Connect with us

NATO

Raport NATO: Cu o alocare record de 2,38% din PIB în 2020, România are al patrulea cel mai mare buget în termeni procentuali din NATO după SUA, Grecia și Marea Britanie

Published

on

© Armata României/ Facebook

România este statul membru NATO cu una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale bugetului apărării pentru anul 2020, atingând un procent record estimat la 2,38% din PIB pentru cheltuielile militare din acest an, fapt ce o poziționează pe locul al patrulea în rândul aliaților nord-atlantici, după SUA, Grecia și Marea Britanie, se arată în datele unui raport al NATO privind bugetele apărării din cele 30 de state aliate.

“Astăzi publicăm estimări ale cheltuielilor pentru apărare pentru 2020. Acestea arată că anul acesta va fi al șaselea an consecutiv de creștere a cheltuielilor de apărare de către aliații europeni și Canada. Cu o creștere reală de 4,3%. Ne așteptăm ca această tendință să continue”, a afirmat, miercuri, secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat temele reuniunii miniștrilor apărării, care va avea loc joi și vineri în format videoconferință și care vor fi discutate postura NATO de descurajare și apărare, reziliența societăților euro-atlantice, partajarea echitabilă a responsabilităților și misiunile aliate în Afganistan și Irak.

Conform raportului publicat de NATO, cu un procent estimat la 2,38% din PIB, România este țara care alocă al patrulea cel mai mare buget pentru apărare în termeni procentuali, după SUA (3,87% din PIB), Grecia (2,58% din PIB) și Marea Britanie (2,43% din PIB). Același procent alocat de România se regăsește și la nivelul bugetului apărării al Estoniei, aflată pe locul al cincilea.

Alte cinci state respectă obiectivul stabilit în cadrul Alianţei la summitul din 2014 de a consacra apărării 2% din PIB sunt Letonia (2,32%), Polonia (2,3%), Lituania (2,28%), Franța (2,11%) și Norvegia (2,03%). Germania, cel mai contestat aliat de către SUA pentru că nu-și sporește semnificativ bugetul apărării, alocă 1,57%.

Față de 2019, când a alocat aproximativ 2% din PIB, creșterea până la 2,38% a bugetului militar al României a fost consemnată și în Carta Albă a Apărării, care subliniază că România va continua să respecte criteriile stabilitate în cadrul NATO privind bugetarea apărării cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Referitor la această dimensiună a analizei cheltuielilor militare, România alocă și în 2020 peste 20% din bugetul său de apărare pentru înzestrare şi modernizare a echipamentelor și a tehnicii de luptă. Cu un procent de 25,6% din bugetul apărării destinat cheltuielilor pentru echipamente, România este pe locul al 11-lea în NATO, devansată fiind de Luxemburg, Turcia, Ungaria, SUA, Slovacia, Norvegia, Franța, Lituania, Letonia și Polonia.

Cu toate acestea, România a continuat în 2020 achizițiile pe linie militară, devenind al șaptea aliat NATO care se dotează cu sisteme de apărare antirachetă Patriot, primul aliat de pe flancul estic care deține în capabilitățile sale rachete Patriot și rachete HIMARS, la care se adaugă și primul lor de transportoare blindate 8X8 Piranha V trimise în dotarea forțelor armate române care fac parte din Brigada Multinațională NATO Sud-Est de la Craiova.

În comparație cu anul 2019, când România a investit 25,7% din bugetul militar pentru înzestrare, procentul de 25,6% se menține la un nivel similar cu anul anterior.

Raportul mai consemnează și o distribuție procentuală a bugetului apărării fiecărui stat membru în principalele categorii de cheltuieli – personal, operațiuni, infrastructură și înzestrare cu echipamente.

În privința României, bugetul apărării pentru anul 2020 este estimat a fi distribuit astfel: un procent de 53,1% – cheltuieli pentru personalul militar, 25,6% – înzestrare cu echipamente, 16,4% – operațiuni, 4,9% – infrastructură.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat problemele pe care miniștrii aliați ai apărării le vor aborda în cadrul reuniunii lor virtuale din 22 și 23 octombrie. Miniștrii vor discuta despre progresele realizate în ceea ce privește împărțirea mai echitabilă a sarcinilor, consolidând descurajarea și apărarea noastră în toate domeniile, sporind rezistența societăților noastre; și misiunile NATO în Afganistan și Irak.

Raportul publicat de NATO vine la o săptămână distanță după ce ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială în SUA, a semnat, la Washington, cu omologul său american Mark Esper o foaie de parcurs pe următorii zece ani, document ce cuprinde obiectivele şi interesele comune în domeniul apărării, precum modernizarea sectorului apărării şi securitatea în regiunea Mării Negre.

În calitate de aliat NATO, România găzduiește pe teritoriul său importante facilități aliate, precum scutul antirachetă de la Deveselu, Comandamentul Multinațional Sud-Est de la București, Brigada Multinațională NATO Sud-Est de la Craiova și Unitatea NATO de Integrare a Forțelor, pregătindu-se totodată de operaționalizarea Comandamentului Multinațional la nivel de corp de armată de la Sibiu, care va asigura lanțul de comandă între structurile aliate de pe sudul flancului estic al NATO și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

Published

on

© NATO

Mandatul de secretar general adjunct al NATO deținut în prezent de Mircea Geoană a fost prelungit cu un an de către actualul secretar general al organizației, Jens Stoltenberg.

Fostul ministru de externe al României ar fi trebuit să se întoarcă de la post în 2022, dar, prin decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, mandatul va fi prelungit până în 16 octombrie 2023.

Mircea Geoană s-a declarat “onorat de decizia Secretarului General Jens Stoltenberg de a-mi prelungi mandatul cu încă un an, până în octombrie 2023”, spunând că va putea astfel să contribuie “la negocierea, adoptarea și implementarea noului Concept Strategic și a agendei NATO 2030“.

Această decizie ar urma să separe mandatul lui Geoană de cel al lui Stoltenberg, care este scadent la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983). O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, când aliații vor adopta următorul Concept Strategic, iar cursa negocierilor între statele aliate a început.

Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO la data de 17 octombrie 2019, după o decizie anunțată de Jens Stoltenberg la data de 17 iulie 2019.

Geoană a devenit, astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această funcție.

“Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg cu acea ocazie.

În cadrul NATO, Mircea Geoană este președintele Board-ului de inovare al Alianței.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000).

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană va face parte din Board-ul pentru Inovare al Conferinței de Securitate de la München, la invitația lui Wolfgang Ischinger

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, va face parte din Board-ul pentru Inovare al Conferinței de Securitate de la München, la invitația președintelui Conferinței, diplomatul german Wolfgang Ischinger.

“Am acceptat invitația de a face parte din Board-ul pentru Inovare al MSC”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Mircea Geoană, care conduce și board-ul de inovare de la NATO, a spus că va contribui “la conjugarea eforturilor sectorului public, privat și neguvernamental din lumea transatlantică pentru păstrarea supremației noastre tehnologice, într-o eră de intensă competiție strategică și economică la nivel global”.

În cadrul întâlnirii ce a avut loc la sediul NATO, Geoană și Ischinger au discutat despre pregătirea viitoarei ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai important eveniment de profil organizat în Europa și care va avea loc în februarie 2022.

Într-un raport publicat în luna martie și intitulat “Error 404 – Trust Not Found”, Conferința de Securitate de la München avertizează că “neîncrederea digitală” a europenilor ar putea afecta agenda tehnologică transatlantică.

Sondajul, realizat în exclusivitate în șase țări europene (Franța, Germania, Italia, Polonia, Suedia și Regatul Unit), indica faptul că cetățenii sunt profund îngrijorați că ei și datele lor personale nu sunt sigure online.

Respondenții au relevat o “neîncredere digitală” față de guverne și companii din alte țări europene – o neîncredere care este și mai pronunțată atunci când în ecuație intră partenerii de peste Atlantic. Majoritatea respondenților au considerat că datele stocate de entitățile americane nu sunt sigure și consideră că țările lor depind de tehnologia SUA. Față de China, astfel de preocupări sunt și mai pronunțate.

Board-ul pentru inovare al Alianței Nord-Atlantice, condus de Mircea Geoană, reunește conducerea la nivel înalt a NATO pentru a coordona eforturile de inovare, pentru a identifica obstacolele și pentru a promova soluții practice. Consiliul este o parte esențială a răspunsului strategic al NATO la oportunitățile și provocările create de tehnologiile emergente și perturbatoare, cum ar fi inteligența artificială, sistemele autonome sau biotehnologiile.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului vine săptămâna viitoare în România. Va fi prima vizită majoră la București a unui înalt oficial al administrației Biden

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

“Secretarul și echipa sa se vor pregăti pentru o călătorie în Europa săptămâna viitoare. Opririle vor include Georgia, Ucraina și România”, a spus Kirby, afirmând că aceste vizite au loc înainte de reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO.

Reuniunea ministerială a apărării va avea loc, la Bruxelles, în perioada 21-22 octombrie. 

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României. “Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NEWS4 mins ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE28 mins ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE4 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.6 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.8 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu24 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.1 day ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending