Connect with us

FONDURI EUROPENE

Raport DLAF: Suspiciuni de fraudă vizând 150 de proiecte cu fonduri UE. Valoarea acestora este de peste 187 milioane de euro

Published

on

Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a publicat Raportul anual de activitate pentru anul 2017. Potrivit documentului, anul trecut au existat suspiciuni de fraudă în cazul a 150 de proiecte finanțate din fonduri europene, în valoare de peste 180 de milioane de euro. Cele mai multe acțiuni de control finalizate cu suspiciuni de fraudă (57%) au vizat fondurile agricole, informează sursa citată.

Comunicatul de presă al instituției:

„Activitatea de control a DLAF a continuat linia ascendentă a ultimilor ani, astfel că, în 2017, numărul cauzelor soluționate a înregistrat o creștere de peste 50%, comparativ cu anul 2015. Cele mai multe acțiuni de control finalizate cu suspiciuni de fraudă au vizat fondurile agricole, ponderea acestora fiind de 57%.

În anul 2017, DLAF a avut în lucru 528 de acțiuni de control. Din acest total, au fost încheiate 258 de cazuri, fiind constatate următoarele aspecte importante:

  • în 150 de cazuri, indicii privind săvârșirea unor fraude care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, fiind sesizate organele de urmărire penală,
  • în 4 cazuri, existența unor nereguli de implementare.

Impact social major
În urma acțiunilor de control desfășurate în perioada ianuarie – decembrie 2017, s-au constatat indicii privind săvârşirea unor fapte de natură penală care afectează interesele financiare ale UE cu incidenţă în următoarele domenii:

  • asistenţă socială – incluziunea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii (persoane cu dizabilităţi, şomeri de lungă durată, persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială)
  • sănătate – reabilitarea şi modernizarea unităţilor spitaliceşti, precum şi achiziţia de echipamente medicale,
  • comunicaţii – dezvoltarea zonelor rurale prin introducerea infrastructurii de broadband la sate, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din mediul rural şi asigurarea accesului la unele servicii de bază,
  • infrastructură – construcţia, modernizarea şi reabilitatea infrastructurii rutiere,
  • educaţie – reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere,
  • agricultură – obţinerea subvenţiilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale.

Cazuri înaintate Direcției Naționale Anticorupție, parchetelor și soluții pronunțate de instanțele de judecată

Pentru cele 150 de acțiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă, DLAF a sesizat Direcția Națională Anticorupție (147 de cazuri) și parchetele ordinare (3 cazuri).

În anul de referință, DNA a întocmit un număr de 44 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, având la bază sesizări și analize ale DLAF. Prin cele 44 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, DNA a valorificat constatările din 72 de acțiuni de control instrumentate de către DLAF, iar măsurile dispuse au fost trimiterea în judecată a 112 persoane fizice și a 9 persoane juridice.

În anul 2017, instanțele de judecată au soluționat definitiv un număr de 65 de dosare având ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, din care 22 de cazuri au avut la bază investigațiile DLAF. Instanțele de judecată au dispus condamnarea definitivă a 31 de persoane, respectiv 26 de persoane fizice și 5 persoane juridice.

Funcții deținute de persoanele investigate și / sau condamnate

Calitatea pe care o dețineau la data săvârșirii faptelor cele 26 de persoane fizice condamnate a fost:

  • 1 primar de comună,
  • 1 secretar al primăriei unei comune,
  • 1 persoană care a avut calitatea de membru în comisia de evaluare a ofertelor,
  • 3 persoane care au avut calitatea de fermieri,
  • 1 persoană care a avut calitatea de agent agricol,
  • 1 persoană care a avut calitatea de expert tehnic în cadrul unui proiect,
  • 18 reprezentanți legali ai unor entități comerciale care au avut calitatea de beneficiari ai proiectelor.

În cazul celor 5 persoane juridice condamnate, au fost aplicate amenzi penale cuprinse între 10.000 Lei și 240.000 Lei.

În cele 150 de acțiuni de control finalizate de către DLAF cu suspiciune de fraudă, au fost implicate 528 de persoane fizice. Dintre acestea, 119 au ocupat următoarele funcții:

  • 14 primari,
  • 2 viceprimari,
  • 21 de angajați din cadrul primăriilor,
  • 11 funcționari publici pe post de conducere și execuție (din care: 7 – APIA, 1 – AFIR, OIR POSDRU – 3),
  • 11 diriginți de șantier,
  • 57 de manageri de proiect, membri în comisiile de evaluare și atribuire a proiectelor,
  • 2 medici veterinari,
  • 1 inspector școlar general.

Impact financiar
Valoarea estimată a impactului financiar rezultat în urma investigaților DLAF a fost de 45.832.368 Euro, din care cea mai mare sumă constatată a fost de 12.289.342,82 Euro.

Cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF
În ceea ce privește cazurile anchetate, cooperarea în anul 2017 cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF s-a prezentat astfel:

  • 46 de solicitări de asistență tehnică din partea OLAF,
  • 9 solicitări ale OLAF de sprijin operațional (în care echipe de control ale DLAF au participat la acțiuni ale OLAF desfășurate în România),
  • 2 solicitări ale DLAF adresate OLAF pentru sprijin în investigații efectuate în diferite state europene.

Formarea profesională continuă și schimbul de bune practici a reprezentat și în anul 2017 o prioritate, DLAF participând și inițiind 34 de activități naționale și internaționale (reuniuni, grupuri de lucru, conferințe, seminarii etc) care au avut ca temă protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.”


Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF se organizează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. DLAF este instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF din cadrul Comisiei Europene şi de coordonator al luptei antifraudă.În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, potrivit legii, DLAF acţionează pe bază de autonomie funcţională şi decizională, independent de alte autorităţi şi instituţii publice.

 

.

FONDURI EUROPENE

Guvernul lansează programul Innotech Student: Granturi cu finanțare UE de până la 100.000 de euro pentru studenții care vor să devină antreprenori

Published

on

Noul program Innotech Student oferă posibilitatea studenţilor să beneficieze de granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru proiecte de antreprenoriat, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Sper ca, la sfârşitul acestui apel de proiecte, cele 5.000 de locuri de muncă şi peste 900 de start-up-uri să prindă viaţă. Este un program ambiţios. Vestea bună este că putem să avem o posibilă contractare de până la 150 de milioane de euro, în funcţie de succesul pe care îi va avea acest program. De asemenea, cealaltă măsură, tot pentru tineri şi studenţi cu vârste între 16 şi 29 de ani, să fie beneficiarii măsurilor compensatorii în ceea ce priveşte încadrarea în câmpul muncii. Practic, apelul de proiecte presupune ca, pentru acele afaceri pe care le vom selecta, să putem acorda granturi între 40.000 de euro, până la 100.000 de euro”, a afirmat oficialul MFE, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă la sediul Guvernului, alături de vice-premierul Raluca Turcan, pentru lansarea apelului de proiecte Innotech Student.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din domenii inovatoare care aduc o valoare adăugată reală. Programul îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul antreprenorial.

Apelul de proiecte are o valoare totală de 20 de milioane de euro, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează crearea unui număr de 4.875 de noi locuri de muncă.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene anunță Planul Național de Recuperare Economică: România are la dispoziție 85 de miliarde de euro de la bugetul UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului “Next Generation EU” este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Vin chiar de la o discuţie cu Comisia pe această temă a acestor noi fonduri care se adaugă cadrului financiar multianual 2021-2017. Această nouă facilitate de finanţare se numeşte Next Generation UE, adică se doreşte a fi o facilitate de finanţare care ne pune mintea la contribuţie, să gândim aşa-zisul Plan Naţional de Recuperare Economică, Plan Naţional de Recuperare ca urmare a crizei coronavirusului. Este o veste bună. Suma pe care urmează să o primim suplimentar de la bugetul Uniunii Europene este de 31 de miliarde de euro. Asta înseamnă că, pe lângă ce am avut în cadrul politicii de coeziune, 30,5 miliarde de euro, pe lângă ce am avut în cadrul politicii agricole comune, 21 de miliarde de euro, acum se mai adaugă această sumă impresionantă care a fost anunţată ieri (miercuri n.r) ca şi facilitate de finanţare nouă. Adică, practic, cu suma suplimentară care va fi acordată (…) România, din fonduri europene, are azi 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung în ce priveşte intervenţiile şi tipurile de acţiuni pe care le vom susţine”, a spus Boloş, la webinarul “Deciziile în Noua Economie”, organizat de România Durabilă şi EM360, și citat de Agerpres.

Ministrul a subliniat că baza celor 31 de miliarde de euro este un document strategic – Planul Naţional de Recuperare, care va trebui pregătit şi care are trei piloni: primul legat de investiţii, în condiţiile respectării politicii de green deal, un al doilea pilon legat de digitizare şi digitalizare şi al treilea pilon legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

De asemenea, potrivit unui document al Comisiei consultat de Bloomberg și DPA, executivul european a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).

Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.

Totodată, un document de lucru al Comisiei Europene referitor la instrumentul de finanțare indică o alocare de 33 de miliarde de euro pentru România (31 de miliarde de euro reprezentând o raportare la anul de referință 2018, iar diferența de 2 miliarde de euro generată de calculul privind rata inflației), precizându-se că 12 miliarde vor reprezenta contribuția țării noastre, iar 21 de miliarde de euro vor reprezenta beneficiul net. Cu alte cuvinte, din cele 33 de miliarde care vor reveni României și care sunt cuprinse în documentul de lucru al executivului european, România ar trebui să înapoieze 12 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul a semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Craiova. Investiția de aproape 600 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în Romania

Guvernul a semnat joi contractul pentru finanțarea celui de-al treilea Spital Regional de Urgență, care va fi construit în Craiova, din fonduri europene, după ce la începutul lunii a fost semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj, iar în luna martie Comisia Europeană a aprobat proiectul Spitalului Regional Iaşi.

Contractul de finanțare din fonduri europene a Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat astăzi, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în prezența viceprim-ministrului Raluca Turcan, a ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, și a ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, informează executivul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 600 de milioane de euro.

”În doar câteva luni, am reușit să deblocăm cel mai amplu proiect din domeniul sănătății, cu finanțare europeană: construirea spitalelor regionale. Contractul semnat astăzi este cel mai important pas pentru realizarea Spitalului Regional de la Craiova, proiect care se lasă așteptat de mai bine de opt ani. Unul dintre obiectivele acestui Guvern este consolidarea și modernizarea infrastructurii spitalicești din țară, folosind fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Am început cu cele trei Spitale Regionale, dar investițiile masive în spitale vor continua, mai ales că, din exercițiul financiar următor, vom avea pentru prima dată un Program Operațional de Sănătate cu o alocare de 4,5 miliarde de euro”, a spus vicepremierul Raluca Turcan.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va fi construit în Craiova – Ghercești, iar durata de implementare a proiectului este de 104 luni. Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

”De acum, ne dorim ca toți pașii birocratici să fie parcurși rapid, astfel încât să înceapă construcția efectivă a unităților spitalicești. Vorbim despre niște investiții majore, îndelung așteptate de cetățeni, cadre medicale, dar mai ales de pacienții din România. Vedem cu toții, în contextul pandemiei COVID-19, ce nevoie vitală de investiții avem în sistemul sanitar. Îmi iau angajamentul ca tot ceea ce ține de ministerul pe care-l conduc să parcurgă pașii legali rapid, pentru a vedea toate spitalele regionale funcționale, cât mai repede”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Spitalul Regional de Urgență Craiova va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre, printre care și un centru de tratament pentru cancer destinat pacienților din regiunea sud-vest, cu toate dotările necesare, dar și un centru combinat pentru mamă și copil, cu 100 de paturi pentru adulți și copii, într-o clădire cu intrare separată.

“La fel ca la Cluj și Iași, Spitalul Regional de Urgență Craiova va furniza servicii integrate de înaltă calitate, sigure, multidisciplinare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației din regiune. Va fi dotat cu echipamente și aparatură de cea mai înaltă performanță pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic și terapeutice. Urmează transmiterea în vederea aprobării de către Comisia Europeană, proiectul Iașului fiind deja aprobat din data de 17 martie”, a declarat ministrul sănătății, Nelu Tătaru.

Anunțul de participare pentru achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuției lucrărilor aferente proiectului ”Construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova” și pentru servicii de asistență tehnică a fost publicat astăzi în sistemul electronic de licitații.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending