Aproape două milioane de copii se nasc fără viață în fiecare an, adică unul la fiecare 16 secunde, potrivit primelor estimări comune referitoare la copiii născuți morți, publicate de UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.

Potrivit raportului ”A Neglected Tragedy: The Global Burden of Stillbirths” (O tragedie neglijată: povara reprezentată la nivel global de copiii născuți morți), marea majoritate a cazurilor de copii născuți morți, 84%, se înregistrează în țările cu venituri mici și în cele cu venituri medii inferioare.

În 2019, 3 din 4 cazuri de născuți-morți au fost raportate în Africa Subsahariană sau în Asia de Sud. Un copil născut mort este definit în cadrul raportului drept un copil care se naște fără semne vitale, la cel puțin 28 de săptămâni de sarcină, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Raportul avertizează cu privire la faptul că pandemia de COVID-19 ar putea duce la creșterea numărului de copii născuți morți la nivel global. O reducere cu 50% a serviciilor medicale din cauza pandemiei ar putea rezulta în aproape 200.000 de noi cazuri de născuți-morți într-un interval de 12 luni în 117 țări cu venituri mici și medii.

Aceasta înseamnă o creștere de 11,1% a numărului de copii născuți morți. Potrivit modelării realizate pentru raport de către cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, 13 țări s-ar putea confrunta cu o creștere de minim 20% a numărului de născuți-morți în decursul unei perioade de 12 luni.

Majoritatea cazurilor de copii născuți morți sunt cauzate de calitatea scăzută a îngrijirilor în timpul sarcinii și la naștere. Conform raportului, lipsa investițiilor în servicii prenatale și intranatale și în dezvoltarea personalului reprezentat de asistenți medicali și moașe constituie o provocare cheie.

Peste 40% dintre decesele bebelușilor survin în timpul travaliului, o pierdere ce ar putea fi evitată prin accesul la personal medical calificat în timpul nașterii și la servicii obstetrice de urgență acordate la momentul oportun. Aproximativ jumătate dintre cazurile de copii născuți morți din Africa Subsahariană și Asia Centrală și de Sud se înregistrează în timpul travaliului, comparativ cu 6% în Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

În România, rata copiilor născuți morți (numărul de copii născuți morți la 1.000 de nașteri) a fost de 3,2 în 2019 (un total de 604 copii născuți morți în 2019), în scădere de la 4,1 în 2010 (888 de copii născuți morți) și 6,7 în 2000 (1.464 de născuți morți), reducerea în ultimele două decenii fiind de 52%.

Chiar și înainte ca pandemia să producă întreruperi importante la nivelul serviciilor de sănătate, puține femei din țările cu venituri mici și medii beneficiau de îngrijiri prompte și de calitate pentru prevenirea nașterii unui copil mort, mai este semnalat în raport.

Potrivit documentului, jumătate dintre cele 117 țări analizate în cadrul raportului au o rată de acoperire ce variază de la un minim de sub 2% până la un maxim de doar 50% în cazul a opt intervenții importante pentru sănătatea mamei, precum cezariana, prevenirea malariei, gestionarea stărilor hipertensive în timpul sarcinii și detectarea și tratarea sifilisului. Se estimează ca mai puțin de jumătate dintre femeile însărcinate care au nevoie de asistență pentru nașterea vaginală – o intervenție critică pentru prevenirea decesului copilului în timpul travaliului – beneficiază de astfel de servicii.

Drept urmare, în ciuda îmbunătățirilor realizate la nivelul serviciilor medicale în direcția prevenirii sau a tratării cauzelor de deces infantil, progresele înregistrate în privința reducerii procentului de copii născuți morți sunt lente. Între 2000 și 2019, rata anuală de reducere a procentului de copii născuți morți a fost de doar 2,3%, comparativ cu o scădere de 2,9% a mortalității neonatale și de 4,3% a mortalității în rândul copiilor în vârstă de 1–59 de luni. Cu toate acestea, se pot obține progrese prin politici, programe și investiții solide. 

Raportul precizează de asemenea faptul că problema copiilor născuți morți nu reprezintă o provocare doar pentru țările sărace.

În 2019, 39 de țări cu venituri ridicate au înregistrat un număr mai mare de născuți-morți decât de decese neonatale, iar 15 țări au avut un număr mai mare de copii născuți morți decât de decese infantile. Nivelul de educație al mamei este unul dintre principalii determinanți ai inechității în statele cu venituri ridicate.

Atât în țările cu venituri mici, cât și în cele cu venituri ridicate, se înregistrează un procent mai mare de copii născuți morți în mediul rural decât în mediul urban, semnalează autorii raportului. Statutul socioeconomic este de asemenea corelat cu o incidență mai ridicată a cazurilor de copii născuți morți. De exemplu, în Nepal, rata este cu 40%-60% mai mare în rândul femeilor din castele minoritare decât în cazul femeilor din castele superioare.

Minoritățile etnice din țările cu venituri ridicate, în mod special, nu au întotdeauna acces la suficiente servicii medicale de calitate.

Potrivit raportului, s-a observat că, de exemplu,  populația inuită din Canada înregistrează un procent al copiilor născuți morți aproape de trei ori mai mare decât restul Canadei, iar femeile afro-americane din Statele Unite ale Americii prezintă un risc de naștere a unui copil mort aproape de două ori mai mare decât în cazul femeilor caucaziene.

Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității infantile (UN IGME) a luat naștere în 2004 cu scopul de a disemina date referitoare la mortalitatea infantilă, de a perfecta metodele de estimare a mortalității infantile, de a raporta progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor legate de supraviețuirea copiilor și de a spori capacitatea statelor de a realiza estimări prompte și corecte ale mortalității infantile. UN IGME este coordonat de către UNICEF și cuprinde Organizația Mondială a Sănătății, Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.