente, muncă necalificată sau muncă sezonieră, i-a făcut pe aceștia să fie predispuși la pierderea locului de muncă al veniturilor, ca urmare a restricțiilor COVID-19.

Având acces limitat la echipamente digitale, copiii romi au fost dezavantajați în mod disproporționat de tranziția către învățământul la distanță. În România, rapoartele privind accesul inadecvat la electricitate, supra-aglomerarea în casă și lipsa cunoștințelor digitale ale părinților pentru a ajuta la efectuarea temelor au fost citate ca fiind unele dintre barierele des întâlnite în ceea ce privește învățarea la distanță. Având în vedere ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii în rândul romilor, criza COVID-19 este posibil să exacerbeze decalajul dintre romi și colegii lor în ceea ce privește nivelul de educație. 

De asemenea, femeile au fost afectate în mod disproporționat de întreruperea muncii cauzată de pandemie, în special în sectoarele care se confruntă cu cele mai grave efecte ale crizei. Acest lucru a fost evidențiat și în Raportul Economic Periodic pentru UE din 2020 realizat de Banca Mondială, care a constatat că cel puțin una din cinci femei se va confrunta cu dificultăți de întoarcere la muncă, comparativ cu unul din zece bărbați. Femeilor le-a fost mai greu să își reia munca datorită sectoarelor în care lucrează și pozițiilor pe care le ocupă, precum și din cauza responsabilității activităților casnice care au căzut disproporționat în responsabilitatea lor – o manifestare a creșterii inegalităților din mediul casnic.

„Pe măsură ce redresarea va avea loc, va fi important ca sprijinul guvernamental să fie bine țintit și coordonat pentru a continua să atenueze impactul crizei, cu măsuri din ce în ce mai îndreptate către gospodăriile și firmele vulnerabile. De asemenea, factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între a-i ajuta pe cei mai vulnerabili membri ai societății, a spori productivitatea economiei și a menține datoria publică la niveluri controlate”, a conchis Vincelette.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la București pentru aprobarea planului național de redresare și reziliență (PNRR), a declarat că există relații de lucru excelente și multă încredere între administrația pe care o conduce la Bruxelles și cea din România.

„A fost o muncă grea pentru a pune în aplicare acest plan, ca în cazul oricărui alt stat membru, dar există multe inovații și multe subiecte noi. Și este o muncă grea pentru a corela reforma cu investițiile și cu etapele pe care am convenit să le îndeplinim. Și vă mulțumim foarte, foarte mult pentru cooperarea excelentă care a existat. Și există un motiv pentru care am menționat acest lucru, deoarece, bazându-ne pe experiența pe care personalul nostru administrativ din Comisie și din administrația română au avut-o împreună, știm, de asemenea, că până acum există condiții și relații de lucru excelente și există multă încredere între cele două administrații. Așa că am trecut prin suișuri și coborâșuri cu dezvoltarea planului și știm exact ce este necesar”, a declarat Ursula von der Leyen, în conferința de presă comună la care au participat președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu.

 

De asemenea, șefa Comisiei Europene a asigurat decidenții din România de sprijinul instituției pentru îndeplinierea obiectivelor și etapelor din PNRR care coincid cu primirea unor tranșe din cele 29,1 miliarde de euro alocate țării, necesare implementării reformelor și investițiilor pentru redresare și modernizare.

„Acum, privind înainte, există un motiv pentru care există obiective de etapă în fiecare plan, deci și în planul românesc, care trebuie îndeplinite pentru ca următoarea tranșă să fie plătită. Și aici, încă o dată, vă oferim tot sprijinul și toate sfaturile posibile și, dacă este cazul, și dacă este necesar, pentru a ne asigura că îndepliniți etapele, că implementați măsurile necesare, că îndepliniți obiectivele, astfel încât următoarea tranșă să poată fi plătită. Așadar, este un sistem foarte bun de verificări și echilibre care asigură că banii contribuabililor europeni sunt investiți în mod corect”, a mai afirmat Ursula von der Leyen.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Published

on

© captură video/ EBS

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit și felicitat pe ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” de la Spitalul Universitar de Urgență București pentru ”profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă”, într-un gest de reverență față de toți medicii din România.

”A fost impresionant să văd ce ați realizat, dar și planurile de inovare și investiții enorme care vă așteaptă. Vă datorăm foarte mult, vă mulțumesc și mă bucur că NextGenerationEU poate contribui la unele dintre ideile dumneavoastră care merg în direcția bună”, a transmis von der Leyen personalului spitalicesc prezent la conferința de presă organizată alătură de președintele Klaus Iohannnis și de premierul Florin Cîțu în cadrul căreia a fost aprobat, în mod simbolic, Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 2,45 de miliarde de euro vor fi direcționați către domeniul Sănătății.

Președinta Comisiei Europene, aflată în prima vizită în România, a salutat că România dorește să consolideze ”sistemul de sănătate” și să îl digitalizeze.

”Viitorul este digital și putem să ne imaginăm ce va aduce viitorul în sectorul medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru poporul român, pentru că va exista un nou cloud guvernamental și cărți de identitate electronice de exemplu, va conecta țara, este extrem de important pentru o țară mare. Va ajuta și școlile românești să fie digitalizate. Până la urmă, instrumentul se numește NextGenerationEU. Mă bucur că al treilea pilon în care ați ales să investiți se referă la un sistem de sănătate mai puternic. Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să fie oferite la distanță, indiferent unde te afli în țară și este cheia accesului la îngrijiri de calitate. Mă bucur că planul dumneavoastră prevede apropae 2 miliarde de euro pentru spitale moderne, inclusiv aici. Spitalul Universitar de Urgență București”, și-a arătat mulțumirea Ursula von der Leyen.

Citiți și:
Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro
Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici
Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București
Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună
Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată
Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din problemele și provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România. Bucureștiul urmărește astfel să reformeze: 

  • gestionaarea fondurilor publice din sănătate;
  • managementul fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
  • managementul sanitar și a resurselor umane din sănătate.

Rezultatele pe care România le dorește sunt:

  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
  • 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
  • 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
  • 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
  • 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv al României, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Țările de Jos. 

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA30 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru37 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA40 mins ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi51 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending