Connect with us

JUSTIȚIE

Raport: GRECO solicită puterii de la București „să se abţină în a vota alte amendamente la legile penale care ar slăbi capacităţile sale anticorupţie”

Published

on

Organismul anticorupție al Consiliului Europei critică reformele din domeniul justiției din România și își exprimă îngrijorarea privind potențialul lor impact, într-un raport privind țara noastră publicat astăzi de către GRECO – Grupul de State împotriva Corupţiei și remis CaleaEuropeana.ro. GRECO solicită, totodată, autorităților din România să prezinte o analiză a reformelor propuse la viitoare adunare plenară a organismului.

GRECO a pregătit acest Raport ca urmare a deciziei luate pe 13 decembrie 2017 în adunarea generală de a realiza o evaluare extraordinară urgentă asupra reformelor judiciare din România, luând în considerare faptul că ar putea implica violări serioase ale standardelor anticorupţie. În raport, organismul își exprimă îngrijorări serioase în ce priveşte anumite aspecte conţinute în legile asupra statului judecătorilor şi procurorilor, asupra organizării sistemului justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii, recent adoptate de Parlament, precum şi a unor propuneri de amendamente la Codul penal.

De altfel, acest raport se înscrie în seria atenției sporite pe care GRECO a atribuit-o României în ultimul an. O delegaţie GRECO a vizitat România în perioada 21 – 22 februarie ca parte a unei evaluări urgente ad-hoc vizând legislaţia din domenul judiciar din perspectiva luptei anticorupţie şi a conformării României recomandărilor anterioare ale GRECO pe această temă. Anterior, GRECO a avertizat într-un raport publicat pe 18 ianuarie că România a făcut progrese foarte limitate în punerea în aplicare a recomandărilor sale de prevenire și combatere a corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului, judecătorii și procurorii.

Raportul de astăzi notează că amendamentele la cele trei legi asupra justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017 nu conţin câteva dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial, în vară. Cu toate acestea, GRECO îşi exprimă îngrijorarea privind potenţialul lor impact, inclusiv asupra structurii personalului din serviciile judecătoriilor şi procuraturii. În ciuda importanţei şi ariei extinse a reformelor, impactul acestora nu a fost corect analizat, iar procesul legislativ este şi de pus sub semnul întrebării.

Citiți și Ce explicații solicită GRECO privind legile Justiţiei

GRECO cere mai ales României să abandoneze crearea unui noi secţii speciale în cadrul procuraturii care să ancheteze problemele în cadrul sistemului judiciar. Raportul notează şi situaţia controversată de demitere a conducătorului DNA, iniţiat în februarie 2018, reiterând apelul în favoarea apariţiei unor bariere noi de siguranţă  în ce priveşte procedurile de numire şi demitere a procurorilor şefi de către zona Executivului.

GRECO mai critică şi propunerile de amendamente în ce priveşte legislaţia penală care, odată adoptate, în mod limpede vor fi în contradicţie acu câteva dintre angajamentele pe plan internaţional ale României, inclusiv cu Convenţia asupra legii penale împotriva corupţiei. Amendamentele privind procedura penală aflate acum în discuţie în Comitetul parlamentar comun din Parlamentul României sunt percepute de ţările străine ca o ameninţare la adresa eficienţei asistenţei legale mutuale.

În plus, raportul critică o serie de de propuneri legislative iniţiate pe 21 decembrie 2018 în Senat şi care vor slăbi considerabil incriminarea diverselor fapte penale legate de corupţie, spre exemplu darea de mită şi traficul de influenţă care nu s-ar mai aplica la demnitarii aleşi şi în ce cele privind abuzul de funcţie, cele care, prin aceste amendamente vor fi decriminalizate complet toate actele comise şi care au produs o pagubă sub 200.000 EURO,

GRECO invită România să prezinte o analiză la zi a reformelor propuse în cadrul următoarei adunări plenare (18-22 iunie 2018) şi să se abţină în a vota alte amendamente la legile penale care ar slăbi capacităţile sale anticorupţie.

Citiți și 

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, îndeamnă Bucureștiul să regândească reforma sistemului judiciar

Raport Transparency International: România, pe locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europeane privind percepția gradului de corupție. Ce poziție ocupă aceasta în clasamentul global

 Consiliul Europei aplică o ”procedură în circumstanțe excepționale” și va evalua propunerile legislative din domeniul justiției din România

Totodată, într-un raport adoptat în decembrie 2017, GRECO a stabilit că performanța actuală a României în implementarea recomandărilor sale în domeniul prevenirii corupției față de parlamentarii, judecătorii și procurorii este “nesatisfăcătoare la nivel global”. GRECO a solicitat îmbunătățiri în mai multe domenii, inclusiv procesul legislativ, care ar trebui să fie mai transparent și să limiteze utilizarea procedurilor accelerate. De asemenea, raportul a subliniat necesitatea ca Consiliul Superior al Magistraturii și Inspectoratul Judiciar să fie mai activi în ceea ce privește analizele, informarea și consilierea, iar Consiliului Superior al Magistraturii să li se acorde o mai mare importanță în numirea și concedierea celor în funcții de procuror.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care urmărește să îmbunătățească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea respectării standardelor anticorupție. El ajută statele să identifice deficiențele politicilor naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. În prezent, aceasta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus și Statele Unite ale Americii.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman sprijină lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile aduse statutul de drept: Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea celor care caută să slăbească justiția

Published

on

© Ministerul Justiției

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a transmis miercuri că Statele Unite sprijină cu toatr resursele lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile produse statului de drept în România, potrivit unui comunicat al MJ.

”Aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întrega muncă depusă și dedicația de care dă dovadă în reconstrucția și întărirea statului de drept în România. Este o sarcină dificilă, dar, cu oameni ca el la conducere, statul de drept va prevala. Statele Unite și președintele Trump îi salută pe toți oamenii puternici moral și integri. Vom fi alături de ei și de poporul român sprijinindu-i cu toate resursele disponibile în lupta lor pentru protejarea oamenilor din România și pentru menținerea statului de drept. Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea și complicitatea celor care caută să slăbească justiția și statul de drept”, a precizat Zuckerman în cadrul deschiderii webinarului ”Investigarea atacurilor de tip Ransomware în timpul Pandemiei Covid-19”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, FBI, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR și Biroul Internațional Împotriva Stupefiantelor și de Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a mulțumit ambasadorului Zuckerman pentru sprijinul oferit și a numit colaborarea cu Ambasada SUA la București, ”o piatră de temelie în strategia de acțiune împotriva criminalității interne și internaționale”.

Totodată, Cătălin Predoiu a avut un mesaj ferm către procurorii din România. ”Puneți întotdeauna sintagma <<follow the money>> ca factor primordial în planurile de anchetă. Folosiți toate mijloacele disponibile pentru a urmări și recupera activele din jurisdicția noastră națională și nu numai”, a transmis ministrul Justiției.

Partea practică a webinarului, la care au participat procurori specializați și polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a constat în testarea capacitații de reacție a specialiștilor români din domeniul criminalității informatice în urma simulării unui atac informatic asupra unei entități publice implicate în gestionarea situațiilor impuse de pandemia de Coronavirus.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul SUA salută decizia CEDO privind-o pe Laura Codruța Kövesi: Un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție

Published

on

© Harvard University

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care stabilește că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție, a declarat ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis azi o decizie care subliniază din nou importanța deosebită a statului de drept într-o democrație. Fără posibilitatea de a apela la o justiție liberă și independentă nu există libertate sau proces democratic. Curtea a decis astăzi că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA”, a transmis diplomatul, într-o declarație publicată pe pagina Ambasadei americane la București.

Adrian Zuckerman subliniază faptul că președintele Klaus Iohannis a salutat această decizie și precizează că SUA sunt de acord cu “președintele Iohannis că drepturile fundamentale ale d-nei Kövesi au fost încălcate și că accesul liber la justiție și libertatea de expresie sunt valori esențiale într-o societate democratică.

“Această decizie reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție în scopul evitării investigației penale. Statele Unite vor sprijini întotdeauna principiile democratice, drepturile fundamentale și statul de drept. Câștigătoare a titlului Femeia Curajoasă a anului 2014 acordat de Ambasada SUA, iar acum Procuror Șef European, d-na Kövesi ilustrează valorile curajului, justiției și onoarei. Astăzi o felicităm din nou. SUA vor continua să sprijine independența judecătorilor și a procurorilor în combaterea corupției folosind toate mijloacele aflate la dispoziție, a mai adăugat ambasadorul SUA.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Reacția Laurei Codruța Kövesi după decizia CEDO: Este o premieră când o Curte Constituțională încalcă două drepturi fundamentale ale unei persoane

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că revocarea din fruntea Direcției Naționale Anticorupție i-a încălcat Laurei Codruța Kövesi două drepturi fundamentale, anume cel la liberă exprimare și accesul la justiție, reprezintă o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani, a declarat actualul procuror-șef al Parchetului European, într-un interviu pentru Europa FM.

“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, a spus fosta șefă a DNA.

“Sunt mulțumită că am început un demers în care am crezut foarte mult, care a vizat o chestiune de principiu, care ține de independența justiției, a procurorilor, a judecătorilor. Este o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani. (…) CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar. În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor”, a mai declarat Kövesi.

Fostul procuror-șef al DNA a spus că decizia CEDO reprezintă o premieră când se reține că o Curte Constituțională a încălcat două drepturi fundamentale ale unei persoane și a precizat că acțiunea sa a reprezinetat o chestiune de principiu.

“Nu am cerut repunerea în funcție. Remediul trebuie găsit de statul român. Aș fi putut să cer despăgubiri materiale, dar scopul nu a fost să obțin bani, ci a fost o chestiune de principiu. Dacă aș fi cerut bani și aș fi câștigat, statul, implicit românii ar fi trebuit să plătească. Dar ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți”, a mai spus ea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending