România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acțiuni de “sabotaj” specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federației Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO și a găsi slăbiciuni în infrastructură, a transmis DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.
“Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, a subliniat DIICOT, într-un raport citat de Agerpres.
Procurorii au ar[tat că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenții săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicația Telegram, contra unor sume de bani.
“Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, a explicat DIICOT.
Raportul DIICOT vine și pe fondul unor discuții ample la nivelul Occidentului și Alianței Nord-Atlantice cu privire la capacitatea țărilor NATO de a se apăra și cu privire la intenția Rusiei de a lansa un război pe scară largă împotriva Europei.
La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, că europenii trebuie să crească bugetele apărării, altfel “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”.
“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă. Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.
Aceeași estimare, că Rusia ar putea declanșa un război major în Europa în următorii cinci ani dacă percepe NATO ca fiind slabă sau divizată, a fost cuprinsă recent și într-un raport al Serviciului danez de informații pentru apărare.
Și noul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius a avertizat că UE și NATO trebuie să fie pregătite pentru confruntarea cu Rusia în șase-opt ani.
