NATO
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Published
2 years agoon

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității joi de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Într-o conferință de presă susținută la sediul Alianței de la Bruxelles, secretarul general a salutat faptul că 2023 a fost al nouălea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă că “cheltuielile pentru apărare vor crește cu 11%, un procent fără precedent”.
În 2024, Stoltenberg a subliniat că aliații NATO din Europa vor investi în total 470 de miliarde de dolari în apărare, ceea ce reprezintă pentru prima dată 2% din PIB-ul lor combinat.
“În acest an, două treimi dintre aliați vor îndeplini obiectivul de 2%, față de doar trei aliați în 2014”, a spus Stoltenberg, acesta așteptându-se ca la Summitul NATO de la Washington, care va avea loc în iulie, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la înființarea Alianței, liderii euro-atlantici să ia noi măsuri pentru a sprijini Ucraina în fața războiului declanșat de Rusia, pentru a consolida și a dota cu resurse apărarea NATO și pentru a aprofunda parteneriatele din întreaga lume.
Pentru al treilea an consecutiv, România nu a cheltuit procentul din PIB alocat pentru apărare
În 2023, un număr de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentând cheltuieli ale bugetului pentru apărare.
Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.
În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).
Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.
O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

© NATO
România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament
Și în 2023, România a reușit să aloce și să cheltuiască minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 21,9% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Polonia (53,6%), Finlanda (50,8%), Luxemburg (41,4%), Ungaria (39,2%) sau Grecia (35,6%).
Astfel, România a cheltuit cu 1,9% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în scădere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.
Din totalul bugetului militar, România a cheltuit 21,9% din fonduri pentru înzestrare, 59,7% pentru personal, 13,9% pentru operațiuni și mentenanță și 4,5% pentru infrastructură.

© NATO
Românii, în topul cetățenilor aliați care susțin creșterea bugetului apărării
Cu toate acestea, un sondaj realizat de NATO pentru acest capitol al cheltuielilor militare arată că o majoritate în creștere a cetățenilor țărilor aliate (77%) consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui fie menținute la actualul nivel, fie sporite, doar 12% fiind de părere că ar trebui cheltuiți mai puțini bani pentru apărare.
În ceea ce privește România, 78% dintre cetățeni susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării.

© NATO
România și flancul estic, în raportul anual al NATO: O nouă eră a apărării colective
Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 62 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.
În 2023, aliații au continuat să își respecte angajamentul față de securitatea aliaților. În prezent, există opt grupuri de luptă multinaționale pe deplin operaționale în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Aceste grupuri de luptă lucrează îndeaproape cu forțele din țările gazdă respective și sunt susținute de un program ambițios de exerciții axat pe scenarii de apărare colectivă la scară largă.
Aliații au decis, de asemenea, că pot consolida rapid aceste grupuri tactice până la nivel de brigadă.
La summitul de la Vilnius, liderii NATO au convenit asupra unor măsuri suplimentare semnificative pentru a consolida în continuare postura de descurajare și apărare a NATO în toate domeniile, inclusiv prin consolidarea apărării înaintate și a capacității Alianței de a întări rapid orice aliat. Aceste decizii au inclus convenirea unei noi generații de planuri de apărare regională, dintre care unul pentru sud care include regiunea Mării Negre care îmbunătățesc semnificativ capacitatea și pregătirea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricăror amenințări, inclusiv cu un preaviz scurt sau fără preaviz.
România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată
Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.
România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO în regiunea Mării Negre, acestea din urmă fiind evocate de NATO în raport în contextul incidentelor cu dronă ale Rusiei

© NATO
Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Suedia și Finlanda unde peste 82% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea transatlantică comună, cifrele fiind comparabile cu raportul din 2022. De asemenea, România este țara NATO unde cetățenii (82%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.
Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care marchează luna aceasta 20 de ani de la aderarea la NATO, se află între primele șase state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii opt aliați (75%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare, dar în creștere ușoară, cu cele din sondajele precedente, publicate în anii trecuți.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

După aderarea la OCDE, România va adera la Agenția Internațională de Energie, afirmă Nicușor Dan: Doar așa putem fi un lider în industria de energie în regiunea noastră

Zelenski exprimă interesul Ucrainei pentru un parteneriat pe apărare cu Spania, la întâlnirea cu liderii din industrie și ministrul de resort: Cu cât construim mai multe relații bilaterale cu țările din UE, cu atât devenim mai integrați în Europa

Moldova Security Forum: Ați apărat inimile și mințile cetățenilor de atacurile hibride, iar Europa are multe de învățat de la R. Moldova (comisarul european pentru apărare)

Moldova Security Forum: Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară, afirmă secretarul general adjunct al NATO

Consultări politice Tajani-Țoiu la Roma: Extinderea UE, sprijinul pentru R. Moldova, reconstrucția Ucrainei și anul cultural România-Italia, temele centrale abordate

Moldova Security Forum: Vom elabora un plan național de reziliență, anunță Maia Sandu, evocând lecțiile învățate din ingerințele electorale ale Rusiei
NATO
Moldova Security Forum: Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară, afirmă secretarul general adjunct al NATO
Published
13 hours agoon
November 18, 2025
Corespondență din Chișinău
În parteneriatul de peste 30 de ani pe care îl are cu Republica Moldova, NATO a respectat “pe deplin neutralitatea constituțională și independența politică” a țării, a transmis, marți, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska.
Oficialul aliat a adresat un mesaj video în deschiderea celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum, subliniind angajamentul organizației euro-atlantice pentru stabilitatea Republicii Moldova și integrarea sa europeană.
„Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară. NATO susține integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Noi, de asemenea, susținem calea dumneavoastră în ceea ce privește integrarea în UE. Ne dorim ca toți cetățenii dvs. să aibă parte de un viitor prosper și pe care îl merită”, a declarat Shekerinska.
Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că relația cu Chișinăul este una de durată și construită pe respectul pentru neutralitatea constituțională a statului.
„Parteneriatul NATO cu Republica Moldova a durat mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade, noi am respectat pe deplin neutralitatea dumneavoastră constituțională și independența politică”, a adăugat ea.
Oficialul a precizat că, în ultimii ani, cooperarea practică s-a intensificat, în special datorită noului pachet de apărare prin care Alianța sprijină consolidarea rezilienței naționale în fața dezinformării și amenințărilor cibernetice:
„Dialogul nostru cu operarea practică a sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare, prin care NATO și aliații săi își oferă suportul Republicii Moldova pentru a consolida reziliența contra dezinformării și amenințărilor cibernetice”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.
Shekerinska a reiterat că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de situația regională și de agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
„NATO și Republica Moldova împreună fac fața agresiunii rusești peste frontieră, în Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate. Și noi, de asemenea, avem provocări similare”, a continuat ea.
Ea a transmis mulțumiri pentru contribuțiile Chișinăului la operațiunile internaționale ale Alianței:
„Vreau să aduc mulțumiri Republicii Moldova pentru contribuția de valoare pentru securitatea internațională, inclusiv contribuția pentru misiunea NATO care este realizată în Kosovo”, a conchis oficialul aliat.
La Chișinău este organizată marți și miercuri cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum.
Forumul, organizat de societatea civilă în parteneriat cu instituțiile statului și partenerii internaționali, reunește aproximativ 300 de participanți: oficiali de rang înalt, reprezentanți guvernamentali, experți în securitate, diplomați și membri ai organizațiilor internaționale.
Ediția din acest an pune în discuție teme esențiale pentru securitatea regională și europeană, precum consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, apărarea democrației și contracararea manipulării informaționale în alegeri, riscurile hibride din regiunea Mării Negre, precum și întărirea securității cibernetice și a democrației digitale.
CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului pentru al doilea an consecutiv.
NATO
Nicușor Dan convoacă ședința CSAT consacrată Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Documentul va fi avizat înainte de prezentarea și adoptarea în plenul Parlamentului
Published
2 days agoon
November 17, 2025
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni și care va fi dominată de discuții privind avizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2024-2030 prezentată săptămâna trecută de șeful statului.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la “Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” și “Analiza Strategică a Apărării”.
Pe 26 noiembrie, președintele Nicușor Dan va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului României, unde va fi supusă la vot.
Totodată, va fi dezbătut și raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România.
Pe ordinea de zi figurează și o evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026.
Nu în ultimul rând, va fi discutat și raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conchide Palatul Cotroceni.
Citiți și
România intră într-o nouă etapă de definire a politicii sale de securitate și apărare națională cuprinsă în 40 de pagini și 117 paragrafe. Într-o conferință de presă de 107 minute, președintele Nicușor Dan a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document programatic care trasează direcțiile de acțiune ale statului român și care introduce un nou concept strategic, acela de “independența solidară”, cu ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, o țară care “să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”. În același timp, consolidarea rolului țării în NATO și în Uniunea Europeană și “importanța covârșitoare” a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ca “pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României” reprezintă ancore prin care România, în acțiunea sa externă, să răspundă amenințărilor reprezentate de “acțiunile ostile ale Federației Ruse”, inclusiv spionajul și războiul hibrid, precum și riscurilor și vulnerabilităților identificate ca fiind ca tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, emergența unor alianțe anti-occidentale sau instabilitatea din regiune.
“O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret al unei amenințări, în vreme ce documentul atrage atenția că “o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.
Tot în sfera externă, China este menționată adiacent în Strategie, în descrierea contextului global al competiției strategice pentru supremație.
În acțiunea sa internă, strategia de apărare propune “un parteneriat cu națiunea română” al cărui nivel de ambiție să ilustreze “un posibil nou proiect național” și care să răspundă unor riscuri și vulnerabilități precum corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, accentuarea declinului populației sau nivelul scăzut al gândirii critice.
NATO
Germania va cumpăra arme americane de 150 milioane de euro pentru Ucraina, prin inițiativa PURL a NATO
Published
4 days agoon
November 15, 2025
Germania va finanța un pachet de arme în valoare de 150 de milioane de euro pentru Ucraina, prin intermediul inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), a anunțat vineri ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Euronews.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea Grupului celor Cinci (E5), pe care Pistorius a găzduit-o la Berlin alături de omologii săi din Polonia, Italia, Franța și Regatul Unit. La discuții au participat și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, prin videoconferință.
Inițiativa PURL a fost lansată în iulie de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, pe fondul criticilor venite din partea Casei Albe privind necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru securitatea Ucrainei.
Noul mecanism financiar presupune ca 17 aliați, majoritatea europeni, să cumpere arme fabricate în SUA, care sunt ulterior transferate Ucrainei. Scopul este asigurarea unui flux previzibil de sprijin militar letal și neletal, inclusiv sisteme de apărare aeriană.
Potrivit Institutului Kiel, sprijinul militar occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.
În context, Pistorius a transmis vineri, într-o postare pe Instagram, că Parlamentul german a convenit asupra proiectului de buget pentru 2026, care include 11,5 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, reprezentând o creștere cu 3 miliarde mai mult față de planificarea inițială. Votul final este așteptat la sfârșitul lunii.
Printre sistemele achiziționate în SUA se numără sistemul Patriot și rachetele aferente. Pistorius nu a comentat dacă Germania va furniza și rachete Taurus Kievului.
În declarațiile de după reuniunea E5, ministrul german a subliniat presiunea uriașă exercitată de Moscova asupra infrastructurii energetice ucrainene.
„Ucraina este în fața celei de-a patra ierni de război ca rezultat”, a spus Pistorius, adăugând că obiectivul președintelui rus este de a face lunile de iarnă „cât mai neplăcute posibil” pentru ucraineni, pentru a le submina moralul. „Ucraina poate continua să se bazeze pe noi”, a reiterat ministrul german.
Pistorius a precizat, de asemenea, că Germania va continua să investească în industria de apărare ucraineană.
Un alt subiect central al reuniunii l-au constituit amenințările hibride la adresa statelor europene. Pistorius a menționat recentele încălcări ale spațiului aerian din țări NATO și UE.
„Rusia încearcă să ne tulbure și să ne sperie societățile”, a spus el, referindu-se inclusiv la situațiile în care aeroporturi europene au fost evacuate din cauza incursiunilor cu drone.
Ministrul german a cerut, astfel, o coordonare mai strânsă în privința apărării antidronă, anunțând că o propunere pentru achiziții comune de sisteme ieftine de apărare antidronă va fi prezentată la următoarea reuniune E5 din Varșovia, la începutul anului viitor.
Deși nu există dovezi ferme care să lege aceste incidente de Rusia, Pistorius a sugerat că responsabilul este evident.
„Nu trebuie să fii Sherlock Holmes ca să înțelegi cine ar avea de câștigat de pe urma acestor încălcări ale spațiului aerian.”
La rândul său, secretarul britanic al apărării, John Healy, a confirmat că delegația britanică de experți în drone trimisă în Belgia își va continua misiunea, iar membri ai Regimentului 12 Artilerie Regală vor fi desfășurați în Finlanda pentru operațiuni de apărare antidronă.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

După aderarea la OCDE, România va adera la Agenția Internațională de Energie, afirmă Nicușor Dan: Doar așa putem fi un lider în industria de energie în regiunea noastră

Zelenski exprimă interesul Ucrainei pentru un parteneriat pe apărare cu Spania, la întâlnirea cu liderii din industrie și ministrul de resort: Cu cât construim mai multe relații bilaterale cu țările din UE, cu atât devenim mai integrați în Europa

Moldova Security Forum: Ați apărat inimile și mințile cetățenilor de atacurile hibride, iar Europa are multe de învățat de la R. Moldova (comisarul european pentru apărare)

Moldova Security Forum: Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară, afirmă secretarul general adjunct al NATO

PE și statele membre au ajuns la un acord privind „EU Talent Pool”, o platformă digitală menită să faciliteze recrutarea internațională în sectoarele cu deficit de personal

Consultări politice Tajani-Țoiu la Roma: Extinderea UE, sprijinul pentru R. Moldova, reconstrucția Ucrainei și anul cultural România-Italia, temele centrale abordate

Moldova Security Forum: Vom elabora un plan național de reziliență, anunță Maia Sandu, evocând lecțiile învățate din ingerințele electorale ale Rusiei

Zelenski a exprimat recunoștința Ucrainei pentru sprijinul constant al Spaniei, în cadrul vizitei în Parlamentul spaniol

Ministrul Finanțelor: Schimbările de substanță în modul în care tratăm finanțele publice transmit semnale importante partenerilor internaționali

AHK România sprijină cooperarea Germania-România-R. Moldova prin organizarea unei conferințe economice trilaterale. Industria și inovația, energia, apărarea și nearshoring-ul, temele strategice ale evenimentului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene
Trending
ROMÂNIA6 days agoProfesorul universitar Sorin Costreie, de la Universitatea din București, va fi noul consilier pentru educație al președintelui Nicușor Dan
COMUNICATE DE PRESĂ1 week agoFundația Progress invită părinții și copiii pasionați de știință și robotică în 15 noiembrie la Târgul Național de Știință CODE Kids 2025 organizat la Politehnica București
COMISIA EUROPEANA3 days agoComisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate
PARLAMENTUL EUROPEAN5 days agoSiegfried Mureșan a obținut 50 de miliarde de euro în plus pentru fermierii din România și din UE în noul buget multianual al Uniunii Europene
ROMÂNIA6 days agoBolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova





