Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri, a declarat marți ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, după ce Statele Unite au aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete Patriot în variantă modernizată pentru a înlocui sistemul de apărare aeriană donat Ucrainei de către România și va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup țări aliate.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unei unități de tragere MIM-104 PATRIOT. Sistemul MIM-104 PATRIOT include un set radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903, a transmis și Ambasada SUA într-un comunicat.

Această unitate de tragere va înlocui sistemul pe care România l-a furnizat Ucrainei în septembrie 2024. PATRIOT poate detecta și doborî o gamă largă de amenințări cu rachete balistice și aeropurtate, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.

“Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a alianței NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri. Statele Unite apreciază sprijinul continuu pe care România l-a acordat Ucrainei, incluzând donarea unui sistem Patriot pentru a sprijini apărarea Ucrainei”, a declarat, în context, ambasadoarea Kathleen Kavalec.

Având un cost estimat de 262 de milioane de dolari, sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor granturi de la un grup de donatori NATO.

Germania a marcat luni, la sediul NATO din Bruxelles, 70 de ani de la aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, evenimentul solemn fiind celebrat printr-o ceremonie oficială la care au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Ceremonia a început într-o atmosferă solemnă, acompaniată de fanfara militară a Bundeswehr-ului, care a interpretat marșul “Viribus Unitis” – “Cu forțe unite”, o expresie care reflectă în mod simbolic spiritul Alianței Nord-Atlantice.

Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța acestei devize pentru NATO în prezent. “Suntem 32 de națiuni unite în angajamentul nostru de a proteja toți cetățenii noștri”, a spus el.

În discursul său, Rutte a rememorat momentele istorice cheie ale implicării Germaniei în NATO: de la aderarea din 1955, într-o Europă încă marcată de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, la rolul de lider pe care Germania și l-a asumat în cadrul Alianței în deceniile ce au urmat.

“Germania a fost în centrul apărării colective a NATO în timpul Războiului Rece. După reunificare, a promovat construcția de punți și integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est în Alianță”, a declarat Mark Rutte.

La doar un deceniu după cel mai devastator conflict din istoria modernă, Germania de Vest devenea al 15-lea membru al NATO, în contextul consolidării frontului vestic împotriva amenințării sovietice. Aderarea a reprezentat un pas fundamental în integrarea europeană și o reafirmare a angajamentului german pentru pace și cooperare internațională.

În deceniile care au urmat, Germania s-a transformat într-un pilon esențial al securității euro-atlantice. De la participarea la misiuni NATO în Balcani și Afganistan, la angajamentele actuale în Europa de Est și în Marea Baltică, contribuțiile Berlinului au fost decisive.

“Astăzi, Germania are trupe desfășurate în partea estică a Alianței, avioane de luptă care patrulează cerul baltic și nave care protejează liniile de aprovizionare și infrastructura critică din Marea Baltică”, a subliniat secretarul general.

În actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Germania a devenit cel mai mare contributor european de ajutor militar pentru Kiev.

Secretarul general Rutte a evidențiat că sprijinul oferit de Berlin ajută Ucraina să reziste și să lupte pentru un viitor liber și suveran. “O Ucraină puternică este cea mai bună garanție pentru o pace justă și durabilă”, a insistat el.

Mai mult decât atât, Germania a realizat progrese semnificative în privința angajamentelor bugetare pentru apărare. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania alocă 2% din PIB-ul său pentru apărare, în conformitate cu obiectivele stabilite de NATO.

“Parlamentul german a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Aceasta este o demonstrație remarcabilă de leadership și responsabilitate într-o perioadă marcată de pericole tot mai mari”, a declarat Mark Rutte.

În discursul său emoționant, Mark Rutte a amintit cum, în perioada fondării NATO, ideea era de a “ține Germania la pământ” – o formulare celebră a primului secretar general al Alianței, Lord Ismay.

“A fost o vreme când NATO dorea “să îi țină pe germani la pământ”, după cum a spus, în mod celebru, primul secretar general al NATO. Acum nu mai este așa… Germanii s-au ridicat. Este exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare”, a adăugat el.

“Germania poate conta pe sprijinul a 31 de aliați și prieteni. Și noi putem conta pe Germania”, a încheiat Rutte.

După ceremoniile de la sediul NATO, Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier a efectuat o vizită oficială la Palatul Laeken, unde s-a întâlnit cu Regele Philippe al Belgiei. Această întrevedere simbolică a evidențiat nu doar legăturile strânse dintre Germania și Belgia, ci și importanța cooperării europene într-un context internațional complex.

Discuțiile au vizat atât cooperarea bilaterală, cât și provocările regionale și globale actuale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și consolidarea securității europene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat poziția comună a alianței cu privire la Rusia, pe care a calificat-o drept ”o amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice, informează The Kyiv Independent și Reuters.

Acesta a susținut declarațiile în urma unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, pe fondul intensificării eforturilor SUA de a ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

”Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este amenințarea pe termen lung la adresa teritoriului NATO – la adresa întregului teritoriu euro-atlantic”, a declarat Rutte reporterilor în fața Casei Albe, în contextul în care, în aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a amenințat că Rusia ar putea utiliza ”măsuri asimetrice”, inclusiv arme nucleare, împotriva Europei ca răspuns la ”acțiuni neprietenoase”.

Rutte a recunoscut eforturile Ucrainei de a ajunge la un acord de pace și a cerut Moscovei să depună eforturi, de asemenea, în această direcție.

”Ucrainenii joacă cu adevărat cartea, iar eu cred că mingea este în mod clar în terenul Rusiei acum”, a continuat secretarul general al NATO.

Președintele american Donald Trump a dat asigurări joi că Statele Unite fac “presiuni puternice” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, apreciind că Moscova ar face “o concesie destul de mare” acceptând să nu controleze întreaga țară.

Tot joi, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat încă o dată că Ucraina, în comparație cu Rusia, a fost de acord cu solicitarea președintelui american Donald Trump de încetare necondiționată a focului și a reiterat apelul la adresa aliaților de a pune o ”presiune puternică asupra Rusiei”. 

Rusia a bombardat Kievul joi dimineață, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru respingerea unei propuneri de acord de pace care ar recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, informează Politico Europe.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că peste 70 de persoane au fost rănite în atac și cel puțin 42 au fost spitalizate, inclusiv șase copii.

Uniunea Europeană, prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a condamnat în termeni duri atacul Kremlinului asupra Ucrainei.