Connect with us

U.E.

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

Published

on

© European Union, 2015

Criza generată de pandemia de coronavirus a dus la o recunoaștere mai largă a importanței inovării și transformării digitale. Conform ultimelor rezultate ale Sondajului BEI privind Investițiile (EIBIS), majoritatea firmelor din Uniunea Europeană și Statele Unite se așteaptă ca focarul COVID-19 să aibă un impact pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale, mai mult de o treime din firmele așteptându-se să le fie afectate serviciile și portofoliul de produse sau lanțul de aprovizionare. Acest lucru se datorează faptului că investițiile se prăbușesc din cauza pandemiei, iar multe firme ar putea să nu se adapteze noii realități digitale, alegând să se concentreze asupra strategiilor de supraviețuire pe termen scurt, care  pot întârzia sau anula investițiile în activități de inovare, ceea ce va împiedica crearea, transferul și adoptarea de noi tehnologii. Astfel, firmele din UE trebuie să își reevalueze contextul operațional și să investească proactiv, să inoveze și să se adapteze pentru a-și asigura durabilitatea și capacitatea de a prospera în noul mediu, este recomandarea făcută de specialiști în Raportul de Investiții pentru 2020/2021 al Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulat „Construirea unei Europe mai inteligente și mai ecologice în era COVID-19”.

Uniunea Europeană, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

În ciuda acestor necesități și a faptului că se află în fruntea revoluției tehnologice, Uniunea Europeană investește mai puțin în cercetare și dezvoltare (C&D) ca procent din produsul intern brut (PIB) față de alte economii majore. Acest nivel mai scăzut de cercetare și dezvoltare poate avea implicații negative asupra inovării și creșterii pe termen lung. Cheltuielile mai mici din cercetare și dezvoltare sunt cauza decalajului înregistrat de UE în ceea ce privește obiectivele de cercetare și dezvoltare.

Uniunea Europeană este în urmă nu numai în ceea ce privește inovarea digitală, ci și în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale. Ratele de adopție digitală sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. Firmele care au implementat tehnologii digitale, în special cele care utilizează mai multe tehnologii, tind să funcționeze mai bine decât firmele non-digitale. Ele investesc mai mult, sunt mai inovatoare, au practici de management mai bune, cresc mai repede și creează locuri de muncă mai bine plătite.

Firmele digitale sunt, de asemenea, mai susceptibile la a investi pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, cum ar fi pregătirea pentru evenimente meteorologice extreme și reducerea emisiilor de carbon. Acestea fiind spuse, firmele din UE tind să investească mult mai mult în aceste domenii decât firmele din SUA, în ciuda faptului că au rate de adopție digitală mai mici. Astfel, pentru a încuraja redresarea ecologică și pentru a aborda impactul pe termen lung al COVID-19, Uniunea Europeană va trebui să creeze condiții mai bune pentru inovare și digitalizare.

Investiții intangibile/necorporale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Investițiile intangibile/necorporale (cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete) în Uniunea Europeană și în statele Unite ale Americii în cercetare și dezvoltare reprezintă o componentă importantă a performanței întreprinderilor, dar alte tipuri de active necorporale – inclusiv gestionarea software-ului și a datelor, formarea angajaților și capitalul organizațional – sunt din ce în ce mai importante. Conform datelor EIBIS, firmele din Uniunea Europeană și statele Unite au alocat 36% din totalul investițiilor lor necorporale în 2019 pe:  cercetare și dezvoltare, software și gestionarea datelor, formarea angajaților și îmbunătățirea proceselor organizaționale și de afaceri.

În cadrul Uniunii Europene, cota investițiilor cheltuite pe active necorporale este mai mică în Europa Centrală și de Est (26%) decât în Europa de Vest și de Nord (37%) sau în Europa de Sud (36%). 

Întreprinderile producătoare au tendința de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare decât întreprinderile din alte sectoare, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor alocă o cotă mai mare de investiții pentru software și date, rețele informatice și activități de internet.

Întreprinderile producătoare din Uniunea Europeană au alocat 13% din totalul investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și 9% pentru software și date în 2019 . În aceeași perioadă, firmele din UE în domeniul serviciilor au alocat doar 4% cercetării și dezvoltării, dar peste 19% software-ului și datelor. Modelul pentru firmele americane este foarte similar. În general, mașinile și echipamentele rămân cel mai important domeniu de investiții pentru toate întreprinderile, chiar și pentru cele din domeniul serviciilor.

Firmele care investesc mai mult în active necorporale tind să fie mai productive și mai inovatoare. De asemenea, sunt mai predispuse să dezvolte sau să introducă noi produse, procese sau servicii. Ca atare, firmele mai inovatoare tind să raporteze că pandemia va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale.

Majoritatea firmelor din Uniunea Europeană (52%) și Statele Unite (56%) se așteaptă ca pandemia să stimuleze digitalizarea, de exemplu pentru a preveni întreruperea afacerii sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu clienții, furnizorii și angajații. În Uniunea Europeană, opiniile firmelor cu privire la impactul pandemiei depind de profilurile lor de inovare. În timp ce doar 46% dintre firmele neinovatoare se așteaptă ca utilizarea tehnologiilor digitale să crească pe termen lung din cauza pandemiei, această pondere crește la 54% pentru cei care adoptă și dezvoltatori și la 59% pentru inovatorii incrementali și de vârf. Relația este mai puțin clară pentru Statele Unite, unde o mare parte a firmelor care nu inovează se așteaptă, de asemenea, ca COVID-19 să stimuleze digitalizarea.

Adoptarea tehnologiilor digitale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Digitalizarea este indispensabilă pentru prevenirea întreruperii activității companiilor, organizarea muncii de la distanță, îmbunătățirea comunicării cu clienții, furnizorii și angajații și vânzarea de produse și servicii online.

Ratele de adoptare a tehnologiilor digitale sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. În 2020, 37% dintre firmele din Uniunea Europeană nu au implementat nicio tehnologie digitală, comparativ cu doar 27% din firmele din Statele Unite. Ponderea firmelor cu cel puțin o tehnologie digitală a crescut comparativ cu rezultatele sondajului EIBIS de anul trecut, atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu și-a redus decalajul digital cu Statele Unite.

Diferența dintre ratele de adoptare digitală între Uniunea Europeană și Statele Unite este deosebit de mare în sectoarele construcțiilor și serviciilor. Ponderea firmelor de construcții care nu sunt digitalizate este de 60% în Uniunea Europeană, comparativ cu doar 23% în Statele Unite. Diferența dintre ratele de adopție digitală între firmele din UE și SUA este de 12 puncte procentuale în servicii, 6 puncte procentuale în sectorul infrastructurilor și 3 puncte procentuale în industria de prelucrare.

Firmele din UE au rate de adopție mai mici pentru internetul obiectelor decât firmele din SUA. Datele privind tehnologiile digitale specifice din cele patru sectoare (manufactură, servicii, infrastructură, construcții) indică faptul că diferențele între ratele de adopție din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt determinate de ratele mai mici de adopție a tehnologiilor internetului obiectelor, cum ar fi dispozitivele electronice care comunică între ele fără asistență. În plus, firmele de construcții americane folosesc drone mai des decât firmele din Uniunea Europeană.

Dimensiunea firmelor și segmentarea pieței împiedică adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele europene. Firmele din UE sunt, în medie, mai mici decât firmele din SUA. Investițiile în tehnologiile digitale implică adesea costuri fixe ridicate, facilitând adoptarea (a uneia sau a mai multor tehnologii) de către firmele mai mari, care pot împărți costurile pe un flux de venituri mai mare. Fragmentarea pieței în Uniunea Europeană împiedică firmele să adopte rapid tehnologii digitale, împiedicând totodată firmele din UE să reducă decalajul în raport cu corespondentele din SUA.

Firmele digitalizate se dezvoltă mai repede decât firmele care nu au implementat tehnologiile digitale. Este mai probabil ca firmele digitale să fi angajat noi angajați în ultimii trei ani, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite, în timp ce o pondere mai mare a firmelor non-digitale stagnează la acest capitol.

De asemenea, firmele digitalizate plătesc salarii mai mari în medie. Mulți economiști susțin că tehnologiile digitale – cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată și roboții industriali – au un impact asupra ocupării forței de muncă, a salariilor, a cererii de competențe și a polarizării locurilor de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice orientate spre abilități.

Analiza bazată pe sondajul EIBIS arată că firmele care au adoptat mai multe tehnologii tind să plătească salarii mai mari. În timp ce digitalizarea poate avea un efect perturbator asupra ocupării forței de muncă și a sarcinilor, locurile de muncă create de firmele digitalizate par să fie adesea relativ bine plătite. În comparație cu alte regiuni, salariile sunt mai mici în Europa Centrală și de Est, iar prima salarială pentru firmele digitalizate este mai slabă. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri, 5 martie, noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor pe piața unică, informează un comunicat

Libera circulație a mărfurilor este o piatră de temelie esențială a pieței unice, de care beneficiază cetățenii și întreprinderile europene. Asigurarea și facilitarea bunei sale funcționări este de o importanță capitală, în special în pandemia actuală și pentru redresarea economică a Europei.

Comisia Europeană a adoptat vineri trei documente orientative care urmăresc să ajute cetățenii europeni, întreprinderile, dar și administrațiile naționale să valorifice pe deplin piața unică pentru bunuri.

Facilitarea liberei circulații a mărfurilor și prevenirea barierelor naționale este și mai importantă în contextul pandemiei de coronavirus, în care anumite state membre au introdus măsuri restrictive care perturbă funcționarea pieței unice.

Piața noastră internă este adevăratul motor al recuperării și prosperității europene, iar pandemia de coronavirus ne-a învățat să-i prețuim valoarea și să nu-i subestimăm vulnerabilitățile. Documentele de orientare publicate levor contribui la asigurarea unei implementări mai uniforme a normelor privind libera circulație a mărfurilor și la îmbunătățirea modului în care funcționează piața unică”, a declarat comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

În mod specific, Ghidul privind punerea în aplicare a Regulamentului de recunoaștere reciprocă din 2019 oferă informații detaliate cu privire la diferite aspecte ale regulamentului, inclusiv cu privire la declarația de recunoaștere reciprocă pentru operatori, evaluarea mărfurilor pentru autoritățile naționale și serviciile de asistență furnizate de centrele SOLVIT și Punctele de contact pentru produse.

Orientările privind aplicarea dispozițiilor Tratatului privind libera circulație a mărfurilor oferă o imagine de ansamblu asupra jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a UE cu privire la obstacolele care pot afecta bunurile și operatorii de pe piața unică.

Orientările privind supravegherea pieței mărfurilor care clarifică articolul 4 din noul regulament de supraveghere a pieței vizează consolidarea supravegherii pieței în UE și contribuirea la asigurarea faptului că produsele care ajung pe piața UE, în special cele vândute online, respectă normele UE privind produsele.

Documentele furnizate cu privire la acțiunile prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind consolidare pieței unice, publicat în martie 2020, vor contribui la consolidarea punerii în aplicare a normelor pe piața unică pentru a sprijini calea Europei spre redresare.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni, este mesajul transmis de fostul comisar european pentru politica regională Corina Crețu, actualmente eurodeputat, înaintea Zilei Internaționale a Femeii.

Ganduri înainte de 8 Martie

Da, avem în jurul nostru numeroase exemple de femei de succes din mediul de afaceri, din…

Posted by Corina Creţu on Saturday, 6 March 2021

 

Fostul comisar explică că România e află printre statele europene care înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații.

„În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii.”

Corina Crețu precizează că au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici, însă „este clar pentru toată lumea că femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România, cu dificultăți ce decurg din inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

Astfel, eurodeputata este de părere că „este vital să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”. 

 În context, Corina Crețu amintește  un fapt reiterat de-a lungul anilor și anume, că avem „oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”.

„Sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autoritatilor”, apreciază fostul comisar european.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Published

on

© European Union, 2020

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen, deoarece femeile își asumă cea mai mare parte a sarcinii de îngrijire a copiilor în timpul restricțiilor sociale și sunt mai susceptibile să lucreze la locuri de muncă cu risc, informează dpa, preluat de Agerpres.

„Trebuie să ne asigurăm că pandemia nu ne determină să cădem înapoi în vechile tipare de gen pe care credeam că le-am depășit”, a spus Merkel într-un mesaj video, înainte de Ziua Internațională a Femeii, care este celebrată luni, 8 martie.

Femeile au fost afectate în mod disproporționat de pandemie, a spus ea, în timp ce sunt subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor.

„Încă o dată, femeile trebuie să stăpânească mai des acțiunea de echilibrare între educația la domiciliu, îngrijirea copiilor și propriile locuri de muncă”, a spus Merkel.

De altfel, înaintea Zilei Internaționale a Femeii, Comisia Europeană și-a publicat raportul din 2021 privind egalitatea de gen în UE, care arată impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor. Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții, atât în Europa, cât și în afara acesteia; ca urmare, au fost compromise realizări cu greu dobândite în ultimii ani.

De asemenea, femeile sunt mai numeroase decât bărbații în profesiile de îngrijire într-un moment în care aceste locuri de muncă sunt deosebit de provocatoare, a adăugat ea.

„Peste 75% dintre cei care lucrează în sectorul sănătății sunt femei, de la cabinete medicale și spitale, până la laboratoare și farmacii”, a spus Merkel – totuși femeile reprezintă abia 30% din funcțiile de conducere din aceste zone.

„Nu se poate ca femeile să poarte pe umerii lor într-o mare măsură societatea noastră, dar în același timp să nu fie implicate în mod egal în decizii politice, economice și societale importante”, a spus ea.

Potrivit The Guardian, legislația recentă impune companiilor germane să includă mai multe femei în consiliile lor executive. Însă, cancelarul german a spus că ar trebui făcute mai multe pentru a sprijini femeile, inclusiv prin extinderea facilităților de îngrijire a copiilor și a remunerării egale.

„Femeile trebuie să câștige la fel ca bărbații”, a subliniat ea.

Germania are una dintre cele mai mari diferențe salariale din UE, femeile câștigând în medie cu 19% mai puțin decât bărbații în 2019 – parțial pentru că multe femei germane lucrează cu jumătate de normă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE8 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending