Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport Freedom House: Din cauza conflictelor armate și a alegerilor marcate de manipulare, democrația a înregistrat un regres semnificativ în 2023 în întreaga lume

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Democraţia a suferit înfrângeri semnificative şi generalizate în 2023 în întreaga lume, iar o serie de alegeri au fost marcate de violenţă şi manipulare, a declarat joi organizaţia americană de promovare a democraţiei Freedom House, informează AFP, potrivit Agerpres.

În raportul său anual, grupul de cercetare finanţat de Washington a modificat clasamentul pentru două ţări: Ecuadorul a trecut de la statutul de „ţară liberă” la cel de „ţară parţial liberă”, iar Thailanda a trecut de la „ţară non-liberă” la „ţară parţial liberă”.

Pe plan global, drepturile politice şi libertăţile civile au regresat în 52 de state şi doar 21 au cunoscut o ameliorare, ceea ce reprezintă al 18-lea an consecutiv de regres al libertăţii în lume.

„Toate regiunile au înregistrat un declin. Deteriorarea este destul de generalizată”, a subliniat Yana Gorokhovskaia, co-redactoare a raportului.

Potrivit raportului, conflictele armate au făcut ca lumea să fie mai puțin sigură și mai puțin democratică. În întreaga lume, conflictele violente – adesea determinate de agresiuni autoritare – au provocat moarte și distrugere și au pus în pericol libertatea.

„Invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina a continuat pentru al doilea an, degradând și mai mult drepturile fundamentale în zonele ocupate și determinând o represiune mai intensă în Rusia însăși. De asemenea, civilii au fost cei mai afectați de conflictul dintre Israel și gruparea militantă palestiniană Hamas, de războiul civil rezultat în urma loviturii de stat militare din 2021 din Myanmar și de luptele brutale dintre facțiunile militare și paramilitare rivale din Sudan”, informează Freedom House.

Raportul evidenţiază eforturile liderilor aflaţi la putere în Cambodgia, Turcia şi Zimbabwe, precum şi – fără succes – în Guatemala şi Polonia, „de a controla concurenţa electorală, a-i jena pe adversarii lor politici sau a-i împiedica să acceadă la putere”.

Ecuadorul a fost declasat din cauza perturbării alegerilor de către grupuri criminale violente, în special prin asasinarea candidatului prezidenţial anticorupţie Fernando Villavicencio după un discurs de campanie.

Thailanda şi-a văzut statutul îmbunătăţit datorită unor alegeri competitive, chiar dacă forţele puterii l-au împiedicat pe tânărul progresist Pita Limjaroenrat, a cărui formaţiune progresistă Move Forward a câştigat cel mai mare număr de mandate, să devină prim-ministru.

„Nu este vorba, aş spune, de o victorie totală a democraţiei, a libertăţii şi a Thailandei”, a declarat Gorokhovskaia.

Cel mai mare progres pe scara de 100 de puncte a Freedom House a fost înregistrat de Fiji, care a avansat şapte puncte procentuale.

Insulele Fiji, clasate drept „parţial libere”, au organizat alegeri sub tensiune în decembrie 2022, în timpul cărora alegătorii l-au înlăturat pe Frank Bainimarama, care conducea arhipelagul din Pacific după lovitura de stat din 2006.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SUA

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

Published

on

© Donald J. Trump/ Facebook

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Fără a se opune direct, fostul preşedinte republican a estimat în ultimele zile că SUA trebuie să “înceteze să mai dea bani fără să spere ca ei să fie rambursaţi”.

“De ce Europa nu dă mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina?”, a scris joi republicanul într-o postare pe reţeaua sa, lansând următorul îndemn, scris cu majuscule:”Mişcă-te, Europa!”.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Continue Reading

SUA

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

Published

on

© US House of Representatives/ Flickr

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.

Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.

Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.

În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.

Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.

În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.

În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.

Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.

În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus Consiliului să demareze negocieri cu Regatul Unit în vederea stabilirii unui acord de facilitare a mobilității tinerilor.

Conform unui comunicat al executivului european, un astfel de acord ar permite tinerilor cetățeni ai UE și ai Regatului Unit să studieze, să lucreze și să locuiască mai ușor în Regatul Unit și, respectiv, în UE. 

Instituția amintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a dus la o scădere a mobilității între cele două părți, fapt ce a avut consecințe negative asupra oportunităților pe care tinerii le-ar fi putut avea pentru a experimenta viața pe celălalt mal al Canalului și pentru a beneficia de schimburile culturale, educționale, de cercetare și pregătire.

”Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a afectat în mod deosebit tinerii din UE și din Regatul Unit care ar dori să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Astăzi, facem primul pas către un acord ambițios, dar realist, între UE și Regatul Unit, care ar rezolva această problemă. Scopul nostru este de a reconstrui legăturile umane între tinerii europeni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”, a subliniat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni.

Propunerea urmărește să abordeze într-un mod inovator principalele bariere în calea mobilității tinerilor din prezent și să creeze un drept pentru tineri de a călători mai ușor și pentru o perioadă mai lungă de timp din UE în Regatul Unit și invers.

Propunerea stabilește condițiile care ar trebui îndeplinite (vârsta, durata maximă a șederii, condițiile de eligibilitate, normele de verificare a respectării acestora) pentru a permite tinerilor să se deplaseze fără a fi legați de un scop (de exemplu, pentru a permite studierea, formarea sau munca) sau fără a fi condiționați de cote. De exemplu, în temeiul acordului preconizat, atât cetățenii UE, cât și cei ai Regatului Unit cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ar putea rămâne până la 4 ani în țara de destinație.  

Recomandarea Comisiei va fi discutată acum în cadrul Consiliului. În cazul în care Consiliul va fi de acord, Comisia va fi autorizată să lanseze negocieri cu Regatul Unit cu privire la mobilitatea tinerilor.

De la retragerea Regatului Unit din UE, mobilitatea între UE și Regatul Unit este reglementată de normele interne (privind imigrația) ale UE și ale statelor sale membre și ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care profită de mobilitate între UE și Regatul Unit. Propunerea Comisiei privind un acord UE-Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar putea fi sprijinită în mod util de o discuție paralelă privind posibila asociere a Regatului Unit la Erasmus+.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
SUA4 mins ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN13 mins ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA15 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.16 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE17 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending