Președintele american Joe Biden și noul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol au recunoscut ”amenințarea” reprezentată de programul nuclear al Coreei de Nord și au făcut apel la denuclearizare în timpul unei întâlniri la Seul, informează Deutsche Welle.

”Președintele Yoon și președintele Biden își reafirmă obiectivul comun de denuclearizare completă a Peninsulei Coreene și convin să consolideze coordonarea în acest scop. Cei doi președinți împărtășesc punctul de vedere conform căruia programul nuclear al Coreei de Nord reprezintă o gravă amenințare nu numai la adresa păcii și stabilității din Peninsula Coreeană, ci și la adresa Asiei și lumii. Ambii lideri condamnă testele balistice escaladate ale Coreei de Nord din acest an, inclusiv lansările multiple de rachete balistice intercontinentale, ca fiind încălcări clare ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și își reafirmă angajamentul comun de a colabora cu comunitatea internațională pentru a îndemna Coreea de Nord să renunțe la armele de distrugere în masă și la programele de rachete balistice”, este menționat în declarația comună a celor doi președinți.

Președinții Biden și Yoon Suk Yeol subliniază că opțiunea dialogului ”rămâne deschisă pentru o rezolvare pașnică și diplomatică cu Coreea de Nord și o invită pe aceasta să revină la negocieri. Președintele Yoon și-a expus viziunea de a normaliza relația inter-coreeană printr-un plan îndrăzneț care vizează o peninsulă coreeană denuclearizată și prosperă, iar președintele Biden își exprimă sprijinul pentru cooperarea inter-coreeană. Ambii lideri subliniază importanța cooperării trilaterale Coreea de Sud-SUA-Japonia pentru a răspunde provocărilor Coreei de Nord, pentru a proteja securitatea și prosperitatea comună, pentru a susține valorile comune și pentru a consolida ordinea internațională bazată pe reguli”.

Un parteneriat strategic economic și tehnologic

Statele Unite și Coreea de Sud recunosc că viitorul va fi definit de ”eforturile comune menite să abordeze provocările secolului XXI”, astfel că cele două țări s-au angajat să ”aprofundeze și să extindă cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și al securității cibernetice”.

De asemenea, ambii lideri s-au angajat  ”să dezvolte, să utilizeze și să avanseze tehnologiile în conformitate cu principiile democratice și valorile universale comune”.

”Președintele Yoon și președintele Biden recunosc importanța aprofundării cooperării în domeniul securității economice și energetice, care sunt esențiale pentru a ne proteja prosperitatea, securitatea comună și interesele colective. Pentru a sprijini aceste inițiative, cei doi președinți vor recomanda Consiliilor de Securitate Națională să lanseze un dialog privind securitatea economică, menit să alinieze abordările birocratice și politice dintre cele două guverne. Recunoscând pe deplin faptul că oamenii de știință, cercetătorii și inginerii din Coreea de Nord și din SUA se numără printre cei mai inovatori din lume, cei doi președinți convin să valorifice acest avantaj comparativ pentru a consolida cooperarea publică și privată în vederea protejării și promovării tehnologiilor critice și emergente, inclusiv a semiconductorilor de vârf, a bateriilor ecologice pentru vehicule electrice, a inteligenței artificiale, a tehnologiei cuantice, a biotehnologiei, a bioproducției și a roboticii autonome”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, ”să consolideze parteneriatele în domenii precum lanțul de aprovizionare în sectorul apărării, dezvoltarea și fabricarea în comun, inclusiv începerea discuțiilor privind un acord de achiziție reciprocă în domeniul apărării”.

Mai mult, SUA și Coreea de Sud ”vor depune eforturi pentru a consolida colaborarea comună în ceea ce privește securizarea lanțurilor de aprovizionare cu energie care includ combustibili fosili, precum și uraniu îmbogățit, recunoscând că o adevărată securitate energetică înseamnă implementarea rapidă a tehnologiei energetice curate și eforturi pentru a ne reduce dependența de combustibilii fosili”.

”Cei doi lideri se angajează să intensifice colaborarea în domeniul energiei nucleare și să accelereze dezvoltarea și desfășurarea la nivel mondial a reactoarelor avansate și a reactoarelor modulare de mici dimensiuni prin utilizarea în comun a instrumentelor de promovare a exporturilor și de consolidare a capacităților și prin crearea unui lanț de aprovizionare nucleară mai rezistent. Cei doi președinți reafirmă faptul că ambele țări se vor angaja în cooperarea nucleară civilă globală în conformitate cu cele mai înalte standarde de neproliferare nucleară, inclusiv cu Protocolul adițional al AIEA ca standard atât pentru garanțiile internaționale, cât și pentru acordurile de aprovizionare nucleară. Recunoscând obiectivele comune de aprofundare a legăturilor strategice, respectând în același timp investițiile intelectuale ale fiecărei țări, ambii lideri se angajează să utilizeze instrumente precum Memorandumul de înțelegere dintre Coreea de Sud și SUA privind transferul de tehnologie nucleară și cooperarea în materie de exporturi pentru a oferi o bază solidă pentru o cooperare consolidată pe piețele nucleare din SUA, Coreea de Sud și de peste mări și Comisia bilaterală la nivel înalt, pentru a continua cooperarea pentru gestionarea combustibilului uzat, promovarea exporturilor nucleare, asigurarea aprovizionării cu combustibil și securitatea nucleară”, este precizat în declarația comună.

Coreea de Sud este prima etapă a turneului lui Biden în Asia, care ar trebui să includă și o oprire în Japonia, unde i se va alătura și secretarul de stat american, Antony Blinken. 

Liderul de la Casa Albă va prezenta luni noul Cadru economic indo-pacific pentru prosperitate, o inițiativă americană pentru comerțul regional. Acesta este menit să stabilească standarde privind forța de muncă, lanțurile de aprovizionare și mediul înconjurător.

Cu toate acestea, turneul său este văzut ca un mesaj subliminal de contracarare a Chinei, în ciuda încercărilor oficialilor de la Washington de a minimiza acest lucru.

Oficiali din domeniul justiției din cinci țări occidentale care formează așa-numita alianță ”Five Eyes” au anunțat că vor sprijini Ucraina pentru judecarea crimelor de război comise de forțele ruse, anunță AFP, citat de Agerpres.

Miniştri de justiţie sau procurori generali din SUA, Regatul Unit, Australia, Canada şi Noua Zeelandă au făcut cunoscut, într-un comunicat, faptul că susţin acţiunea procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”.

”Sprijinim urmărirea justiției de către Ucraina și prin intermediul altor anchete internaționale, inclusiv la Curtea Penală Internațională, la Organizația Națiunilor Unite și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și în propriile noastre jurisdicții, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală promptă, echitabilă și eficientă a unor astfel de infracțiuni în conformitate cu legislația ucraineană, internă sau internațională”, este precizat într-un comunicat dat publicității de cele cinci țări.

#StandWithUkraine 🇺🇦
🇦🇺 🇨🇦 🇳🇿 🇬🇧 🇺🇸 https://t.co/5KV8OQXi3E

— Iryna Venediktova (@VenediktovaIV) May 20, 2022

Acestea condamnă ”guvernul rus pentru acțiunile sale” și îi solicită ”să pună capăt tuturor încălcărilor dreptului internațional, să oprească invazia ilegală și să coopereze în eforturile de a-i trage la răspundere” pe cei responsabili.

Ucraina a deschis mii de dosare pentru presupuse crime de război săvârşite de soldaţii ruşi începând din 24 februarie, iar un prim proces a fost demarat în această săptămână.

Ucraina a deschis mii de dosare pentru presupuse crime de război săvârşite de soldaţii ruşi începând din 24 februarie, iar un prim proces a fost demarat în această săptămână.

Recent, Parlamentul European a solicitat statelor membre UE printr-o rezoluție să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune.

Accederea României în programul Visa Waiver a fost discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, potrivit unei postări pe Facebook.

„M-am bucurat să îl revăd pe Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, membru al Guvernului federal, Alejandro Majorkas, de data aceasta alături de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Având în vedere faptul că familia maternă a Secretarului Majorkas are origini românești, mama lui fiind născută în București, iar străbunicii în Suceava, întâlnirea a fost și un prilej pentru o incursiune emoționantă în istoricul familiei sale”, a scris Andrei Muraru, pe Facebook.

Diplomatul român a menționat că cei trei au discutat „în detaliu despre unul dintre țelurile României în relația bilaterală cu Statele Unite – accederea în programul Visa Waiver”. „Vom lucra împreună pentru a elimina această barieră și pentru a întări astfel relațiile economice, culturale și nu în ultimul rând sociale, între comunități”, a declarat Andrei Muraru, legat de acest subiect.

La rândul său, ministrul afacerilor interne Lucian Bode a transmis dorința autorităților române de a intensifica dialogul cu partea americană în acest dosar, astfel încât cetățenii români să poată călători cât mai curând fără vize în SUA.

„Din postura de aliat stabil și de încredere al SUA, sper să avem cât mai curând progrese concrete privind accederea României la Programul Visa Waiver. Omologul meu m-a asigurat de tot sprijinul său în acest sens”, a declarat demnitarul român, potrivit unui comunicat.

Lucian Bode a efectuat o vizită în SUA, în perioada 16-18 mai, cu prilejul  aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei, ministrul afacerilor interne a avut întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani au vizat eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile au constituit, de asemenea, o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, a discutat provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.