Connect with us

U.E.

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

Published

on

© European Union, 2015

Criza generată de pandemia de coronavirus a dus la o recunoaștere mai largă a importanței inovării și transformării digitale. Conform ultimelor rezultate ale Sondajului BEI privind Investițiile (EIBIS), majoritatea firmelor din Uniunea Europeană și Statele Unite se așteaptă ca focarul COVID-19 să aibă un impact pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale, mai mult de o treime din firmele așteptându-se să le fie afectate serviciile și portofoliul de produse sau lanțul de aprovizionare. Acest lucru se datorează faptului că investițiile se prăbușesc din cauza pandemiei, iar multe firme ar putea să nu se adapteze noii realități digitale, alegând să se concentreze asupra strategiilor de supraviețuire pe termen scurt, care  pot întârzia sau anula investițiile în activități de inovare, ceea ce va împiedica crearea, transferul și adoptarea de noi tehnologii. Astfel, firmele din UE trebuie să își reevalueze contextul operațional și să investească proactiv, să inoveze și să se adapteze pentru a-și asigura durabilitatea și capacitatea de a prospera în noul mediu, este recomandarea făcută de specialiști în Raportul de Investiții pentru 2020/2021 al Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulat „Construirea unei Europe mai inteligente și mai ecologice în era COVID-19”.

Uniunea Europeană, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

În ciuda acestor necesități și a faptului că se află în fruntea revoluției tehnologice, Uniunea Europeană investește mai puțin în cercetare și dezvoltare (C&D) ca procent din produsul intern brut (PIB) față de alte economii majore. Acest nivel mai scăzut de cercetare și dezvoltare poate avea implicații negative asupra inovării și creșterii pe termen lung. Cheltuielile mai mici din cercetare și dezvoltare sunt cauza decalajului înregistrat de UE în ceea ce privește obiectivele de cercetare și dezvoltare.

Uniunea Europeană este în urmă nu numai în ceea ce privește inovarea digitală, ci și în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale. Ratele de adopție digitală sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. Firmele care au implementat tehnologii digitale, în special cele care utilizează mai multe tehnologii, tind să funcționeze mai bine decât firmele non-digitale. Ele investesc mai mult, sunt mai inovatoare, au practici de management mai bune, cresc mai repede și creează locuri de muncă mai bine plătite.

Firmele digitale sunt, de asemenea, mai susceptibile la a investi pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, cum ar fi pregătirea pentru evenimente meteorologice extreme și reducerea emisiilor de carbon. Acestea fiind spuse, firmele din UE tind să investească mult mai mult în aceste domenii decât firmele din SUA, în ciuda faptului că au rate de adopție digitală mai mici. Astfel, pentru a încuraja redresarea ecologică și pentru a aborda impactul pe termen lung al COVID-19, Uniunea Europeană va trebui să creeze condiții mai bune pentru inovare și digitalizare.

Investiții intangibile/necorporale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Investițiile intangibile/necorporale (cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete) în Uniunea Europeană și în statele Unite ale Americii în cercetare și dezvoltare reprezintă o componentă importantă a performanței întreprinderilor, dar alte tipuri de active necorporale – inclusiv gestionarea software-ului și a datelor, formarea angajaților și capitalul organizațional – sunt din ce în ce mai importante. Conform datelor EIBIS, firmele din Uniunea Europeană și statele Unite au alocat 36% din totalul investițiilor lor necorporale în 2019 pe:  cercetare și dezvoltare, software și gestionarea datelor, formarea angajaților și îmbunătățirea proceselor organizaționale și de afaceri.

În cadrul Uniunii Europene, cota investițiilor cheltuite pe active necorporale este mai mică în Europa Centrală și de Est (26%) decât în Europa de Vest și de Nord (37%) sau în Europa de Sud (36%). 

Întreprinderile producătoare au tendința de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare decât întreprinderile din alte sectoare, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor alocă o cotă mai mare de investiții pentru software și date, rețele informatice și activități de internet.

Întreprinderile producătoare din Uniunea Europeană au alocat 13% din totalul investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și 9% pentru software și date în 2019 . În aceeași perioadă, firmele din UE în domeniul serviciilor au alocat doar 4% cercetării și dezvoltării, dar peste 19% software-ului și datelor. Modelul pentru firmele americane este foarte similar. În general, mașinile și echipamentele rămân cel mai important domeniu de investiții pentru toate întreprinderile, chiar și pentru cele din domeniul serviciilor.

Firmele care investesc mai mult în active necorporale tind să fie mai productive și mai inovatoare. De asemenea, sunt mai predispuse să dezvolte sau să introducă noi produse, procese sau servicii. Ca atare, firmele mai inovatoare tind să raporteze că pandemia va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale.

Majoritatea firmelor din Uniunea Europeană (52%) și Statele Unite (56%) se așteaptă ca pandemia să stimuleze digitalizarea, de exemplu pentru a preveni întreruperea afacerii sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu clienții, furnizorii și angajații. În Uniunea Europeană, opiniile firmelor cu privire la impactul pandemiei depind de profilurile lor de inovare. În timp ce doar 46% dintre firmele neinovatoare se așteaptă ca utilizarea tehnologiilor digitale să crească pe termen lung din cauza pandemiei, această pondere crește la 54% pentru cei care adoptă și dezvoltatori și la 59% pentru inovatorii incrementali și de vârf. Relația este mai puțin clară pentru Statele Unite, unde o mare parte a firmelor care nu inovează se așteaptă, de asemenea, ca COVID-19 să stimuleze digitalizarea.

Adoptarea tehnologiilor digitale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Digitalizarea este indispensabilă pentru prevenirea întreruperii activității companiilor, organizarea muncii de la distanță, îmbunătățirea comunicării cu clienții, furnizorii și angajații și vânzarea de produse și servicii online.

Ratele de adoptare a tehnologiilor digitale sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. În 2020, 37% dintre firmele din Uniunea Europeană nu au implementat nicio tehnologie digitală, comparativ cu doar 27% din firmele din Statele Unite. Ponderea firmelor cu cel puțin o tehnologie digitală a crescut comparativ cu rezultatele sondajului EIBIS de anul trecut, atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu și-a redus decalajul digital cu Statele Unite.

Diferența dintre ratele de adoptare digitală între Uniunea Europeană și Statele Unite este deosebit de mare în sectoarele construcțiilor și serviciilor. Ponderea firmelor de construcții care nu sunt digitalizate este de 60% în Uniunea Europeană, comparativ cu doar 23% în Statele Unite. Diferența dintre ratele de adopție digitală între firmele din UE și SUA este de 12 puncte procentuale în servicii, 6 puncte procentuale în sectorul infrastructurilor și 3 puncte procentuale în industria de prelucrare.

Firmele din UE au rate de adopție mai mici pentru internetul obiectelor decât firmele din SUA. Datele privind tehnologiile digitale specifice din cele patru sectoare (manufactură, servicii, infrastructură, construcții) indică faptul că diferențele între ratele de adopție din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt determinate de ratele mai mici de adopție a tehnologiilor internetului obiectelor, cum ar fi dispozitivele electronice care comunică între ele fără asistență. În plus, firmele de construcții americane folosesc drone mai des decât firmele din Uniunea Europeană.

Dimensiunea firmelor și segmentarea pieței împiedică adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele europene. Firmele din UE sunt, în medie, mai mici decât firmele din SUA. Investițiile în tehnologiile digitale implică adesea costuri fixe ridicate, facilitând adoptarea (a uneia sau a mai multor tehnologii) de către firmele mai mari, care pot împărți costurile pe un flux de venituri mai mare. Fragmentarea pieței în Uniunea Europeană împiedică firmele să adopte rapid tehnologii digitale, împiedicând totodată firmele din UE să reducă decalajul în raport cu corespondentele din SUA.

Firmele digitalizate se dezvoltă mai repede decât firmele care nu au implementat tehnologiile digitale. Este mai probabil ca firmele digitale să fi angajat noi angajați în ultimii trei ani, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite, în timp ce o pondere mai mare a firmelor non-digitale stagnează la acest capitol.

De asemenea, firmele digitalizate plătesc salarii mai mari în medie. Mulți economiști susțin că tehnologiile digitale – cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată și roboții industriali – au un impact asupra ocupării forței de muncă, a salariilor, a cererii de competențe și a polarizării locurilor de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice orientate spre abilități.

Analiza bazată pe sondajul EIBIS arată că firmele care au adoptat mai multe tehnologii tind să plătească salarii mai mari. În timp ce digitalizarea poate avea un efect perturbator asupra ocupării forței de muncă și a sarcinilor, locurile de muncă create de firmele digitalizate par să fie adesea relativ bine plătite. În comparație cu alte regiuni, salariile sunt mai mici în Europa Centrală și de Est, iar prima salarială pentru firmele digitalizate este mai slabă. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Politica de extindere este o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe continentul nostru european. Este un proces bazat pe merite, căruia îi oferim o evaluare factuală și echitabilă, precum și o foaie de parcurs clară pentru a accelera și aprofunda reformele în cazul partenerilor noștri. Acest lucru este în conformitate cu metodologia noastră revizuită de extindere, sporind credibilitatea procesului. De asemenea, suntem alături de Balcanii de Vest și de Turcia cu un sprijin financiar semnificativ prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței regiunii cu UE, precum și redresarea pe termen lung după pandemie“, a declarat comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Balcanii de Vest

Recenta vizită a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene. Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen sprijină aderarea Serbiei la UE: Cooperarea este singura cale de urmat. Susținem ambiția Serbiei de a deschide noi capitole de negociere

Ursula von der Leyen, mesaj de susținere pentru Albania și Macedonia de Nord: Viitorul vostru e în UE

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. Pentru a atinge această etapă, autoritățile trebuie să își demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reformă a Muntenegrului în ceea ce privește UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare și ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, fără a anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma judiciară.

În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele privind independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, libertatea presei, gestionarea internă a crimelor de război și lupta împotriva criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. O creștere recentă reprezintă o inițiativă pozitivă în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru a deschide capitolele 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reformă.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. Întârzierile în ceea ce privește lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale restante dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie să fie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să încheie fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul acestui an.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia este urgent și esențial pentru ca Kosovo și Serbia să poată avansa pe drumul lor către UE. Belgrad și Pristina trebuie să se angajeze în mod constructiv în procesul de dialog, facilitat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell, și de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene Miroslav Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să creeze o piață regională comună, pe baza normelor și standardelor UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate pentru a aduce oportunitățile acestei inițiative cetățenilor și întreprinderilor din regiune și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, cum ar fi migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia au crescut în 2021. Consiliul European a afirmat în mod repetat că UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și în dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Acesta a salutat dezescaladarea din Mediterana de Est, care trebuie să fie susținută.

Pe baza Comunicării comune din martie 2021 privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, UE este pregătită să dialogheze cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca dezescaladarea actuală să fie susținută și ca Turcia să se angajeze în mod constructiv și sub rezerva condiționalităților stabilite. În cazul unor noi acțiuni unilaterale sau provocări care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și apăra interesele sale și pe cele ale statelor sale membre. Se așteaptă din partea Turciei să sprijine în mod activ negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Turcia nu a răspuns în mod credibil la preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar. Turcia trebuie să inverseze această tendință negativă în mod prioritar, abordând în același timp problema slăbirii controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să producă rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei mediteraneene de est și în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să se angajeze cu Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului Verde European.


Au fost deschise negocieri de aderare cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au decis în unanimitate să deschidă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de Stabilizare și Asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt potențiali candidați.

Procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, candidații la aderare trebuie, cu prioritate, să obțină rezultate autentice și durabile în ceea ce privește aspecte esențiale: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

De asemenea, este important să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat marți programul său de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale îndrăznețe și transformatoare către o Europă post-COVID-19 mai ecologică, mai echitabilă, mai digitală și mai rezilientă, informează comunicatul oficial. 

Programul de lucru al Comisiei conține 42 de noi inițiative de politică circumscrise tuturor celor șase obiective ambițioase emblematice menționate în Orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen și se bazează pe discursul său privind starea Uniunii. Acesta reflectă, de asemenea, lecțiile învățate din criza fără precedent cauzată de pandemie, acordând în același timp o atenție deosebită tinerei generații și propunând ca 2022 să fie Anul european al tineretului.

„Anul trecut ne-a arătat care sunt provocările cărora le putem face față și ce putem realiza pentru cetățenii europeni atunci când acționăm împreună. Trebuie să continuăm în același spirit anul viitor, de exemplu să punem în aplicare politicile în direcția realizării, până în 2050, a neutralității climatice în Europa, să ne modelăm viitorul digital, să ne consolidăm economia socială de piață unică și să ne apărăm valorile și interesele, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Capacitatea combinată a bugetului pe termen lung al UE și a NextGenerationEU, care, împreună, pun la dispoziție 2 018 mii de miliarde EUR, va contribui la construirea unei Europe mai bune și mai moderne”, a transmis președinta Comisiei Europene. 

Transpunerea în realitate a celor șase obiective ambițioase emblematice:

  1. Un Pact verde european

Comisia va continua să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pe lângă pachetul său inovator intitulat „Fitfor55”, adoptat pe 14 iulie 2021 ca parte a Pactului verde european, un obiectiv revoluționar, Comisia va propune un cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon.

În plus, Comisia: va lua măsuri suplimentare în direcția mobilității cu emisii zero, de exemplu prin revizuirea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele; va urmări planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării pentru a îmbunătăți calitatea apei și a aerului; va stabili noi norme privind utilizarea durabilă a pesticidelor și va promova economia circulară prin consolidarea dreptului de a repara produsele, pentru a se evita înlocuirea acestora.

De asemenea, Comisia va mobiliza resurse, pe lângă Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice deja propus, dublând astfel finanțarea externă pentru biodiversitate. Obligațiunile verzi vor juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai important și vor transpune în realitate angajamentul nostru de a plasa finanțarea durabilă în avangarda eforturilor de redresare ale UE.

  1. O Europă pregătită pentru era digitală

Având în vedere că pandemia de COVID-19 a fost un catalizator pentru accelerarea digitalizării lumii, Comisia își va continua traiectoria către deceniul digital pentru a realiza transformarea digitală a UE până în 2030. Piața unică rămâne esențială pentru inovarea Europei și, prin urmare, Comisia a propus o nouă perspectivă asupra politicii în domeniul concurenței și va prezenta un instrument pentru situații de urgență al pieței unice pentru a preveni perturbările viitoare.

Pentru a aborda preocupările stringente legate de furnizarea de semiconductori de care depind soluțiile digitale, vom adopta Actul european privind cipurile cu scopul de a promova un ecosistem de ultimă generație și de a dezvolta noi piețe pentru tehnologii europene inovatoare. În plus, Comisia va propune un Act european privind reziliența cibernetică pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică și va începe să construiască sistem global de comunicații securizate bazat pe spațiu al UE pentru a furniza, la nivelul UE, o conectivitate în bandă largă și comunicații independente securizate statelor membre. Măsurile de facilitare a asimilării competențelor digitale în școli și în învățământul superior vor fi, și ele, prioritare.

  1. O economie în serviciul cetățenilor

Odată cu accelerarea redresării și cu revenirea activității economice la nivelurile de dinainte de criză, trebuie să ne gândim la modalități care să confere economiei noastre sociale de piață o mai mare reziliență. Comisia se va baza pe Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale pentru a asigura locuri de muncă de calitate, condiții de muncă echitabile și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, și va prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătățire a protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă.

Pentru a sprijini politicile statelor membre, Comisia va consolida plasele de siguranță socială esențiale pentru amortizarea șocurilor economice, aceasta urmând să prezinte o inițiativă privind un venit minim adecvat. Având în vedere că sectorul financiar este esențial pentru redresarea economică, vom prezenta, de asemenea, propuneri privind plățile instant pentru a promova acceptarea deplină a acestora în UE și vom facilita accesul întreprinderilor la capital în UE. Odată ce se va găsi o soluție globală privind reforma cadrului internațional de impozitare a societăților, Comisia va asigura punerea în aplicare rapidă și coerentă a acesteia în întreaga UE.

  1. O Europă mai puternică pe plan internațional

Comisia continuă să consolideze statutul unic al UE de lider mondial. În cursul anului viitor, Comisia va prezenta o nouă strategie intitulată „Global Gateway” pentru a construi parteneriate în materie de conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerțului și a investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO, iar Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării. În vederea tranziției energetice globale și a unor oceane mai sănătoase, vor fi prezentate o nouă strategie privind angajamentul internațional în domeniul energiei și un plan de acțiune privind guvernanța internațională a oceanelor.

  1. Promovarea modului nostru de viață european

Pentru a se asigura că tinerii dispun de capacitatea de a modela viitorul, Comisia a propus ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului; în acest context, va lansa o nouă inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Orientare – Învățare – Specializare – Reușită), care să îi ajute pe tinerii europeni defavorizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare să dobândească experiență profesională în străinătate, beneficiind de sprijinul social necesar. Obiectivul final este integrarea lor în sistemul de educație și de formare profesională sau găsirea unor locuri de muncă de calitate. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie a UE pentru universități și va propune modalități pentru o cooperare transnațională mai profundă și mai durabilă în învățământul superior.

Citiți și: Comisia Europeană dă startul lucrărilor pentru ca anul 2022 să devină Anul European al Tineretului

Ținând seama de învățămintele desprinse din pandemie, Comisia va prezenta o strategie europeană privind serviciile de îngrijire pentru a îmbunătăți în mod global aceste servicii, de la îngrijirea copiilor la îngrijirea pe termen lung. Pentru a consolida în continuare uniunea europeană a sănătății, Comisia va garanta accesul la medicamente de înaltă calitate la prețuri accesibile, propunând un nou cadru pentru un sector farmaceutic dinamic al UE, va prezenta o revizuire a legislației privind medicamentele pentru copii și pentru bolile rare și va consolida acțiunile de screening și diagnosticare precoce a cancerului, datorită cărora pot fi salvate vieți, prin intermediul unei recomandări privind screeningul pentru depistarea cancerului.

  1. Un nou elan pentru democrația europeană

Datorită Conferinței privind viitorul Europei, care este în plină desfășurare, și datorită inițiativelor cetățenești europene, democrația europeană va deveni tot mai dinamică. De asemenea, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a proteja libertatea și pluralismul mass-mediei, prin prezentarea unei Legi europene privind libertatea mass-mediei, și va proteja în continuare statul de drept, care este un element esențial pentru funcționarea eficace a UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

O abordare bazată pe principiul numărului constant

Pentru a reduce la minimum sarcina legată de obiectivele de politică ale UE, Comisia va aplica integral principiul numărului constant în cadrul acestui program de lucru. Astfel se va garanta că, atunci când introducem noi sarcini inevitabile, vom reduce în mod sistematic și proactiv sarcinile care decurg din legislația UE existentă în același domeniu de politică. Costurile preconizate ale respectării legislației UE vor fi cuantificate într-un mod mai transparent și vor fi prezentate în mod sistematic în evaluările impactului, iar costurile administrative vor fi compensate. O mai bună legiferare va continua, de asemenea, să sprijine durabilitatea și transformarea digitală, concentrându-se pe principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și pe principiul „digital în mod implicit”.

„Nu este suficient să ne redresăm în urma unei crize de o asemenea amploare, ci trebuie să devenim mai puternici și mai rezilienți. În acest spirit ne prezentăm programul de lucru pentru 2022, care este o dovadă a faptului că suntem hotărâți să ieșim din pandemie, profitând totodată de oportunitățile oferite de dubla tranziție verde și digitală. Sper acum să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la principalele propuneri legislative, astfel încât să putem produce în mod colectiv rezultate pentru cetățeni, întreprinderi și părțile interesate”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă. 


În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul nu se referă la lucrările în curs ale Comisiei în scopul îndeplinirii rolului său de gardian al tratatelor și de asigurare a respectării legislației existente sau la inițiativele regulate pe care Comisia le adoptă în fiecare an. Programul de lucru al Comisiei pentru 2022 este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.2 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending