Connect with us

NATO

RAPORT Ce recomandări înaintează Centrul pentru Prevenire a Conflictelor și Early Warnings pentru Strategia de Securitate Globală UE. Iulian Chifu: ”Europa este nepregatită să facă faţă ameninţărilor securitare actuale”

Published

on

eu-globalNoua Strategie de Securitate Globală a Uniunii Europene urmează a fi finalizată și prezentată reuniunii Consiliului European de la finalul lunii iunie, fiind documentul strategic pe care Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, și l-a asumat anul trecut.

Prima și singura strategie de securitate a Uniunii Europene datează din 2003, fiind realizată sub auspiciile primului Înalt Reprezentant pentru PESC al UE și fost secretar general al NATO, Javier Solana. Dacă acea strategie pornea de la premisa că ”nicicând Europa nu a fost mai prosperă, mai sigură și mai liberă”, documentul pregătit de Federica Mogherini subliniază faptul că actualmente tranzițiile majore de putere sunt acompaniate de conflict militar, și că UE ”are nevoie de o strategie globală consistentă, cuprinzătoare și comună”.

”UE trebuie să întâmpine atât provocările, cât și oportunitățile pe care mediul în curs de schimbare la oferă”, argumenta Mogherini în urmă cu un an, când a anunțat demararea procesului de elaborare a strategiei.

În perioada scursă de la anunțul elaborării strategiei și până în prezent, diferite think tank-uri și centre de reflecție europene și euro-atlantice au dezbătut și au enunțat opinii despre forma, conținutul și impactul acestei strategii față de viitorul global al Uniunii Europene și acțiunea sa externă. 

În acest context, Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning a organizat împreună cu Black Sea Trust al German Marshall Fund cinci reuniuni orientate pe domenii majore de interes și cărora Strategia Globală a UE ar trebui să le formuleze răspunsuri.

iulian_ChifuRecomandările raportului sintetizat de Iulian Chifu, președinte al Centrului pentru Prevenire a Conflictelor și Early Warning și fost consilier prezidențial pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă, vizează, astfel, cinci teme majore (raportul integral poate fi consultat aici):

1. Europa: viitor, leadership, separatisme, coeziune, limitări. Quo Vadis?

  • Reenergizarea proiectului european. În actualul context, se impune lansarea Noului Europenism, explicarea noilor generaţii a avantajelor pe care Uniunea Europeană le aduce tuturor statelor membre, precum şi viitorilor membri şi statelor din vecinătate.
  • Este momentul revenirii la proiectul Europei libere, prospere, întregi şi paşniceEste nevoie de revigorarea ideii „Europa cetățenilor”Trebuie relansată politica de extindere, cea mai de succes politică, cea care a adus UE o piaţa mai extinsă, soft power şi capacitatea de a proiecta valori europene în vecinătate, dar şi de a valorifica forţa de transformare normativă şi instituţională. Alianța cu SUA este esențială, în sine și în cadrul Alianței Nord-Atlantice (ca organizație de securitate colectivă), pentru prosperitatea Europei, securitatea şi stabilitatea pe continentul european.
  • Adăugarea apărării pe lista priorităţilor. UE trebuie să decidă modul în care administrează şi investeşte în propria apărare, odată ce s-a dovedit revenirea problemelor Păcii şi Războiului în Europa, odată ce sunt puse la îndoială principiile şi acordurile ce au guvernat securitatea Europei, odată ce au apărut state revizioniste ce pun sub semnul întrebării actualele aranjamente de securitate.

2. O nouă criză economică globală? China, prețul petrolului, prăbușirea Rusiei, problemele structurale ale Germaniei.

  • Scăderea preţului petrolului. SUA a demarat producția internă de petrol după zeci de ani, productia internă înlocuind importul de hidrocarburi. În ansamblul economiei mondiale, consumul de energie fosilă scade (economia încetinește, unii producători găsesc soluții pentru reducerea consumului de energie) iar tehnologia presează pe cerere. Marii producători (OPEC) n-au reacționat, ca în trecut, reducând nivelul producţiei, ceea ce a dus la o scădere dramatică a preţului.
  • Provocări pentru 2016 la nivel economico-financiar: Grecia și zona Euro – fără reforme structurale Grecia s-ar putea să aibă nevoie de un nou bailout, în contextul în care nota de plată a precedentelor se ridică la 240 de mld EURO. Deflația și situația economică a întregii Uniuni începe să devină o problemă. Criza refugiaților MENA este o problema cu încărcătură economică. Germania va fi destinația finală pentru un milion de refugiați iar factura se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro cu tot ce reclamă primirea / acomodarea. Pentru 2016, în lipsa unor măsuri mai ferme, problema se va amplifica. Rusia exploatează fantastic lipsa de apetit pentru fisiunea nucleară a Europei. Este sponsor pentru o parte din Europa (Cehia, Slovacia, Ungaria) iar toate reactoarele de energie electrică depind de tehnologia rusească.

centrul pentru prevenire a conflictelor3. Rusia și punerea în discuție a ordinii globale, europene. Revizionism și revanșism în Europa centrală și de Est. Amenințări pentru pacea lumii și interesele occidentale.

  • Întărirea capacităţii de apărare a Europei. Aceasta se referă cu precădere la flancul Estic, dar şi la zona Nordică şi Sudică, întărirea flancurilor fiind un imperativ. Relaţiile UE-NATO trebuie întărite fundamental ca şi cele ale UE cu Turcia. Relaţia transatlantică trebuie de asemenea întărită pe diferite dimensiuni, în timp ce relaţia cu statele asociate – Republica Moldova, Ucraina, Georgia – trebuie să se traducă în creşterea capacităţii lor de apărare. De asemenea, disuadarea trebuie să vină cu capacităţi suficiente de descurajare şi cu mesajul foarte clar că statele europene sunt gata să lupte. Disuadarea este mai ieftină decât un eventual conflict.
  • Stabilirea şi întărirea liniilor de demarcaţie şi de contact. Este un efort care trebuie purtat la nivel diplomatic, ulterior prin programe de susţinere militară a statelor ce vor asigura această linie de demarcaţie, atât terestră cât şi navală.
  • Stabilirea regulilor de angajare. Este necesară negocierea şi stabilirea regulilor de angajare, concomitent cu stabilirea liniei de contact sau de demarcaţie şi întărirea ei. Părţile trebuie să ştie să deosebească incidentele, accidentele de parcurs de angajarea reală şi lansarea unei confruntări est-vest. Stabilirea şi respectarea regulilor de angajare terestre, navale şi aeriene sunt în măsură să evite escaladarea unor evenimente în conflict şi căderea în război.
  • Refuzul negocierii principiilor. Angajarea în negocieri privind noua securitate a Europei fără respectarea principiilor convenite, fără revenirea la status quo ante în zonele unde aceste principii convenite (Helsinki) au fost încălcate, aduce costuri simbolice şi afectează fundamental corpusul de valori al UE. În plus, acceptarea unei noi Yalta, a definirii unor sfere de influenţă şi a unor linii de demarcare anulează principiile fondatoare ale UE.
  • Sprijinirea şi cooperarea cu statele partenere şi asociate. Abandonarea unor parteneri sau state asociate care au pornit pe drumul democratizării, adoptării economiei de piaţă şi a edificării statului de drept într-un no man’s land sau în sfera de interese ruse, precum şi recunoaşterea, fie şi tacită, a unui drept al Federaţiei Ruse asupra teritoriilor locuite de ruşi, rusofoni sau compatrioţi, descalifică Executivul european în raport cu vecinătatea sa imediată.

4. Refugiații. Bariera turcă. Gestionarea integrării refugiaților și problema migranților. Bariere, control. Cât de temporară e stabilirea temporară?

  • Implicarea serioasă a UE în vederea soluționării conflictului din Siria şi a conflictelor ce produc refugiaţi/imigranţi. Deși este principala victimă, UE este neimplicată în soluționarea conflictului din Siria.
  • Nevoia de o politică comună în materie de azil care să facă diferența între refugiat și migrant economic, să ţină cont în mod responsabil de capacitatea de absorbţie şi integrare a refugiaţilor-imigranţilor şi să ofere o politică comprehensivă şi credibilă pentru limitarea valurilor de imigranţi.
  • Revizuirea protecției frontierelor externe. Frontex trebuie să-şi asume sprijinirea statelor în protecţia frontierelor, pentru că nu poate exista o Uniune Europeană cu libertăți şi politici publice în problema refugiaţilor în care fiecare să se descurce pe cont propriu.
  • Prevenirea fluxului de migranți către Europa. Colaborarea serviciilor de informații interne cu cele partenere din statele de tranzit şi cele de origine care să asigure cunoaşterea fenomenelor ce determină fluxurile de refugiaţi şi migranţi, respectiv eventuale acţiuni externe pentru a determina aceste fluxuri, combaterea reţelelor de trafic de persoane, crearea de politici publice pentru stabilizarea potenţialilor migranţi economici în statele lor.
  • Recunoaşterea componentei de proces indus în fenomenul migraţiei. Atât timp cât nu există o prezentare clară a acestei componente, arma umană a migraţiei, ca element de război hibrid, va putea fi folosită mai departe, iar populaţia Europei nu va fi dispusă să asume partea ei de responsabilitate în integrarea refugiaţilor şi a migranţilor din acest motiv.

5. Terorismul de lângă noi. Inamicul din Cetate. Amenințarea și presiunea externă. Ce vrea ISIS?

  • Definirea terorismului. Diferenţierea faţă de luptătorii pentru libertate şi faţă de infracţionalitate. Este responsabilitatea UE să militeze pentru o definire a terorismului. 
  • Evaluarea eşecului integrării foştilor colonişti de generaţia a doua – a treia. Este inacceptabilă crearea enclavelor, pungilor de infracţionalitate, radicalizare, terorism unde autoritatea nu ajunge, enclave situate în jurul oraşelor noastre. 
  • Traficul de arme, explozibili, arme de asalt şi militare în inima Europei trebuie să fie subiect al unui control mult întărit şi al politicilor europene în raport cu statele de provenienţă dar şi în contextul combaterii serioase a reţelelor de trafic. 
  • Programe de deradicalizare. În afara problemelor existente, zonele de radicalizare sunt cele din spaţiul moscheilor ilegale, a grupurilor de reuniune libere dar unde vin predicatori externi şi propovăduiesc Jihadul şi falsul Islam, dar şi în închisori, spaţiile de radicalizare şi recrutare de infractorilor care devin terorişti. Fenomenul trebuie controlat şi stopat.
  • Luptătorii străini. Circulaţia în spaţiile de luptă unde sunt implicate formaţiunile teroriste este o preocupare majoră şi necesită programe concrete şi schimb de informaţii. Însă subiectul trebuie extins la nivelul mercenarilor şi luptătorilor din toate spaţiile de operaţiuni, precum Donbas, pentru că şi prezenţa acolo creează capacităţi speciale ce necesită o supervizare substanţială după revenirea acasă.

Citiți și ANALIZĂ. Noua Strategie Globală a UE: Tranzițiile majore de putere sunt acompaniate de conflict militar. Provocarea actuală o reprezintă facilitarea unei tranziții pașnice spre o nouă ordine globală

Documentul de prezentare al viitorului act strategic pentru rolul de actor global al UE întocmit de Federica Mogherini acum un an, cu ocazia anunțului elaborării Strategiei de Securitate Globală UE pornește de la premisa unui mediu global aflat în perpetuă schimbare, puternic influențat de o lume mai conectată (globalizarea continuă să întărească conexiunea globală favorizând atât oportunități – mobilitate umană, dezvoltare, cât și amenințări – terorism, activități ilicite financiare etc.) lume contestată (state fragile, lipsa guvernanței, inegalități în creștere etc.) și o lume complexă (generată de modificări ale structurii de putere globale în care SUA va deține prim planul, China își va accelera statutul de nouă putere, iar UE va păstra unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor etc.). Documentul amintește că abordarea multilateralismului își pierde relevanța într-o lume în care puterile emergente contestă arhitectura de putere globală.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

NATO

MApN: Avioane F-16 românești și bombardiere strategice americane, exercițiu militar comun pentru consolidarea măsurilor NATO în sud-estul Europei

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Două aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române și două bombardiere strategice americane de tip B-52 Stratofortress au participat miercuri, 23 septembrie, la exercițiul aerian „Bomber Weapon Training” organizat de Forțele Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În spațiul aerian românesc, exercițiul a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană din Statul Major al Forțelor Aeriene și a inclus misiuni de interceptare și escortă executate cu aeronave de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriene “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței – Nord Atlantice în zona de Sud-Est a Europei și sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Bomber Weapon Training este al treilea exercițiu din regiune din ultimele două săptămâni la care participă bombardiere strategice americane. Săptămâna trecută, cinci aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române şi un bombardier strategic american de tip B-52 Stratofortress au participat la exerciţiul aerian South Paw, care a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianţei – Nord Atlantice în zona de Sud-Est a Europei.

La 28 august, șase avioane bombardiere Stratofortress ale Forțelor Aeriene SUA au survolat teritoriile tuturor celor 30 de aliați NATO, antrenându-se împreună cu forțele aeriene aliate, într-o demonstrație unică de forță și de angajament al SUA față de securitatea euro-atlantică. Cu acea ocazie, șase aeronave ale Forțelor Aeriene Române au participat la exercițiul aerian multinațional Allied Sky 2020.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

Published

on

© Wikipedia

Distrugătorul american USS Roosevelt și nava de expediție USNS Yuma s-au aflat în perioada 14-23 septembrie în Marea Neagră, demonstrând angajamentul SUA față de securitatea maritimă a aliaților și partenerilor NATO, informează Ambasada SUA la București.

Cele două nave au efectuat operațiuni maritime de rutină și au vizitat porturile de la Marea Neagră ale Bulgariei și Ucrainei.

 

Marina SUA și alte nave NATO operează de regulă în Marea Neagră, în conformitate cu legislația internațională, care permite patrularea acestor ape pentru aproximativ două treimi din an.

Trei membri NATO – Bulgaria, România și Turcia – sunt state litorale ale Mării Negre, cu forțe proprii în regiune. De asemenea, NATO consolidează sprijinul pentru partenerii săi din regiune, Georgia și Ucraina.

În aprilie, miniștrii de externe ai NATO au convenit să efectueze mai multe exerciții la Marea Neagră cu ambele țări, precum și să intensifice eforturile comune pentru a combate războiul hibrid.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA13 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă13 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.13 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL14 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.14 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending