Connect with us

ROMÂNIA

Raport îngrijorător al UE privind evoluția COVID-19: România, campioană la numărul de noi cazuri, decese și rată de pozitivare

Published

on

© Health Service Executive, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România este a doua țară cu cel mai mare număr de cazuri noi de coronavirus raportate la nivelul Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) și al Marii Britanii, în 14 zile, în ciuda testării scăzute, are cel mai mare număr de decese la 1 milion de locuitori și cea mai ridicată rată a pozitivării la efectuarea testelor pentru infecția cu Covid-19, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

De la începutul pandemiei, la nivelul UE / SEE și al Marii Britanii au fost raportate 1.733.550 cazuri și 182.639 decese (10% din toate cazurile și 27% din toate decesele raportate în întreaga lume).

La 2 august, numărul total de cazuri zilnice raportate, precum și rata de incidență într-un interval de 14 zile, erau din nou pe un trend ascendent în UE / SEE și în Marea Britanie, ca urmare a relaxării măsurilor de distanțare socială. Totuși, în prezent aceste rate sunt mai mici decât la primul vârf care a avut loc la 9 aprilie 2020.

Majoritatea cazurilor noi (111.840) raportate 14 zile în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate în Spania (28.267), România (15.420), Franța (13.245), Marea Britanie (8.743) și Germania (8.319).

Începând cu 2 august 2020, rata de notificare a cazurilor noi în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 21,5 (interval de țară: 2,2-209,5) la 100.000 de locuitori. Față de incidența cazurilor raportate pentru cele 14 zile până la 19 iulie (13,4 la 100.000 de locuitori), a existat o creștere de 60,5%.

Luxemburg are cea mai mare rată – 209,5, însă la o populație foarte mică și la o rată de testare extrem de mare, fiind urmată de România – 79,4 și Spania – 60,2.

Rata de notificare a deceselor pe fondul COVID-19 în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 4,1 (interval de țară: 0-15,9) la 1.000.000 de locuitori. Rata a fost stabilă timp de 13 zile.

România se află pe primul loc la rata deceselor la un milion de locuitori, cu 19.1, urmată de Marea Britanie, cu 13.8 și Bulgaria, cu 12.3. Astfel, comparativ cu nivelul european, rata deceselor la milionul de locuitori în România este de aproape patru ori mai mare. 

De asemenea, comparativ cu nivelul european, de 1.4, rata pozitivării în urma efectuării testului pentru infecția cu COVID-19 este de 6.2 în România, urmată de Bulgaria, cu 5.2. Croația, cu 5.1 și Spania, cu 4.5. Astfel, în cazul României, această rată este de peste patru ori mai mare față de cea de la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii. 

Potrivit ECDC, ocuparea spitalelor și / sau a unităților ATI datorită COVID-19 este în creștere în Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, România și Slovenia. Acest lucru este corelat și cu faptul că rata de incidență a numărului de cazuri noi raportate la suta de mii de locuitori, într-un interval de 14 zile la data de 2 august, a fost mai mare de 60 doar în Luxemburg, România și Spania.

De altfel, doar în alte șapte state la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii s-a înregistrat o incidență a numărului de cazuri noi mai mare de 20 raportat la suta de mii de locuitori. Printre acestea, șase țări (Belgia, Cehia, Luxemburg, Malta, România și Spania) au raportat o creștere de 30% sau mai mult a cazurilor noi, iar două țări (Portugalia și Suedia) au raportat o scădere cu 30% sau mai mult față de nr. de cazuri raportate începând cu 19 iulie. 

De asemenea, ratele de notificare a numărului de cazuri noi de coronavirus depind foarte mult de o serie de factori, dintre care unul este rata de testare. Luxemburg are cea mai mare rată de testare pentru săptămâna 30, urmată de Danemarca, Malta, Marea Britanie, Cipru, Austria, Irlanda și Portugalia.

Țările cu rate mici de testare și pozitivare la test de peste 30% la 2 august erau Croația, România, Bulgaria, Spania, Cehia, Belgia, Polonia și Slovenia.

În acest context, ECDC are următoarele recomandări, mai ales în cazul țărilor în care numărul de noi cazuri COVID-19 a explodat în ultimele săptămâni, situație în care se află și România:

  • reimpunerea măsurilor stricte de distanțare socială printr-o abordare etapizată și limitată în timp în funcție de evaluările epidemiologice și a lecțiilor învățate anterior la nivel local pentru combaterea focarelor de coronavirus și apariției altora noi.
  • testarea în număr mare a populației contribuie la detectarea rapidă a cazurilor noi de infectare, a conturării mai clare a grupelor de risc și la implementarea unor măsuri de limitare a răspândirii coronavirusului și protejare a populației. 
  • creșterea gradului de adaptare a comportamentului uman la o situație în care sunt impuse restricții de sănătate și siguranță publică cu ajutorul unor strategii de comunicare privind riscurile coabitării cu noul coronavirus și măsurile zilnice necesare pentru a reduce expunerea potențială, precum practicarea igienei respiratorii și a etichetei de tuse, distanțarea fizică și igiena mâinilor, purtarea măștilor pentru față, reducerea numărului de contacte și izolarea la domiciliu în caz de boală. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ENERGIE

Ambasadorul SUA: Din punct de vedere al resurselor de gaze, România este o insulă de libertate înconjurată de o mare numită Gazprom

Published

on

© Guvernul României

România este o insulă de libertate înconjurată de o mare numită Gazprom, a afirmat joi ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, la un eveniment le care Grupul Servicii Petroliere și partenerii americani Black Sea Oil & Gas au dat startul etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre.

“Moscova folosește gazul natural pentru a șantaja politic și a constrânge guvernele vulnerabile din această regiune. Seduce politicienii lacomi și produce oligarhi miliardari pentru a-și răspândi influența în toată Europa – de la cele mai mari economii ale continentului până la cele mai mici și mai slabe țări”, a declarat Adrian Zuckerman, în cadrul evenimentului la care au mai participat premierul Ludovic Orban, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri Virgil Popescu, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ministrul mediului Costel Alexe.

“Din punct de vedere al resurselor de gaze, România este o insulă de libertate înconjurată de o mare numită Gazprom. Astăzi sunt mândru să stau alături de BSOG și de mulți alții care au lucrat pentru a păstra acest bastion împotriva acestor forțe. Tentaculele Moscovei se întind în Ucraina, Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia și Turcia – unde economiile naționale și relațiile comerciale se bazează în mod periculos pe gazul rusesc”, a mai spus ambasadorul.

Citiți și România ar putea fi prima ţară care va scoate gaze din Marea Neagră: Au început lucrările la conducta submarin, cu o investiție SUA de 500 de milioane de euro

Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, presupune operaţiuni tehnice dezvoltate în premieră în România după 1989. Acesta prevede o staţie de tratare a gazelor – la 2 km de ţărm, 4,3 km de conducte terestre, 121 km de conducte offshore, platforma de producţie ANA, cu 4 sonde (70 metri adâncimea apei), 18 km conducte conectoare între zăcămintele ANA şi Doina, sonda Doina (85 m adâncimea apei). Toate cele 5 sonde de producţie vor fi forate de GSP Uranus.

BSOG a încheiat un acord de vânzare a gazelor cu o filială din România a ENGIE pentru întreaga producţie de gaze naturale, mai puţin cota pe care producătorii sunt obligaţi să o vândă pe piaţa centralizată, şi un contract de transport al gazelor naturale cu Transgaz pentru o perioadă de 15 ani.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Vom reuși să cheltuim în acest an cele șase miliarde de lei, bani alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile

Published

on

©Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor România/ Facebook

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a precizat vineri că, până la finalul anului, România va reuși să cheltuiască cele șase miliarde de lei, bani alocați pentru proiecte din fonduri europene nerambursabile, informează Agerpres.

”În primele opt luni ale anului, valoarea investiţiilor publice în economia românească este de 24,7 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă alocată pentru investiţii în economie, în ultimii zece ani, într-o perioadă extrem, extrem de dificilă pe care o traversăm atât din punct de vedere al epidemiei, cu care ne confruntăm, cât şi din punct de vedere al crizei economice care, trebuie să recunoaştem, ne-a afectat şi ne afectează pe toţi. Astăzi, după zece luni de guvernare, putem spune că infrastructura de transport a primit ceea ce merită, ceea ce avea nevoie. Toate şantierele de infrastructură mare au rămas deschise, ceea ce este un lucru foarte important, am deschis noi şantiere şi suntem pregătiţi să semnăm noi contracte atât pe componenta rutieră, de autostrăzi, cât şi pe componenta de feroviar şi toate celelalte moduri de transport. Am reuşit în opt luni de zile să avem un buget la Ministerul Transporturilor, după două rectificări pozitive de aproape 13 miliarde de lei, ceea ce este un lucru foarte bun, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani. Am reuşit să cheltuim din Titlul 58 fonduri europene, aproape 3,6 miliarde de lei. (…) Vom ajunge în acest an, la sfârşitul anului, să cheltuim cei 6 miliarde de lei pe care îi avem alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile”, a spus, într-o conferinţă de presă, Lucian Bode.

Vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au fost prezenți vineri pe șantierul primului tronson al autostrăzii Sibiu – Piteşti, aproape de Boiţa, şi la sediul Consiliului Judeţean, unde reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au semnat două parteneriate privind realizarea celor două variante ocolitoare, respectiv varianta ocolitoare Sibiu Sud şi centura Mediaşului.

Potrivit planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 din Planul de relansare economică al Guvernului, prezentat de ministrul Lucian Bode la mijlocul lunii iulie, țara noastră va avea nevoie de 73 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport pentru următorul deceniu.

Această strategie se bazează pe doi piloni: 1. ”investiţiile masive – avem un necesar de investiţii de 73 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030”, 2. ”politici structurale, care vor susţine eficienţa investiţiilor”.

Lucian Bode a explicat la acel moment că , din totalul investițiilor necesare, sectorul rutier are nevoie de cea mai mare sumă, și anume 36,93 de miliarde de euro, defalcați după cum urmează: 31,8 miliarde de euro reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro reţeaua secundară, 0,1 miliarde de euro siguranţă rutieră.

Domeniul feroviar va avea nevoie de investiții pentru perioada 2020-2030 în valoare de 19,16 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,39 miliarde de euro reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro materialul rulant.

La rândul său, infrastructura de metrou necesită investiții de 8,8 miliarde de euro. Din această sumă, 7,8 miliarde de euro vor fi direcționate către București, în vreme ce metroul din Cluj va beneficia de 1 miliard de euro.

În același timp, pentru următorul deceniu, Ministerul Transporturilor și-a propus să investească în domeniul naval 4,46 de miliarde de euro, sumă alocată după cum urmează: 2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile.

Sectorul aerian va necesita investiții de 3,05 miliarde de euro: 2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending