Connect with us

CONSILIUL UE

Raport ECRI: Intoleranța față de migranți și islamofobia, principalele tendințe în 2015

Published

on

Criza imigranților și atacurile teroriste au fost factori cheie ce au influențat dezbaterile publice și politicile anului 2015, precizează Comisia Europeană împotriva Rasismului și al Intoleranței (ECRI), conform raportului anual publicat pe data de 26 mai. 

Având în vedere că Uniunea Europeană se confruntă cu un număr de migranți nemaiîntâlnit și cu refugiați care fug din calea războiului, a persecuțiilor și sărăciei, angajamentul multor state membre UE privind politicile referitoare la refugiați a fost pus la încercare.

Christian AhlundUnele state au recurs la măsuri restrictive de trecere a frontierei, descurajând refugiații să rămână pe teritoriul lor, incriminând acordarea ajutorului pentru migranții ilegali, precizează raportul. În alte țări, în care există deschidere, autoritățile și voluntarii locali și-au dedicat timpul și resursele pentru a primi refugiații. În cea de-a doua jumătate a anului 2015, scepticismul referitor la capacitatea statelor de a face față numărului crescut de migranți a crescut, în cidua unei dezbateri publice privind xenofobia și islamofobia și numărului de atacuri împotriva centrelor de primire.

Statele trebuie să combată rasismul și să implementeze politicile de integrare”, a precizat Christian Ahlund, președintele Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (foto) într-un interviu.

Principiul distribuției egale reprezintă elementul cheie pentru dezvoltarea unor politici eficiente în aceast sector delicat.” a punctat acesta.

Atacurile de la Paris din ianuarie și noiembrie au alimentat islamofobia și au fost folosite de partidele politice populiste pentru a alimenta ura împotriva musulmanilor. Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland a atras un semnal de alarmă: „ Trebuie să fim verticali în lupta împotriva acestui discurs al urii, să promovăm toleranța și incluziunea socială și să ajutăm societățile noastre să rămână unite în aceste vremuri tulburi.”

Un alt trend al anului 2015 este antisemitismul, ale cărui niveluri au crescut în numeroase state anul trecut. ECRI a observat, de asmenea, acțiuni discriminatorii îndreptate împotriva persoanelor de culoare, romilor și comunității LGBT, în ciuda faptului că situația politicilor ce vizează aceste grupuri variază.

Măsurile de austeritate au complicat situația grupurilor vulnerabile în multe state din Uniunea Europeană; tăierile bugetare au afectat, de asemenea, activitatea insituțiilor privind combaterea rasismului și intoleranței, și a dinamitat eficiența acestora, mai este precizat în raport.

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Pactul de creştere şi de stabilitate este un cadru în care noi am putut pune în aplicare, de exemplu, planul de relansare europeană” post-COVID, a spus Scholz într-o conferinţă de presă comună la Madrid cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, ambii social-democrați.

Europa trebuie să continue să meargă împreună în anii care vin şi noi vom reuşi aceasta pe baza Pactului nostru de stabilitate şi de creştere, care a furnizat cadrul unor operaţiuni atât de importante“, a adăugat el, citat de AFP, informează Agerpres.

Miza pentru Europa este de a concilia “viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice” şi “tranziţia ecologică”, care necesită “investiţii private”, dar şi “un leadership în materie de investiţii publice”, a subliniat luni premierul spaniol.

Din acest motiv, viitorul reglementărilor bugetare trebuie să fie abordat în cadrul unei dezbateri “constructive”, evitându-se “blocajele” cu ţări care susţin poziţii opuse, a continuat şeful guvernului spaniol.

Atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Chrisian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la evoluţia acestor reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Pactul “în ansamblul său nu este depăşit, dar regula datoriei publice este”, a declarat duminică și ministrul economiei francez, Bruno Le Maire.

În virtutea Pactului de stabilitate și creștere și a “criteriilor de la Maastricht”, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul lor, iar datoria lor publică trebuie să rămână sub sau egală cu 60% din avuţia naţională, chiar dacă ajustări punctuale sunt posibile.

Aceste reguli bugetare sunt suspendate din cauza pandemiei de COVID-19, ca măsură pe care Comisia Europeană a acceptat-o pentru ca statele membre să își poată finanța ieșirea din criză.

De altfel, Consiliul UE a solicitat, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificare apărută în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această poziție a urmat unei propuneri a Comisiei Europene din 3 martie 2021, potrivit căreia clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 14 ianuarie 2022, la cea de-a doua zi a reuniunii informale (de tip Gymnich) a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și Președinția franceză a Consiliului UE, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda de discuții a inclus relațiile UE-China și evoluțiile din Mali.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au participat la un dejun de lucru cu reprezentanții conducerii Uniunii Africane. Principalul subiect abordat a fost pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană prevăzut pentru perioada 17-18 februarie 2022.

În ceea ce privește dezbaterea cu privire la relațiile UE-China, ministrul român de externe a arătat că abordarea multifațetată a UE din Comunicarea Comună „EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019 este, în continuare, în mare parte valabilă și a subliniat importanța poziționării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internațional, democrației și drepturilor omului.

A reluat importanța unității statelor membre și a exprimat solidaritatea cu Lituania. A susținut continuarea coordonării cu partenerii, precum SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România. A exprimat, totodată, susținerea pentru implementarea cât mai rapidă a Strategiei privind Indo-Pacificul. A evidențiat că poate să existe deschidere pentru cooperarea cu China, în baza cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum schimbările climatice, biodiversitate, răspunsul la pandemia de COVID-19 și dosare internaționale de interes comun, cum ar fi dosarul nuclear iranian sau Afganistan.

Evoluțiile din Mali au fost abordate în contextul Summitului extraordinar al ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane), care s-a desfășurat la 9 ianuarie 2022 la Accra și la care s-a decis menținerea sancțiunilor impuse asupra autorităților de tranziție din Mali. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni țintite împotriva celor care împiedică tranziția democratică din Mali, în completarea măsurilor adoptate în decembrie 2021. Totodată, a evidențiat necesitatea analizării cu atenție a impactului unor eventuale sancțiuni economice, pentru a nu submina eforturile Uniunii în sprijinul tranziției civile și politice și al combaterii terorismului. A evidențiat, de asemenea, angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal cu reprezentanții Uniunii Africane (UA), ministrul afacerilor externe al Republicii Senegal, al cărei președinte va exercita calitatea de președinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, și președintele Comisiei Uniunii Africane, miniștrii de externe europeni au avut o discuție pe tema modalităților de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorități comune precum prosperitatea, securitatea și mobilitatea și în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022.

Șeful diplomației române a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe inițiative concrete și rezultate de substanță, în beneficiul ambelor continente. A prezentat prioritățile țării noastre pe continentul african, cu accent pe educație și formare, agricultură durabilă / securitate alimentară, pace și securitate, combaterea dezinformării, sănătate, gestionarea dezastrelor. A accentuat că educația este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, precum și pentru construirea rezilienței societale și combaterea provocărilor cu care se confruntă Africa.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Busola Strategică a apărării europene: România consideră necesară complementaritatea UE cu NATO și SUA și evitarea oricăror duplicări

Published

on

© MApN

România pledează pentru complementaritatea și parteneriatul dintre Uniunea Europeană, NATO și SUA în contextul definitivării și adoptării Busolei Strategice a apărării europene, au transmis, la unison, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Cei doi oficiali au participat joi la o sesiune comună a miniștrilor apărării și miniștrilor de externe din țările UE dedicată Busolei Strategice, întrunire care a avut loc la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene

Dezbaterile au avut ca bază varianta revizuită a documentului, miniștrii oferind direcționări politice în vederea negocierilor ulterioare ale textului în cadrul formatelor de lucru ale Consiliului. Statele membre au evidențiat importanța agreării, în luna martie a acestui an, a unui document ambițios, dar realist în același timp, ce va ghida eforturile UE în dezvoltarea palierului securității și apărării în următorii 5-10 ani, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În context, ministrul Dîncu a apreciat rolul acestui instrument, subliniind importanța consolidării capacității de acțiune a UE în complementaritate cu NATO. Oficialul român a subliniat relevanța reflectării corespunzătoare a situației de securitate din vecinătatea estică a Uniunii cu implicații în domeniul apărării și securității, în special în regiunea Mării Negre, care trebuie să rămână o zonă de interes strategic pentru UE.

În ceea ce privește Busola Strategică, precizează și MAE, ministrul Bogdan Aurescu a salutat evoluția documentului care va defini acest instrument ce trebuie, în opinia părții române, să aibă un caracter practic, în conformitate cu principiile Strategiei Globale a UE din 2016. În cadrul discuțiilor, a susținut o serie de elemente care să reflecte cât mai bine interesele României.

Astfel, a arătat că este necesară evidențierea clară a complementarității și parteneriatului cu NATO și SUA, în mod special. A subliniat importanța unei reflectări adecvate a situației actuale de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv din regiunea extinsă a Mării Negre.

A reamintit impactul asupra securității europene a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre și a pledat în favoarea unui angajament sporit al UE în soluționarea acestora, inclusiv prin documentul strategic în discuție. A arătat că sunt necesare discuții aprofundate în ceea ce privește capacitatea de intervenție rapidă a UE, cu luarea în considerare a necesității asigurării deplinei complementarități cu NATO și evitarea oricăror duplicări, și consolidarea instrumentelor pentru combaterea amenințărilor hibride.

Miniștrii apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se întrunesc joi și vineri la Brest, în Franța, pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”, o temă centrală a președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, însă marcată în acest moment și de dialogul strategic dintre Statele Unite, Rusia și NATO privind arhitectura de securitate europeană.

Discuțiile privind Busola Strategică a UE, așteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie, vor fi precedate de o discuție pe aceeași temă a miniștrilor apărării din țările UE. 

“Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

Amploarea deciziei ce va fi asumată este dată de faptul că Busola Strategică va fi dezbătută și într-o sesiune comună a miniștrilor de externe și ai apărării.

Citiți și Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

La Brest, Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN53 mins ago

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

NATO14 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.14 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.18 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA19 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.19 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA19 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending