Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

“Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

“În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând. 

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Joe Biden şi şeful guvernului japonez, Yoshihide Suga, primul lider străin primit la Washington de noul preşedinte al Statelor Unite, s-au angajat vineri să facă faţă “împreună” “provocărilor” ridicate de China, adoptând o declarație comună privind un parteneriat global americano-nipon într-o nouă eră și lansând “CoRe“, pe care l-au denumit un nou parteneriat privind competitivitatea și reziliența.

“Suntem hotărâţi să acţionăm împreună pentru a depăşi provocările ridicate de China şi legat de unele probleme ca Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud, Coreea de Nord, dar și pentru a asigura o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, a declarat preşedintele democrat în cursul unei conferinţe de presă comune în gradina de trandafiri a Casei Albe, conform transcriptului furnizat de administrația de la Washington.

“Acţionăm împreună pentru a demonstra că democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea aducând rezultate pentru popoarele lor”, a insistat Joe Biden, reluând laitmotivul unei confruntări ideologice în faţa “autocraţiilor” pe care l-a lansat recent, când a afirmat că miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație.

Ca ecou la această unitate a democraţiilor dorite de preşedintele american pentru a face front comun în faţa ascensiunii inexorabile a Beijingului, şeful guvernului japonez a vorbit despre o alianţă bazată pe “libertate, democraţie şi drepturile omului”, informează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Yoshihide Suga a dat asigurări că cele două ţări aliate se vor opune “oricărei tentative” chineze de “a schimba statu quo-ul prin forţă sau intimidare în mările Chinei de Sud şi de Est”.

Alegerea premierului japonez ca prim invitat, care va fi urmat în mai de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, reflectă prioritatea acordată de Joe Biden celor mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite, în special în Asia unde are loc competiţia împotriva adversarului strategic numărul unu al Washingtonului.

De altfel, Suga și Biden au mai participat până acum la două reuniuni prin videoconferință la nivelul G7 și la nivelul QUAD, alianța de securitate dintre SUA, Japonia, India și Australia. Totodată, întâlnirea Biden – Suga a avut loc după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, au pledat la 17 martie, la Tokyo, pentru legături economice şi de securitate mai strânse cu Japonia și pentru o zonă indo-pacifică liberă și deschisă în fața unei competiții cu China și a amenințărilor de securitate determinate de atitudinea regională și internațională a Beijingului.

Atât Lloyd Austin, cât și Antony Blinken au reiterat faptul că Insulele Senkaku, disputate de Japonia și de China. intră sub incidența articolului 5 din tratatul SUA-Japonia care impune apărarea Japoniei de către America, iar miniștrii de externe Antony Blinken și Toshimitsu Motegi au numit alianța SUA-Japonia ca fiind baza păcii și stabilității regionale.

Dornic să prezinte progrese tangibile, preşedintele american a spus că va colabora cu Tokyo pentru “a promova reţele 5G fiabile şi sigure”, iar anturajul său a evocat în acest sens “un angajament foarte substanţial” de două miliarde de dolari asumat de Japonia în parteneriat cu Statele Unite.

Joe Biden doreşte să continue ofensiva şi a afirmat că tehnologiile aflate în centrul concurenţei globale sunt “guvernate de standardele stabilite de democraţii, nu de autocraţii”.

Cei doi lideri au abordat, de asemenea, tensiunile crescânde pe tema Taiwanului, care denunţă acţiuni din ce în ce mai ostile din partea Beijingului, precum şi strategia faţă de Coreea de Nord, pe care preşedintele SUA urmează să o dezvăluie în curând.

Președintele SUA Joe Biden și-a anunțat joi intenția de o nominaliza pe Karen Donfried pentru poziția de asistent al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, o poziție deținută în fosta administrație democrată de Victoria Nuland și în primii ani ai administrației Trump de Wess Mitchell.

Asemenea lui Wess Mitchell, care anterior acestei poziții a lucrat pentru think tank-ul CEPA, Karen Donfried are o experiență semnificativă în rândul think tank-urilor cu vocație transatlantice. Din 2014, Donfried este președintele think tank-ului German Marshall Fund of the United States (GMF).

Potrivit unui comunicat al Casei Albe care anunță mai multe nominalizări luate în calcul de Biden la Departamentul de Stat, Karen Donfried “a scris și a analizat pe larg despre politica externă a Germaniei, integrarea europeană și relațiile transatlantice”, ea vorbind fluent și limba germană. 

Înainte de a prelua funcția de președinte al GMFUS în aprilie 2014, Karen Donfried a fost asistent special al președintelui și directorul principal pentru afaceri europene în cadrul Consiliului de securitate națională.

Înainte de aceasta, a ocupat funcția de ofițer național de informații pentru Europa în cadrul Consiliului național de informații. S-a alăturat GMF pentru prima dată în 2001, după ce a servit timp de zece ani ca specialist european la Serviciul de cercetare al Congresului.

Din 2003-2005, a lucrat în biroul de planificare a politicilor de la Departamentul de Stat al SUA, gestionând portofoliul Europei.

Karen Donfried este membru în cadrul Consiliului pentru Relații Externe și în cadrul Consiliului American din Germania și a urmat studii în SUA și în Germania, având un doctorat la Fletcher School of Law and Diplomacy și un masterat la Universitatea din München.

Președintele american Joe Biden și-a fixat ca prioritate restabilirea încrederii cu aliații europeni și readucerea alianței transatlantice în prim-planul politicii externe a Washingtonului, atât prin interacțiunile sale cu liderii europeni, cât și prin discursurile de politică externă susținute deja, inclusiv pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München.

În acest sens, membrii influenți ai administrației sale în materie de politică externă și de securitate – secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin – au efectuat deja vizite în Europa, șeful diplomației SUA călătorind de două ori la NATO, iar șeful Pentagonului efectuând vizite la Berlin, NATO și Londra, pentru consultări cu aliații privind retragerea din Afganistan, combaterea comportamentului agresiv al Rusiei, abordarea ascensiunii Chinei, precum și decizia de menținere și suplimentare a forțelor militare americane din Germania.