Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport GRECO: Statele trebuie să gestioneze în mod riguros riscurile privind corupţia, apărute din cauza necesităţii adoptării unor măsuri extraordinare pentru a combate pandemia de COVID-19

Published

on

© Facebook/ Council of Europe

Guvernele ar trebui să gestioneze în mod riguros riscurile privind corupția care a apărut din cauza necesității adoptării unor măsuri extraordinare pentru a combate pandemia de COVID-19, printre care infuzia unor sume mai mari de bani în economie în vederea reducerii impactului economic și social, relevă raportul anual al GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, conform unui comunicat al organizației, citat de Agerpres.

Acest semnal de alarma transmis de GRECO vine în contextul în care țările au fost nevoite pentru mai mult de un an să pună în practică măsuri de urgență care au condus la concentrări de puteri și la derogări privind drepturile fundamentale, măsuri care merg mână în mână cu riscuri de corupție ce nu trebuie subestimate.

Acestea pot fi unele accentuate când vine vorba despre sistemele de achiziții publice.

”În perioada plină de provocări cu care ne confruntăm, guvernele ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a se asigura că toate politicile şi acţiunile menite să soluţioneze crizele economice şi de sănătate publică respectă standardele anticorupţie. Legislaţia adecvată şi cadrele instituţionale pentru combaterea corupţiei nu sunt suficiente. Trebuie să vedem aceste standarde aplicate efectiv în practică, iar guvernele trebuie să acţioneze cu transparenţă şi responsabilitate”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric.

În raportul anual, președintele GRECO, Marin Mrcela, lansează un apel către state să urmeze îndeaproape principiile elaborate de GRECO în 2020 pentru a preveni riscurile în contextul pandemiei, argumentând că ”este esențial ca, în situațiile stării de urgență, toate deciziile și procedurile să fie elaborate cu transparență, integritate și responsabilitate”.

Pe baza activităţii GRECO din 2020, preşedintele acestui organism îşi exprimă regretul că în unele state membre există ”tentative flagrante” din partea puterilor executivă şi/sau legislativă de a ataca, a intimida sau a subordona sistemul judiciar.

Raportul analizează măsurile luate în 2020 de statele membre GRECO pentru prevenirea corupţiei şi incluse în a patra rundă de evaluare – care vizează parlamentari, judecători şi procurori – şi în cea de-a cincea rundă de evaluare, care se concentrează pe guvernele centrale – inclusiv funcţii executive de rang înalt – şi pe instituţiile de aplicare a legii.

Până la finalul lui 2020, statele membre GRECO implementaseră integral aproximativ 40% dintre recomandările sale pentru a preveni corupţia cu privire la parlamentari, judecători şi procurori. Recomandările cu cea mai redusă conformitate au fost cele făcute cu privire la parlamentari (doar 30% implementate integral), urmaţi de judecători (41%) şi procurori (47%).

A cincea rundă de evaluare era în plină desfăşurare la finalul anului, cu rapoarte de evaluare deja încheiate pentru 21 de state. Majorităţii ţărilor evaluate până acum li s-a cerut să adopte sau să revizuiască codurile de conduită pentru funcţii executive de top. Un motiv de îngrijorare special a fost reticenţa unor state de a dezvălui informaţii oficiale în acord cu legislaţia privind libertatea de informare, precum şi cu lobby-ul şi conflictele de interese.

Citiți și:
Raport GRECO: România a implementat integral şase din cele 16 recomandări emise de organismul anticorupție al Consiliului Europei
Raport GRECO: Austria a înregistrat ”progrese insuficiente” privind lupta împotriva corupției. Viena a pus în practică într-o manieră satisfăcătoare doar două dintre cele 19 recomandări

Până la finalul lui 2020, 16 ţări au făcut obiectul procedurii de nerespectare în cadrul celei de-a patra runde de evaluare de GRECO: Andorra, Armenia, Austria, Bosnia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Turcia şi Ungaria.

GRECO este organismul anticorupţie al CoE. Scopul său este să amelioreze capacitatea membrilor săi de a combate corupţia, monitorizând respectarea de către aceştia a standardelor sale anticorupţie. GRECO ajută statele să identifice deficienţe în politicile naţionale anticorupţie, declanşând reformele practice necesare din punct de vedere legislativ şi instituţional. GRECO este format din cele 47 de state membre ale CoE, Belarus, Kazahstan şi SUA.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a Statelor Unite, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice, mai arată sursa citată.

Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.

Citiți și Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Continue Reading

NATO

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

Published

on

© Forțele Speciale Române/ Facebook

Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat în această săptămână, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România.

“Exercițiul Steadfast Defender 2021 va testa pregătirea și mobilitatea militară a NATO – cu forțe care se desfășoară pe uscat și pe mare, din America de Nord până în regiunea Mării Negre și în largul coastei Portugaliei. Cu peste 9.000 de soldați, exercițiul demonstrează că NATO are capacitățile și hotărârea de a proteja toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Alianței.

Steadfast Defender are loc de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă și desfășurându-se ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România

Steadfast Defender 2021 va fi primul test pe scară largă al structurii de comandă adaptate a NATO, cu implicarea a două noi comandamente NATO – Comandamentul de sprijin și abilitare comună cu sediul în Ulm, Germania și Comandamentul forțelor întrunite din Norfolk, cu sediul în Statele Unite.

 

La exercițiu participă militari din 18 state membre NATO Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite și două țări partenere Finlanda și Suedia.

De altfel, exercițiul debutează în mod simultan cu o decizie a statelor membre ale Uniunii Europene de a invita trei aliați NATO – Canada, Norvegia și SUA – să se alăture la proiectul mobilității militare al UE.

Scenariul exercițiului a fost descris generalul locotenent Brice Houdet de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, iar el implică și România.

Prima fază a Steadfast Defender 2021 se concentrează pe consolidarea rapidă a aliaților europeni ai NATO de către forțele nord-americane.

Această fază este condusă de Comandamentul Forțelor Comune Norfolk și va include un exercițiu maritim cu aproximativ 5.000 de forțe și 18 nave.

Între timp, o parte a exercițiului se va desfășura la Ulm, Germania. Acest lucru va antrena și testa capacitatea noului Comandament  de a coordona mișcarea rapidă a forțelor și echipamentelor aliate de-a lungul granițelor europene.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări. Alte exerciții asociate vor avea loc și în regiune.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

NATO

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Exerciţiul militar multinaţional ”Defender Europe 21” este o dovadă a angajamentului SUA faţă de NATO, a declarat, vineri, generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii.

El a participat la o declaraţie de presă comună cu şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, şi comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu.

“‘Defender Europe 21’ este dovadă a angajamentului nostru faţă de NATO. Este un exemplu elocvent al capabilităţilor noastre comune şi demonstrează că aliaţii şi partenerii NATO rămân mai puternic uniţi”, a spus Kolasheski, potrivit Agerpres.

El a adăugat că exerciţiul militar promovează interoperabilitatea cu aliaţii şi partenerii Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic.

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, 4 mai, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania. Defender Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

Generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu a evidenţiat că exerciţiul este un eveniment de instruire “major” pentru Corpul Multinaţional Sud-Est de la Sibiu pentru a demonstra atingerea capabilității operaționale inițiale a acestui comandament în acest an. 

“Participarea acestui comandament la exerciţiul ‘Defender Europe 21’ reprezintă un prim pas în procesul de creare şi dezvoltare a capabilităţilor acestui comandament activat în structura de forţă a NATO, începând cu 16 februarie 2021, şi este menit să demonstreze atingerea capabilităţilor operaţionale iniţiale. (…) Noi trebuie să declarăm capabilitatea operaţională iniţială în cursul acestui an şi ne vom folosi de acest exerciţiu pentru a face acest demers”, a punctat Tomescu.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. Propunerea României a fost acceptată de aliați, iar MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

Şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, a completat că “prezenţa trupelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul naţional reprezintă o garanţie esenţială pentru întărirea apărării împotriva riscurilor ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, regionale, colective, atât în cadru bilateral, cât şi aliat”.

El a vorbit şi despre investiţiile la nivel militar. “Cadrul strategic al domeniului terestru, cel puţin până în anul 2030, ne permite transformarea responsabilă a procentului asumat de 2% din Produsul Intern Brut pentru Armata României în capabilităţi esenţiale destinate Forţelor Terestre”, a evidenţiat Berdilă, dând ca exemplu recepţia şi realizarea capacităţii operaţionale pentru sistemele HIMARS.

Comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, generalul-locotenent John Kolasheski, este în vizită de lucru în România, până duminică, la invitaţia şefului Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), generalul-maior Iulian Berdilă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO53 mins ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO1 hour ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.4 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE6 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending