Connect with us

SĂNĂTATE

Raport: Comisia Europeană și statele membre au reușit să asigure pacienților europeni prețuri mai accesibile la medicamente, prin verificarea normelor UE în materie de antitrust și concentrări economice în sectorul farmaceutic

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a publicat un raport (COM_2024_36_1_RO_ACT) care oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care Comisia și autoritățile naționale de concurență (ANC) au asigurat respectarea normelor UE în materie de antitrust și concentrări economice în sectorul farmaceutic în perioada 2018-2022, potrivit comunicatului oficial al Executivului European. Astfel, Comisia si autoritățile naționale au adoptat 26 de decizii împotriva practicilor anticoncurențiale la nivelul ofertei de medicamente, impunând amenzi în valoare totală de peste 780 de milioane de euro. De asemenea, au investigat peste 70 de cazuri, din care 40 au fost în cele din urmă închise, iar 30 sunt în curs.

Raportul publicat astăzi demonstrează că asigurarea în mod activ a respectării normelor în materie de antitrust și concentrări economice continuă să joace un rol important în garantarea accesului pacienților europeni la o gamă mai largă de medicamente inovatoare și accesibile ca preț, contribuind în special la realizarea acestui obiectiv în perioada dificilă a pandemiei de COVID-19.


© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

„Raportul de astăzi evidențiază eforturile continue de asigurare a respectării legislației desfășurate de autoritățile de concurență din toată Europa pentru a garanta buna funcționare a piețelor farmaceutice. Aceasta este esențială pentru ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la medicamente mai accesibile ca preț și la o gamă mai largă de produse, mai ales în contextul crizelor sanitare. Ne vom continua cu prioritate activitatea în acest sector crucial, luând măsuri ca să rămânem la curent cu metodele mereu noi prin care societățile încearcă să se protejeze în mod necuvenit de concurență”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței.


Principalele constatări ale raportului

Asigurarea respectării normelor în materie de antitrust a contribuit la prețuri mai echitabile pentru medicamente

În ceea ce privește acordurile anticoncurențiale și cazurile de abuz de poziție dominantă, din 2018 Comisia și autoritățile naționale de concurență:

  • au adoptat 26 de decizii împotriva practicilor anticoncurențiale la nivelul ofertei de medicamente, impunând amenzi în valoare totală de peste 780 de milioane de euro sau impunând companiilor să își asume angajamente cu caracter obligatoriu pentru remedierea comportamentului lor anticoncurențial și au investigat peste 70 de cazuri, din care 40 au fost în cele din urmă închise, iar 30 sunt în curs.

Practicile anticoncurențiale în cauză au afectat inovarea și prețurile și au variat de la:

  • (i) utilizarea abuzivă a sistemului de brevetare și litigii abuzive pentru a prelungi exclusivitatea protejată de brevete
  • (ii) denigrarea produselor unui concurent pentru a proteja vânzările societății dominante
  • (iii) acorduri de plată pentru a bloca sau a întârzia intrarea pe piață a unui medicament generic, prin care societățile producătoare de medicamente originale și cele producătoare de medicamente generice s-au înțeles să nu permită intrarea pe piață a medicamentelor generice și să împartă profiturile obținute de pe urma acestei situații de societățile producătoare de medicamente originale
  • (iv) impunerea unor prețuri excesive pentru medicamentele neprotejate de brevete.

Controlul concentrărilor economice a dus la prețuri mai scăzute ale medicamentelor și la păstrarea concurenței pe piață

Concentrările economice ale societăților farmaceutice pot avea ca rezultat, printre altele, creșterea prețurilor, concentrarea piețelor și reducerea gamei de produse sau a activităților de cercetare și dezvoltare.

Comisia a examinat peste 30 de concentrări economice din sectorul farmaceutic și a constatat probleme în cinci cazuri în care este posibil ca acestea să fi dus la creșteri ale prețurilor, la privarea pacienților și a sistemelor naționale de sănătate de anumite medicamente sau la reducerea eforturilor de inovare pentru dezvoltarea de medicamente noi. Comisia a aprobat patru dintre concentrările respective numai după ce societățile au propus măsuri corective care să răspundă preocupărilor Comisiei și să mențină gradul de concurență existent. S-a renunțat la una dintre concentrări după ce Comisia a semnalat probleme inițiale de legate de concurență.

Monitorizarea proactivă a contribuit la ghidarea operatorilor de pe piață

Autoritățile de concurență au desfășurat 60 de activități de monitorizare a pieței și de promovare, care:

  • (i) au oferit informații privind funcționarea piețelor
  • (ii) au contribuit la elaborarea unor reglementări și acte legislative mai favorabile concurenței
  • (iii) au furnizat orientări participanților de pe piață și, în anumite cazuri individuale, chiar au declanșat investigații antitrust.

Raportul descrie, de asemenea, inițiativele în materie de orientare și coordonare desfășurate de REC ca reacție la pandemia de COVID-19, în special Declarația comună privind aplicarea normelor antitrust ale UE în contextul pandemiei de COVID-19, emisă de REC împreună cu Autoritatea AELS de Supraveghere. Declarația a avut drept scop să ofere un răspuns comun la nivelul REC cu privire la modul în care trebuie să fie aplicată legislația UE în materie de concurență în timpul crizei.


Raportul publicat astăzi, precum și un rezumat al acestuia sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

Raportul publicat astăzi reprezintă o continuare a raportului precedent vizând asigurarea respectării legislației în materie de concurență în sectorul farmaceutic în perioada 2009-2017, care a fost publicat în ianuarie 2019.

Pentru a fi eficace, politica în domeniul concurenței și activitățile aferente de asigurare a respectării legislației în sectorul farmaceutic trebuie să țină seama de particularitățile sectorului și de dinamica concurențială rezultată în acest sector, cum ar fi structura specifică a cererii și ofertei, care implică o varietate de părți interesate, și cadrul legislativ și de reglementare cuprinzător din diferitele state membre.

Cu privire la acest ultim aspect, la 26 aprilie 2023, Comisia Europeană a adoptat un pachet farmaceutic prin care a propus Consiliului și Parlamentului European revizuirea legislației UE din domeniul farmaceutic, pe baza lucrărilor pregătitoare din perioada scursă de la adoptarea Strategiei farmaceutice pentru Europa în 2020. Această propunere de revizuire a legislației farmaceutice urmărește să facă medicamentele mai accesibile (în toate statele membre), mai disponibile (pentru a contracara riscurile de deficite) și mai accesibile ca preț (pentru sistemele naționale de sănătate și pacienți), sprijinind în același timp competitivitatea industriei farmaceutice a UE, combătând rezistența la antimicrobiene și asigurând standarde de mediu mai ridicate pentru medicamente.

Citiți și: Industria farmaceutică, o prioritate la nivel guvernamental: Creșterea producției de medicamente în România trebuie să devină o strategie de țară

Comisia și ANC-urile cooperează strâns în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței. ANC-urile au competența deplină de a aplica articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În cazul în care un anumit comportament nu afectează comerțul transfrontalier, autoritățile naționale de concurență aplică normele naționale antitrust, care sunt adesea similare legislației UE. Comisiei i-a fost încredințat controlul concentrărilor economice care au o dimensiune europeană, și anume în cazul cărora cifrele de afaceri ale societăților implicate în concentrare ating pragurile prevăzute de Regulamentul UE privind concentrările economice. În cazul în care pragurile respective nu sunt atinse, o concentrare economică poate fi vizată de jurisdicțiile naționale și examinată de una sau mai multe ANC-uri.

SĂNĂTATE

Ministerul Sănătății va investi 2.1 miliarde de lei în oncologie. Îmbunătățirea programelor de screening, prioritate absolută

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Sănătății a anunțat ieri, 5 februarie (de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului), că va investi peste 2.1 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii medicale și achiziționarea de echipamente medicale noi, dedicate diagnosticării afecțiunilor oncologice.

În această primăvară, un număr de 48 de unități sanitare din toată țara primesc 237 de echipamente medicale noi pentru asigurarea procedurilor de screening de cancer. Programul național este finanțat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Banca Mondială, a informat MS într-o postare pe pagina de Facebook. 

„Deschidem o nouă linie de combatere a afecțiunilor oncologice, inclusiv prin achiziționarea de echipamente dedicate creșterii capacității sistemului de a diagnostica aceste cumplite afecțiuni. Considerăm următorii ani de importanță crucială pentru dezvoltarea capacității sistemului medical de a preveni, diagnostica precoce și trata eficient afecțiunile oncologice”, a transmis Ministerul Sănătății.

De asemenea, MS reamintește că o sumă de 405 milioane de euro au fost alocate, prin PNRR, în oncologie. Prioritățile investiționale cuprind construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, primul de acest tip din Vestul României, dar și construcția altor unități sanitare noi, spre exemplu la Constanța și Giurgiu, cu secții speciale de oncologie.

„Alături de deblocarea și darea în folosință a celor 7 centre de radioterapie din Craiova, București, Galați, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, program finanțat prin Banca Mondială, Ministerul Sănătății continuă implementarea priorităților și liniilor de răspuns strategic la afecțiunile oncologice, prin investiții direcționate atât către prevenție și diagnosticare timpurie, cât și către tratament la standarde cât mai ridicate”, a conchis MS.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

ROMÂNIA

Șeful Executivului, mesaj de Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului: Femeile au mare nevoie de programe de screening și campanii de informare

Published

on

© Guvernul României

Șeful Executivului, Marcel Ciolacu, pledează pentru un acces mai facil la programele de screening în rândul femeilor, în contextul în care țara noastră rămâne fruntașa Europei la numărul de decese provocate de cancere care pot fi prevenite prin profilaxie. 

Prezent la dezbaterea „Cancerul în rândul femeilor”, prim-ministrul a transmis că „femeile au mare nevoie de programe de screening, campanii de informare şi de mai multă grijă din partea noastră, a tuturor”.

„Suntem încă pe primul loc în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin, în timp ce în alte ţări această boală este vindecabilă. Şi asta pentru că, la noi, depistarea se face în stadii avansate de boală, iar programul de vaccinare anti-HPV a înregistrat abia în ultimii doi ani un oarecare interes şi progres. Programele de screening pentru cancerele de sân trebuie să depăşească faza de programe-pilot dacă vrem să avem cu adevărat rezultate în combaterea acestei maladii”, a precizat Marcel Ciolacu în intervenția sa, potrivit Agerpres.

„Cancerul rămâne a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardio-vasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică. De asemenea, conform aceleiaşi surse, se estimează că până în anul 2035 numărul de îmbolnăviri de cancer în UE va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni prima cauză de deces.

Potrivit acestuia, Guvernul este „puternic implicat în identificarea soluţiilor şi rezolvarea problemelor” din sistemul de sănătate. 

Citiți și: Planul european de combatere a cancerului: CE recomandă statelor membre să promoveze utilizarea mai mare a vaccinurilor împotriva HPV și a hepatitei B

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Pentru ca acest obiectiv să fie atins, au fost statuate 11 obiective generale și 7 obiective specifice:

Obiectivele generale:

  1. Introducerea terapiilor inovative
  2. Servicii de psiho-oncologie și construcție
  3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenția a bolilor netransmisibile
  4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
  5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
  6. Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările
  7. Paliația
  8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
  9. Traseul pacientului oncologic
  10. Tumor board
  11. Medicină personalizată 

Obiective specifice: 

  1. Localizarea colo-rectală
  2. Localizarea sân
  3. Localizarea col uterin
  4. Localizarea bronhopulmonară
  5. Localizarea prostată
  6. Hemopatii maligne
  7. Tumori pediatrice

Citiți și: INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană deschide apelul de participare la Alianța pentru medicamente esențiale, brațul industrial al unei UE a Sănătății puternice

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) a lansat marți o cerere deschisă de manifestare a interesului pentru aderarea la Alianța pentru medicamente esențiale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, înființarea Alianței este una dintre acțiunile-cheie de prevenire și soluționare a penuriei de medicamente critice anunțate de Comisie în octombrie 2023.

Citiți și: Op-ed| Comisarul european pentru sănătate și viceprim-ministrul belgian responsabil de afacerile sociale și sănătatea publică: Un nou acord industrial pentru a garanta disponibilitatea medicamentelor esențiale

Lansarea de astăzi a activității privind o Alianță pentru medicamente esențiale reprezintă un alt capitol pentru Uniunea Europeană a Sănătății. Ea marchează începutul unui efort concertat de consolidare și modernizare a producției de medicamente esențiale în UE și de diversificare a lanțurilor internaționale de aprovizionare. În calitate de nou pilon industrial al puternicei noastre Uniuni europene a sănătății, alianța va contribui la schimbarea modului în care producem și achiziționăm medicamente și, în cele din urmă, la consolidarea securității aprovizionării noastre. Prin această inițiativă, ne vom asigura că guvernele, industria, profesioniștii din domeniul sănătății și societatea civilă colaborează mai strâns ca niciodată pentru a identifica soluții care să garanteze că pacienții sunt mai bine protejați și că au întotdeauna acces la medicamentele de care au nevoie”, a subliniat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

Alianța va aduce împreună toate părțile interesate relevante și va lucra pentru a consolida cooperarea dintre Comisie, guvernele naționale, industrie și societatea civilă. Alianța va identifica provocările, prioritățile de acțiune și posibilele soluții politice la problema penuriei de medicamente esențiale în UE. Alianța este un mecanism consultativ care va acționa, de asemenea, ca o rețea pentru a accelera punerea în aplicare a acțiunilor UE în acest domeniu.

O nouă dimensiune industrială a Uniunii Europene a Sănătății

Alianța pentru medicamente esențiale va deveni brațul industrial al unei Uniuni Europene a Sănătății puternice. Aceasta va elabora recomandări și va oferi consultanță Comisiei, statelor membre și altor factori de decizie din UE cu privire la modul în care se poate rezolva problema penuriei de medicamente de lungă durată.

Pornind de la lista Uniunii de medicamente esențiale publicată de Agenția Europeană pentru Medicamente în decembrie 2023, aceasta se va concentra pe medicamentele cu cel mai mare risc de penurie și cu cel mai mare impact asupra sistemelor de sănătate și a pacienților.

Alianța va contribui la deblocarea unor soluții de fabricație, contractuale sau de finanțare care să permită o mai bună autonomie strategică pentru medicamentele esențiale, în interesul cetățenilor europeni.

Ea se va baza pe experiența altor alianțe ale UE care abordează provocări industriale majore (cum ar fi Alianța pentru baterii și Alianța pentru materii prime critice) și se va putea baza pe un set variat de instrumente de măsuri politice, cum ar fi:

  • explorarea modului de diversificare a lanțurilor de aprovizionare globale prin parteneriate internaționale strategice;
  • stimularea capacității Europei de a produce și de a inova în ceea ce privește fabricarea medicamentelor esențiale și a ingredientelor acestora, în mod coordonat;
  • dezvoltarea unei abordări strategice comune privind constituirea de stocuri de medicamente în UE;
  • contribuția la mobilizarea și alinierea finanțării UE și naționale pentru a pune în aplicare soluții la penuria de medicamente.

Alianța pentru medicamente esențiale este deschisă tuturor companiilor și organizațiilor, statelor membre, autorităților locale și regionale și agențiilor acestora, partenerilor sociali, societății civile, profesioniștilor din domeniul sănătății, pacienților, consumatorilor, precum și altor grupuri de părți interesate, organismelor și agențiilor UE.

Cei interesați trebuie să completeze formularul de interes disponibil pe site-ul Alianței.

Alianța va funcționa timp de 5 ani. Se preconizează că își va începe activitatea în primăvara anului viitor și că va publica primele recomandări privind măsurile care trebuie luate pentru a îmbunătăți aprovizionarea cu medicamente esențiale până în toamna acestui an.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.7 mins ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA8 mins ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA31 mins ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA58 mins ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA1 hour ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO2 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.4 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ5 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending