Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport: Comisia Europeană a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, dar sunt necesare actualizări

Published

on

Foto: wikipedia

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană și-a îndeplinit responsabilitățile privind securitatea nucleră, dar mai este loc de o actualizare a cadrului legal și a orientărilor sale interne, se arată în concluziile raportului.

Securitatea nucleară este în general responsabilitatea statelor membre al Uniunii Europene care folosesc energia nucleară, dar Comisia Europeană are, de asemenea, responsabilități în domeniu.

De asemenea, Comisia supraveghează transpunerea acestor directive în legislația națională de către statele membre, lansând, dacă este necesar, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Totodată, ea examinează proiectele de investiții nucleare planificate ale statelor membre din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul Euratom.

Concret, Comisia Europeană are competența de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea nivelului de radioactivitate în atmosferă, ape și sol.

Mai mult, ea exploatează, administrează și dezvoltă Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE), creat în urma accidentului de la Cernobîl din 1986, cu scopul de a face schimb de informații în cazul unei urgențe nucleare. 

„În general, Comisia și-a îndeplinit responsabilitățile în materie de securitate nucleară”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. 

„Curtea recomandă însă actualizarea cadrului juridic, precum și a metodelor și procedurilor utilizate în prezent pentru a evalua transpunerea directivelor Euratom, pentru a emite avize cu privire la investițiile nucleare și pentru a verifica instalațiile de monitorizare a radioactivității”, se mai arată în comunicatul remis Calea Europeană.

La sfârșitul anului 2018, în Uniunea Europeană (UE) existau în total 126 de reactoare nucleare exploatate de 14 state membre. Franța are cele mai multe centrale nuclare, și anume, 58.

 Numărul de reactoare existente la 31 decembrie 2018, 4 în construcție

© Printscreen raport pag.6

Aproximativ 25 % din energia electrică produsă în UE în 2017 a fost generată de centrale nucleare. Producția de energie electrică provenită de la centrale nucleare a scăzut cu circa 18 % între 2004 și 2017.


UE definește securitatea nucleară ca fiind realizarea condițiilor corespunzătoare, a măsurilor menite să prevină accidentele sau să diminueze consecințele accidentelor, având drept rezultat protecția lucrătorilor și a populației contra pericolelor care sunt asociate radiațiilor ionizante provenite de la instalațiile nucleare.

Deținătorii de autorizație pentru instalații nucleare (operatorii) sunt cei cărora le revine în primă instanță răspunderea pentru securitatea instalațiilor pe care le operează, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare.

În cadrul UE, utilizarea pașnică a energiei nucleare este reglementată de Tratatul Euratom din 1957, care a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și care constituie cadrul juridic pentru competențele și activitățile acesteia.

Recentele directive Euratom stabilesc cerințele referitoare la securitatea nucleară, la deșeurile radioactive și la combustibilul uzat, precum și normele de securitate de bază.

Curtea a evaluat modul în care Comisia a monitorizat transpunerea directivelor Euratom în legislația statelor membre. Ea a analizat mecanismele existente pentru notificarea rapidă și pentru schimbul rapid de informații în eventualitatea unei situații de urgență radiologică, mecanisme în cadrul cărora rolul Comisiei este unul limitat la administrarea sistemului aferent.

În final, Curtea a examinat două activități pentru care rolul Comisiei derivă din Tratatul Euratom: formularea avizelor cu privire la proiectele de investiții nucleare și dreptul de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea permanentă a nivelului de radioactivitate.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, Comisia a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, însă aceasta ar trebui să actualizeze cadrul juridic și orientările sale interne.

Întreg raportul, aici.

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending