Connect with us

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Marcel Boloș: Asigurăm continuarea a 18 proiecte esențiale care vor aduce gaz în locuințele a peste 44.000 de familii

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat miercuri deblocarea oficială a 18 proiecte esențiale pentru extinderea rețelelor de gaze naturale.

„Peste 44.000 de familii vor avea gaz în casă datorită faptului că am reușit, după un an și jumătate, să deblocăm aceste 18 proiecte esențiale. Impactul lor va fi semnificativ pentru respectivele comunități: oamenii nu vor mai fi nevoiți să-și încălzească apartamentele cu lemne sau să îndure frigul iernilor grele. Există și efecte financiare pozitive: evităm riscul de a pierde 600 de milioane de lei care deja au fost investiți din fonduri europene și penalități. Tocmai din acest motiv am alocat peste 1,18 miliarde de lei pentru a finanța finalizarea acestor proiecte și a veni în sprijinul oamenilor care trăiesc în aceste comunități, cu o soluție mai bună decât încălzirea cu lemne”, a declarat ministrul Marcel Boloș, potrivit unui comunicat de presă.

 

Ministrul a precizat că extinderea a 839,6 km de rețea de transport și distribuție a gazelor naturale înseamnă mai mult decât infrastructură nouă: aduce confort, siguranță și o viață mai bună pentru oameni.

„Înseamnă să nu mai fie nevoie să se încălzească cu lemne sau să îndure frigul iernii. Ne ținem de cuvânt. Protejăm investițiile. Sprijinim comunitățile care așteaptă soluții concrete”, a subliniat Marcel Boloș.

Ce rezultate vor avea cele 18 proiecte:

  • 44.238 de gospodării la infrastructura modernă de distribuție a gazelor naturale;
  • 71.528 persoane își vor încălzi locuințele cu gaze naturale;
  • aproximativ 839,6 km de rețea de transport și distribuție a gazelor naturale extinsă;
  • 44 UAT-uri sprijinite pentru a avea rețea de transport și distribuție a gazelor naturale.

Inițial, cele 18 proiecte au fost finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 în cadrul axei prioritare 8 – Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale. În cadrul perioadei de programare 2014-2020, au fost eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene cheltuielile realizate până la sfârșitul anului 2023. Pentru 18 contracte aflate în derulare, beneficiarii proiectelor au solicitat etapizarea, însă acestea nu au putut fi preluate pentru finanțare în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă 2021-2027.

Soluția pentru finalizarea și operaționalizarea acestor proiecte, preluate între timp de către Administrația Fondului pentru Mediu, a fost reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2025 prin care cele 18 proiecte sunt preluate de MIPE, iar finanțarea este asigurată din Fondul pentru Mediu.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Secretariatul General al Guvernului: Gestionarea atentă și corectă a fondurilor europene din Politica de Coeziune, esențială pentru România

Published

on

© Secretariatul General al Guvernului

Reuniunea Anuală a Comisiei Europene cu Autoritățile de Management din România, pentru anul 2025, privind programele din Politica de Coeziune 2021-2027, a avut loc astăzi, 31 martie, la sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. 

Secretariatul General al Guvernului a fost reprezentat de Mihnea Claudiu Drumea, secretar de stat cu atribuții delegate de secretar general al Guvernului.

„Accesarea și cheltuirea responsabilă a fondurilor europene reprezintă una dintre prioritățile Guvernul României. Știm că aceste resurse oferă oportunități semnificative pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și inovare, contribuind la creșterea nivelului de trai și la reducerea decalajelor regionale. Este esențial să înțelegem nevoia de gestionare atentă și corectă a acestor fonduri, într-un mod transparent, eficient și în conformitate cu obiectivele de dezvoltare stabilite”, a transmis Mihnea Claudiu Drumea.

De asemenea, Secretariatul General al Guvernuliu a mulțumit reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul constant acordat României și pentru încrederea în potențialul de dezvoltare al țării noastre: „Politica de Coeziune 2021-2027, care aduce României 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice, reprezintă un instrument extrem de valoros și vreau să mulțumesc reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul constant acordat României și pentru încrederea în potențialul de dezvoltare al țării noastre. Sunt convins că evenimentul de astăzi va contribui la identificarea soluțiilor pentru implementarea cu succes a celor 16 Programe aferente”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat marți că valoarea contractelor semnate prin Politica de Coeziune 2021-2027 se ridică la 32 miliarde de euro, bani care se vor transforma în școli moderne, spitale mai bine dotate, infrastructură de transport și digitalizare reală. 

Marcel Boloș a avut o nouă discuție cu șefii Autorităților de Management, în care a analizat situația absorbției fondurilor europene și stadiul actual al contractării proiectelor.

„O veste bună este că am reușit deja să urcăm nivelul contractării de la 61% la 74% în doar trei luni. Mai departe, ne interesează ca lansarea tuturor apelurilor de proiecte să fie făcută în acest an, asta în timp ce oferim beneficiarilor timpul necesar pentru pregătirea proiectelor, organizând sesiuni de informare și consultare, furnizând ghiduri detaliate și mecanisme de sprijin pentru elaborarea unor propuneri competitive”, a transmis ministrul.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a prezentat în Consiliul UE poziția comună a 16 state membre cu privire la o viitoare politică de coeziune puternică și cu o alocare solidă în bugetul UE post 2027

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș a prezentat, vineri, 28 martie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale – format coeziune, organizat la Bruxelles, poziția comună a 16 state membre de susținere a importanței unei politici de coeziune puternice în bugetul UE post-2027.

“Am vorbit în fața Consiliului despre necesitatea unei viitoare politici de coeziune puternice pentru asigurarea creșterii economice, convergenței și competitivității. Este o abordare esențială în actualul context global și geopolitic, marcat de schimbări rapide și de viteza de reacție la potențiale crize. O politică de coeziune puternică este un motor cheie pentru convergență, reziliență și competitivitate, care sunt fundamental interconectate și se consolidează reciproc. Tocmai din acest motiv este nevoie ca în următorul exercițiu financiar multianual să fie alocat un buget solid, cel puțin la fel de generos în termeni reali ca și cel pentru actuala perioadă de programare, care să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate și să permită realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene”, a subliniat ministrul Marcel Boloș, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Statele membre care susțin inițiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

Documentul comun al celor 16 țări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanța continuării unui sprijin puternic și echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Ministrul Marcel Boloș a pledat pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână în continuare principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării disparităților de dezvoltare.

Punctele cheie ale documentului susținut de cele 16 țări

Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puțin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate.

De asemenea, a fost subliniată importanța menținerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.

Un alt punct esențial este păstrarea gestionării partajate a fondurilor de coeziune, pentru a permite regiunilor să implementeze investițiile necesare convergenței și competitivității, pe baza nevoilor și oportunităților specifice fiecărui teritoriu.

Dezbaterile din Consiliul Afaceri Generale – format coeziune

În cadrul Consiliului a fost discutat documentul președinției – „O politică de coeziune mai dinamică și strategică: realizarea schimbării în perspectiva actuală și în cea viitoare”. Oficialii statelor membre au dezbătut modul în care ar trebui realizate obiectivele politicii de coeziune prevăzute în Tratatul UE  și despre cum ar trebui promovată guvernanța pe mai multe niveluri în noua arhitectură a politicilor UE.

Totodată, Consiliul a aprobat un set de concluzii privind coeziunea și politica de coeziune după 2027, care subliniază importanța coeziunii economice, sociale și teritoriale și rolul acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE. 

Sumele primite până în prezent de România

Pentru cadrele financiare multianuale 2007-2013 și 2014-2020, România a primit de la Comisia Europeană aproape 88 miliarde de euro. Pentru actualul exercițiu financiar multianual, 2021-2027, România dispune de o alocare UE de aprox. 31 miliarde de euro, programele prin care aceste fonduri vor fi atrase având un buget total de aprox. 45 miliarde euro. Proiectele finanțate în acest exercițiu financiar trebuie implementate până la sfârșitul anului 2029.

Suma încasată de România din fondurile post-aderare alocate de Uniunea Europeană era de peste 101 miliarde euro la sfârșitul lunii februarie 2025.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA54 minutes ago

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

SECURITATE2 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Londra amână negocierile de pace privind războiul din Ucraina pe fondul absenței secretarului de stat american Marco Rubio

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor: România se va încadra în 2025 în ținta de deficit de 7% din PIB asumată prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Negociatorul-șef al bugetului UE 2028-2034, Siegfried Mureșan, cere creșterea bugetului multianual UE pentru a finanța adecvat apărarea, coeziunea și agricultura

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Marco Rubio anunță o amplă reformă a Departamentului de Stat: Vom elimina birocrația ”tentaculară”

SĂNĂTATE4 hours ago

Boloș: Îngrijirea paliativă nu este un moft. MIPE anunță un apel de proiecte de peste 58 mil. euro pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FMI avertizează că războiul comercial al lui Trump afectează grav economia globală și sporește riscul unei crize financiare

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, efectuează prima vizită oficială în Republica Moldova

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia după încetarea focului, anunță Zelenski înainte de noi discuții cu aliații la Londra

NATO23 hours ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending