Connect with us

NATO

Raport NATO 2018 | Secretarul general al Alianței explică de ce România a ratat pentru al doilea an consecutiv ținta de 2% din PIB pentru Apărare: ”Creșterea PIB a fost mai mare decât s-au așteptat”

Published

on

©️ NATO

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității joi de secretarul general Jens Stoltenberg. Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare. Cu un an în urmă, în 2017, România fusese statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump. Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

În pofida acestor date oficiale furnizate de țările membre, secretarul general Jens Stoltenberg a transmis că evoluțiile din activitatea Alianței arată că ”NATO este pregătită pentru viitor”.


”Toți aliații au oprit tăierile bugetare. Toți aliații au început creșterile. Anul trecut, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4% în termeni reali. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult. Și ne așteptăm ca această sumă să crească la 100 de miliarde până la finalul anului viitor. (…) Înregistrăm, totodată, un paradox: într-un moment în care unii pun la îndoială puterea legăturii transatlantice, noi facem mai mult împreună – în mai multe moduri și în mai multe locuri – decât oricând. Pentru că trăim într-o lume imprevizibilă, unitatea NATO este mai importantă decât oricând. Pe măsură ce aniversăm 70 de ani de la înființarea acestei Alianței în acest an, trebuie să continuăm să rămânem puternici și să rămânem împreună”, a mai afirmat Stoltenberg. (Raportul NATO este disponibil aici)


România în raportul NATO: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea. Cum explică Jens Stoltenberg acest lucru?

În ce privește România, țara noastră este menționată de multiple ori în raportul secretarului general al NATO, într-un an cu o dublă însemnătate: aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței Nord-Atlantice și a 20, respectiv 15 ani de la aderarea mai multor state din Europa de Est, inclusiv România, în anul 2004.

Deși a ratat pentru al doilea an consecutiv atingerea țintei de 2% din PIB pentru cheltuieli militare – menținându-se la aproximativ 1,9% din PIB – România rămâne în top 3 aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

Astfel, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 14 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, România a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

©️ NATO Report 2018

În 2018, țara noastră a fost devansată de Luxemburg (42%) și Letonia (puțin peste 35%).

De altfel, în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul, Jens Stoltenberg a explicat de ce România a ratat cu puțin ținta de 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Anul trecut, șapte aliați au cheltuit minim 2% din PIB pentru Apărare, iar România a fost extrem de aproape. A alocat un buget de 2% pentru Apărare, dar creșterea Produsului Intern Brut a fost mai mare decât s-au așteptat și astfel au rămas sub ținta de 2%”, a spus secretarul general al NATO, fiind întrebat de jurnaliști despre tendința de evoluție a bugetelor Apărării în toate statele membre.

Statele care au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare au fost: SUA (3,3%), Grecia (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Estonia (2,05%), Polonia (2%), Letonia (2%) și Lituania (2%). Cel de-al 8-lea buget al Apărării în cadrul NATO în 2018 a fost cel al României, în jur de 1,9%, înaintea unor țăr precum Franța (1,8%), Croația (1,7%) sau Turcia (1,6%).

©️ NATO Report 2018

Procentele anunțate oficiale relevă și o diferență de angajament la nivelul flancului estic, unde toți aliații din zona de nord – Polonia și țările baltice – au cheltuit 2% din PIB, în vreme ce pe partea sudică a acestuia, Bulgaria se află la 1,4%, la mare distanță față de România (1,9%).

În raportul secretarului general al Alianței pentru anul 2018, contribuțiile României la NATO sunt amintite nu numai în dimensiune financiară, ci și cele strategice, precum găzduirea brigăzii multinaționale de la Craiova, găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu, participarea țării noastre la prezența înaintată a NATO pe întreg flancul estic, inclusiv la Marea Neagră sau organizarea de exerciții militare aliate.

În ce privește implicarea în misiuni militare ale NATO, România este a cincea națiune aliată care contribuie la misiunea aliată în Afganistan, după SUA (8.475 militari), Germania (1.300), Marea Britanie (1.100), Italia (895). România a contribuit cu 693 militari în Afganistan, un efectiv care va crește în 2019.

În 2019, NATO aniversează 70 de ani de la înființare și va marca, politic, acest moment prin reuniunea miniștrilor de Externe aliați la Washington (3-4 aprilie) și prin reuniunea șefilor de stat sau de guvern de la Londra, din decembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Published

on

© US Air Force/ Facebook

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, precizează comunicatul citat.

Forțele aeriene americane menționează că dronele MQ-Reaper vor fi desfășurată pentru a doua oară la Câmpia Turzii, amintind că prima astfel de misiune a avut loc în perioada iulie-august 2019, când baza din Polonia care trebuia să găzduiască aceste avioane de luptă fără pilot se afla în construcție.

Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018.

în 2018, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

NATO

Guvernul a decis creșterea diurnelor pentru militarii români aflați în misiuni în străinătate. Cât va încasa personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara țării

Published

on

© Forțele Armate Terestre/ Facebook

Guvernul României a adoptat în şedinţa de guvern de luni, 20 ianuarie, Hotărârea de Guvern care stabileşte creşterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul Ludovic Orban și de ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 și se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la aceleași tipuri de misiuni și operații sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Conform noii HG, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 121/2011 (misiuni de apărare colectivă, de răspuns la crize și misiuni de pace) privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

Totodată, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011 (misiuni cu caracter umanitar), cu modificările și completărileulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările și completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar și civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primește, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofițer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ținut cont și de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operații în care desfășoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuși aceștia crescând.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: Prin comanda română a grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor noștri

Published

on

Forțele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie începând de astăzi, 20 ianuarie, prin asumarea comenzii unei grupări NATO de la bordul unei nave române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, a afirmat șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, relatează Agerpres

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), a plecat luni în misiune din Portul Constanța, la eveniment participând oficialităţi militare şi civile, precum şi membri ai familiilor militarilor.

După mai bine de 25 de ani de cooperare a Forțelor Navale Române la numeroase operații și exerciții militare aliate, la care s-a contribuit cu nave sau personal, „o nouă pagină de istorie” se scrie pentru acestea: 

„Este pentru prima dată când un ofiţer român este la comanda unei grupări NATO şi, mai mult decât atât, acesta va comanda gruparea de la bordul unei nave a Forţelor Navale Române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Astăzi, Forţele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie”, a spus șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, în discursul său din cadrul ceremoniei de plecare în misiune. 

© Forțele Navale Române/Facebook

Alexandru Mîrșu a precizat că prin atribuirea părţii române a comenzii grupării militare NATO este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor ţării noastre „necesare îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor specifice forţelor navale permanente ale NATO”. De altfel, viceamiralul român a recunoscut că pentru a ajunge în acest punct a fost necesară parcurgerea unui „drum lung”, însă „în tot acest interval de timp, ne-am schimbat modul de gândire, am dezvoltat noi capabilităţi şi proceduri şi am crescut treptat nivelul de interoperabilitate cu forţele maritime ale Alianţei”. 

„Prin asumarea acestor responsabilităţi, Forţele Navale ale României, România însăşi arată că suntem capabili şi că putem furniza Alianţei forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor maritime, demonstrăm că suntem un aliat de încredere, un adevărat contributor la securitatea regională şi Europeană”, a afirmat şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending