Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport ECFR: Românii au mai multă încredere în UE decât în Statele Unite, dar susțin dezvoltarea capabilităților de apărare în cadrul NATO

Published

on

Cetățenii europeni așteaptă o politică externă a Uniunii Europene mai coerentă și mai eficientă în ceea ce privește marile probleme internaționale – apărare, securitate, migrație, încălzirea globală sau comerțul – și au mai multă încredere în UE decât în Statele Unite pentru a proteja interesele de politică externă ale Europei, relevă un raport dat publicității de European Council on Foreign Relations (ECFR) la puțin după vizita șefului diplomației americane Mike Pompeo la Bruxelles și în contextul prezentării componenței și structurii viitoarei Comisii Europene condusă de Ursula von der Leyen.

Raportul intitulat ”Dați-le oamenilor ce vor: o cerere populară pentru o politică externă europeană solidă” are la bază interviuri făcute cu 60.000 de persoane din 14 state membre, între care și România. Cele mai relevante rezultate privind percepțiile românilor vizează susținerea acestora pentru Uniunea Europeană mai mult decât pentru Statele Unite (41% la 16%), o dorință majoritară de a nu lua parte în potențiale conflicte SUA – Rusia sau SUA – China, dar și o susținere semnificativă a dezvoltării capabilităților de apărare mai curând în cadrul NATO (44%) decât la nivelul Uniunii Europene (22%).

Studiul, care debutează cu o imagine generală privind percepția despre viață a cetățenilor – românii regăsindu-se printre cetățenii optimiști ai Uniunii Europene, arată că ”votanții europeni sunt de părere că este nevoie de o politică externă europeană mai coerentă și mai eficicientă” și aceștia vor ca ”Uniunea Europeană să devină un actor geopolitică care să își stabilească singură cursul”.

Europenii cred că nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru a le garanta securitatea, arată raportul, care a luat în considerare perioada în care Donald Trump a condus SUA, iar Comisia Juncker, Uniunea Europeană. În condițiile în care încrederea în SUA a scăzut, europenii se uită către UE pentru a le apăra interesele de politică externă.

La trei ani de mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA, votanții europeni par pregătiți să facă față realității dure a politicii globale. Sondajul ECFR arată că europenii red că nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru a le garanta securitatea. Per total, europenii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în guvernele naționale pentru a le proteja interesele în fața altor puteri globale, deși în multe state membre, mai mulți cetățeni nu au încredere nici în SUA, nici în UE.

Adevărul și Radio Europa Liberă notează că raportul apare și în contextul în care în mai multe state europene, printre care Austria și Polonia, se pregătesc să aibă alegeri cu un potențial disruptiv, așa cum acestea sunt percepute de think-tankul european. Raportul realizat de ECFR vine și în contextul tensiunilor comerciale între China și Statele Unite, apariției unor dovezi legate de influența Rusiei în alegerile din Occident, dar și a posibilei destrămări a înțelegerilor internaționale legate de încălzirea globală și dezarmarea nucleară.

Există, de asemenea, temerea, potrivit raportului, că UE nu va putea să își reprezinte mai bine țările membre pe scena mondială, dar și că nu ar putea supraviețui următorilor 10-20 de ani.

Cum se poziționează românii?

Europenii au o mai mare încredere în UE decât în guvernele naționale pentru a le proteja interesele față de alte puteri globale – cu toate că sondajul ECFR a descoperit că sunt state care nu cred nici în Statele Unite, nici în UE, cum ar fi Italia, Germania și Franța, Cehia sau Grecia. Doar 16% dintre români spun că au încredere mai degrabă în Statele Unite decât în UE, în timp ce 41% spun că cred mai mult în UE decât în SUA.

© ECFR Study

În cazul unui conflict între Rusia și Statele Unite, 65% dintre români și-ar dori ca UE să rămână neutră. Aceasta este și părerea europenilor care și-ar dori ca UE să găsească o cale de mijloc între cele două puteri care concurează pe scena internațională.

© ECFR Study

Europenii sunt neîncrezători în China și în creșterea influenței ei în lume, iar 8% dintre respondenții din statele membre au spus că UE ar trebui să țină partea Beijngului, și nu a Washingtonului în eventualitatea unui conflict SUA-China. Dar dorința majorității este ca UE să rămână neutră. În România, 64% dintre respondenți cred că guvernul național ar trebui să fie neutru într-un potențial conflict Statele Unite – China. De remarcat că atât în cazul unui conflict cu Moscova, cât și într-unul cu Beijing, 17% dintre români susțin ca țara lor să fie alături de Washington și doar 5% vor sprijinirea Rusiei sau a Chinei.

© ECFR Study

Europenii sunt sceptici în legătură cu capacitatea UE de a le proteja interesele economice în cazul unor războaie comerciale. În ce privește protejarea intereselor economice ale țării în raport cu China, 33% dintre români susțin că guvernul ar trebui să facă mai mult și 28% că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol mai important, în vreme ce doar 13% sunt mulțumiți de acțiunile reprezentanților politici. Percepții similare sunt și în Germania, Ungaria, Cehia sau Polonia

© ECFR Study

În România există un relativ echilibru cu privire la poziționarea cetățenilor față de cine ar reprezenta mai bine interesele țării în negocieri comerciale: 28% își pun bazele în Uniunea Europeană, 21% în guvernul național, 23% în ambele și 16% în niciuna din cele două.

© ECFR Study

O mare parte dintre europeni cred că Rusia încearcă să destabilizeze structurile politice din Europa, iar guvernele nu fac suficient de multe lucruri pentru a le proteja țara în fața unei interferențe străine. Acest sentiment este împărtășit de 48% dintre polonezi, 56% dintre români sau 46% dintre slovaci. Mai bine de jumătate dintre europeni cred că sancțiunile UE asupra Rusiei sunt fie echilibrate, fie nu sunt suficient de dure. 38% dintre români spun că aceste sancțiuni ”nu sunt suficient de dure”.

© ECFR Study

În ceea ce privește investițiile în capabilitățile de apărare, românii cred că investițiile ar trebui făcute mai degrabă prin NATO decât prin modelul european. Interesant este faptul că la acest capitol sunt analizate opiniile cetățenilor în funcție de susținerea pentru partidele de guvernământ. 

În cazul României, 44% dintre susținătorii PSD consideră că România ar trebui să investească mai mult în capabilitățile NATO și 22% în cele ale Uniunii Europene. Singura țară unde NATO înregistrează o susținere majoritară este Polonia (56%), în vreme ce în Franța, susținătorii partidului prezidențial al lui Emmanuel Macron optează în proporție de 78% pentru investiții în capabilitățile de apărare ale Uniunii Europene și doar 8% în NATO.

© ECFR Study

Europenii se bucură de ideea extinderii UE, dar votanți din țări precum Austria (44%), Danemarca (37%), Franța (42%), Germania (46%) sau Olanda (40%) se opun ca statele din Balcanii de Vest să adere la UE. Doar România, Polonia și Spania fac notă discordantă și susțin într-o proporție de peste 30% ca aceste state să facă parte din blocul comunitar. În România, mai bine de două treimi dintre respondenți au spus că fie toate, fie o parte dintre țările candidate ar trebui primite în UE.

© ECFR Study 

 

European Council on Foreign Relations (ECFR) este un think-tank internațional care se ocupă cu cercetarea independentă a relațiilor de securitate și politică externă europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

CEDO condamnă Rusia la plata a peste 100.000 de euro elevilor și profesorilor din 4 școli cu predare în limba română din Transnistria pentru încălcarea dreptului la educație și libertate

Published

on

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia la plata sumei de 126. 000 de euro ca prejudicii morale şi a 5.000 de euro cheltuieli de reprezentare către profesorii, elevii şi părinţii a patru şcoli cu predare în limba română din Transnistria, potrivit comunicatului oficial al CEDO, relatează Agerpres.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publice opt hotărâri ce includ 17 cauze privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană’, se arată în comunicat.

Potrivit avocaţilor Asociaţiei Promo-LEX, care reprezintă reclamanţii în instanţa de la Strasbourg, în cauza ‘Iovcev şi alţi 13 împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse’, CEDO a constatat violarea dreptului la instruire, la respectarea vieţii private şi de familie, dar şi a dreptului la libertate şi siguranţă de către guvernul rus, care susţine regimul separatist de la Tiraspol.

”Reclamanţii sunt profesori, angajaţi, elevi şi părinţi ai patru şcoli cu predare în grafie latină în regiunea transnistreană: Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din Grigoriopol şi Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari’, precizează Promo-LEX.

În comunicat se aminteşte că, în luna februarie 2014, directorul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, contabila şi şoferul acestei instituţii de învăţământ au fost opriţi de către miliţia transnistreană, iar ulterior au fost lipsiţi de libertate. Ei au fost învinuiţi de contrabandă cu mijloace băneşti, când încercau să treacă la aşa-zisa ‘vamă’ (între Republica Moldova şi Transnistria) salariile plătite de Chişinău profesorilor şcolii respective.

Continue Reading

ROMÂNIA

Viorica Dăncilă, vizită de lucru în SUA pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special a dimensiunii economice

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă va începe duminică o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică, a anunțat șefa Guvernului marți, relatează Digi24.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike Pence, Secretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur Ross, Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind numărul crescut al cererilor de azil în Franța: ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele Franței Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind problema imigrației. Acesta a subliniat în timpul unei reunini cu deputații și senatorii francezi că cererile de azil ”nu au fost niciodată la un nivel de ridicat în Franța”, în timp ce “fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”, informează marţi AFP, relatează Agerpres.

 ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”, a mai adăugat Macron legat de această problemă a imigrației.

Înainte de a avea loc o dezbatere parlamentară asupra imigrației, Macron şi-a reafirmat ataşamentul faţă de principiul dreptului de azil, însă a denunţat cererile de azil abuzive.

Reamintim că și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Citiți și: Numărul solicitărilor de azil în Uniunea Europeană a crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending