Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport ECFR: Românii au mai multă încredere în UE decât în Statele Unite, dar susțin dezvoltarea capabilităților de apărare în cadrul NATO

Published

on

Cetățenii europeni așteaptă o politică externă a Uniunii Europene mai coerentă și mai eficientă în ceea ce privește marile probleme internaționale – apărare, securitate, migrație, încălzirea globală sau comerțul – și au mai multă încredere în UE decât în Statele Unite pentru a proteja interesele de politică externă ale Europei, relevă un raport dat publicității de European Council on Foreign Relations (ECFR) la puțin după vizita șefului diplomației americane Mike Pompeo la Bruxelles și în contextul prezentării componenței și structurii viitoarei Comisii Europene condusă de Ursula von der Leyen.

Raportul intitulat ”Dați-le oamenilor ce vor: o cerere populară pentru o politică externă europeană solidă” are la bază interviuri făcute cu 60.000 de persoane din 14 state membre, între care și România. Cele mai relevante rezultate privind percepțiile românilor vizează susținerea acestora pentru Uniunea Europeană mai mult decât pentru Statele Unite (41% la 16%), o dorință majoritară de a nu lua parte în potențiale conflicte SUA – Rusia sau SUA – China, dar și o susținere semnificativă a dezvoltării capabilităților de apărare mai curând în cadrul NATO (44%) decât la nivelul Uniunii Europene (22%).

Studiul, care debutează cu o imagine generală privind percepția despre viață a cetățenilor – românii regăsindu-se printre cetățenii optimiști ai Uniunii Europene, arată că ”votanții europeni sunt de părere că este nevoie de o politică externă europeană mai coerentă și mai eficicientă” și aceștia vor ca ”Uniunea Europeană să devină un actor geopolitică care să își stabilească singură cursul”.

Europenii cred că nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru a le garanta securitatea, arată raportul, care a luat în considerare perioada în care Donald Trump a condus SUA, iar Comisia Juncker, Uniunea Europeană. În condițiile în care încrederea în SUA a scăzut, europenii se uită către UE pentru a le apăra interesele de politică externă.

La trei ani de mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA, votanții europeni par pregătiți să facă față realității dure a politicii globale. Sondajul ECFR arată că europenii red că nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru a le garanta securitatea. Per total, europenii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în guvernele naționale pentru a le proteja interesele în fața altor puteri globale, deși în multe state membre, mai mulți cetățeni nu au încredere nici în SUA, nici în UE.

Adevărul și Radio Europa Liberă notează că raportul apare și în contextul în care în mai multe state europene, printre care Austria și Polonia, se pregătesc să aibă alegeri cu un potențial disruptiv, așa cum acestea sunt percepute de think-tankul european. Raportul realizat de ECFR vine și în contextul tensiunilor comerciale între China și Statele Unite, apariției unor dovezi legate de influența Rusiei în alegerile din Occident, dar și a posibilei destrămări a înțelegerilor internaționale legate de încălzirea globală și dezarmarea nucleară.

Există, de asemenea, temerea, potrivit raportului, că UE nu va putea să își reprezinte mai bine țările membre pe scena mondială, dar și că nu ar putea supraviețui următorilor 10-20 de ani.

Cum se poziționează românii?

Europenii au o mai mare încredere în UE decât în guvernele naționale pentru a le proteja interesele față de alte puteri globale – cu toate că sondajul ECFR a descoperit că sunt state care nu cred nici în Statele Unite, nici în UE, cum ar fi Italia, Germania și Franța, Cehia sau Grecia. Doar 16% dintre români spun că au încredere mai degrabă în Statele Unite decât în UE, în timp ce 41% spun că cred mai mult în UE decât în SUA.

© ECFR Study

În cazul unui conflict între Rusia și Statele Unite, 65% dintre români și-ar dori ca UE să rămână neutră. Aceasta este și părerea europenilor care și-ar dori ca UE să găsească o cale de mijloc între cele două puteri care concurează pe scena internațională.

© ECFR Study

Europenii sunt neîncrezători în China și în creșterea influenței ei în lume, iar 8% dintre respondenții din statele membre au spus că UE ar trebui să țină partea Beijngului, și nu a Washingtonului în eventualitatea unui conflict SUA-China. Dar dorința majorității este ca UE să rămână neutră. În România, 64% dintre respondenți cred că guvernul național ar trebui să fie neutru într-un potențial conflict Statele Unite – China. De remarcat că atât în cazul unui conflict cu Moscova, cât și într-unul cu Beijing, 17% dintre români susțin ca țara lor să fie alături de Washington și doar 5% vor sprijinirea Rusiei sau a Chinei.

© ECFR Study

Europenii sunt sceptici în legătură cu capacitatea UE de a le proteja interesele economice în cazul unor războaie comerciale. În ce privește protejarea intereselor economice ale țării în raport cu China, 33% dintre români susțin că guvernul ar trebui să facă mai mult și 28% că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol mai important, în vreme ce doar 13% sunt mulțumiți de acțiunile reprezentanților politici. Percepții similare sunt și în Germania, Ungaria, Cehia sau Polonia

© ECFR Study

În România există un relativ echilibru cu privire la poziționarea cetățenilor față de cine ar reprezenta mai bine interesele țării în negocieri comerciale: 28% își pun bazele în Uniunea Europeană, 21% în guvernul național, 23% în ambele și 16% în niciuna din cele două.

© ECFR Study

O mare parte dintre europeni cred că Rusia încearcă să destabilizeze structurile politice din Europa, iar guvernele nu fac suficient de multe lucruri pentru a le proteja țara în fața unei interferențe străine. Acest sentiment este împărtășit de 48% dintre polonezi, 56% dintre români sau 46% dintre slovaci. Mai bine de jumătate dintre europeni cred că sancțiunile UE asupra Rusiei sunt fie echilibrate, fie nu sunt suficient de dure. 38% dintre români spun că aceste sancțiuni ”nu sunt suficient de dure”.

© ECFR Study

În ceea ce privește investițiile în capabilitățile de apărare, românii cred că investițiile ar trebui făcute mai degrabă prin NATO decât prin modelul european. Interesant este faptul că la acest capitol sunt analizate opiniile cetățenilor în funcție de susținerea pentru partidele de guvernământ. 

În cazul României, 44% dintre susținătorii PSD consideră că România ar trebui să investească mai mult în capabilitățile NATO și 22% în cele ale Uniunii Europene. Singura țară unde NATO înregistrează o susținere majoritară este Polonia (56%), în vreme ce în Franța, susținătorii partidului prezidențial al lui Emmanuel Macron optează în proporție de 78% pentru investiții în capabilitățile de apărare ale Uniunii Europene și doar 8% în NATO.

© ECFR Study

Europenii se bucură de ideea extinderii UE, dar votanți din țări precum Austria (44%), Danemarca (37%), Franța (42%), Germania (46%) sau Olanda (40%) se opun ca statele din Balcanii de Vest să adere la UE. Doar România, Polonia și Spania fac notă discordantă și susțin într-o proporție de peste 30% ca aceste state să facă parte din blocul comunitar. În România, mai bine de două treimi dintre respondenți au spus că fie toate, fie o parte dintre țările candidate ar trebui primite în UE.

© ECFR Study 

 

European Council on Foreign Relations (ECFR) este un think-tank internațional care se ocupă cu cercetarea independentă a relațiilor de securitate și politică externă europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Înaintea summitului NATO, Germania anunță o creștere cu peste 6% a bugetului apărării pentru anul 2020: Berlinul va aloca peste 50 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvară, relevă cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german, citate de DPA şi AFP, informează Agerpres.

Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Bugetul anunțat luni a fost precedat de o declarație a ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, în care aceasta a promis că Germania va îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice de a aloca 2% din PIB pentru Apărare la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024.

Potrivit DPA, cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. De asemenea, pentru anul 2019, Germania a alocat 47,9 miliarde de euro pentru apărare.

Anunţul vine cu trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care partajarea echitabilă a responsabilităților financiare (n.r. – burden sharing) se va afla din nou pe agenda discuțiilor, acesta subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni. De altfel, președinte american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel au purtat discuții tensionate la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018 pe această temă, liderul de la Casa Albă reproșând Germaniei faptul că investește în construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, dar că nu alocă sumele necesare pentru apărare.

În egală măsură, anunțul bugetar de la Berlin survine și după ce ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Kramp-Karrenbauer, văzută drept o potențială succesoare a Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei, a preluat în vara acestui an funcția de ministru al Apărării de la Ursula von der Leyen, care a fost aleasă președinte al Comisiei Europene.

În ce privește cheltuielile bugetare pentru apărare, șapte aliați NATO alocă minim 2% din PIB pentru bugetul militar: SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%), Lituania (2,01%) și România (2%).

Continue Reading

NEWS

Ziua mondială a toaletei: România, singura ţară din UE unde peste un sfert din populaţie are toaleta în curte

Published

on

© Eurostat

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate marţi de Eurostat, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).

În nu mai puţin de 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul fiind chiar apropiat de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Agerpres relatează că, în fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6), să garanteze că până în 2030 toţi oamenii vor avea acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia “Igienă pentru toţi”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending