Connect with us

NATO

Raport NATO: Cu o alocare record de 2,38% din PIB în 2020, România are al patrulea cel mai mare buget în termeni procentuali din NATO după SUA, Grecia și Marea Britanie

Published

on

© Armata României/ Facebook

România este statul membru NATO cu una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale bugetului apărării pentru anul 2020, atingând un procent record estimat la 2,38% din PIB pentru cheltuielile militare din acest an, fapt ce o poziționează pe locul al patrulea în rândul aliaților nord-atlantici, după SUA, Grecia și Marea Britanie, se arată în datele unui raport al NATO privind bugetele apărării din cele 30 de state aliate.

“Astăzi publicăm estimări ale cheltuielilor pentru apărare pentru 2020. Acestea arată că anul acesta va fi al șaselea an consecutiv de creștere a cheltuielilor de apărare de către aliații europeni și Canada. Cu o creștere reală de 4,3%. Ne așteptăm ca această tendință să continue”, a afirmat, miercuri, secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat temele reuniunii miniștrilor apărării, care va avea loc joi și vineri în format videoconferință și care vor fi discutate postura NATO de descurajare și apărare, reziliența societăților euro-atlantice, partajarea echitabilă a responsabilităților și misiunile aliate în Afganistan și Irak.

Conform raportului publicat de NATO, cu un procent estimat la 2,38% din PIB, România este țara care alocă al patrulea cel mai mare buget pentru apărare în termeni procentuali, după SUA (3,87% din PIB), Grecia (2,58% din PIB) și Marea Britanie (2,43% din PIB). Același procent alocat de România se regăsește și la nivelul bugetului apărării al Estoniei, aflată pe locul al cincilea.

Alte cinci state respectă obiectivul stabilit în cadrul Alianţei la summitul din 2014 de a consacra apărării 2% din PIB sunt Letonia (2,32%), Polonia (2,3%), Lituania (2,28%), Franța (2,11%) și Norvegia (2,03%). Germania, cel mai contestat aliat de către SUA pentru că nu-și sporește semnificativ bugetul apărării, alocă 1,57%.

Față de 2019, când a alocat aproximativ 2% din PIB, creșterea până la 2,38% a bugetului militar al României a fost consemnată și în Carta Albă a Apărării, care subliniază că România va continua să respecte criteriile stabilitate în cadrul NATO privind bugetarea apărării cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Referitor la această dimensiună a analizei cheltuielilor militare, România alocă și în 2020 peste 20% din bugetul său de apărare pentru înzestrare şi modernizare a echipamentelor și a tehnicii de luptă. Cu un procent de 25,6% din bugetul apărării destinat cheltuielilor pentru echipamente, România este pe locul al 11-lea în NATO, devansată fiind de Luxemburg, Turcia, Ungaria, SUA, Slovacia, Norvegia, Franța, Lituania, Letonia și Polonia.

Cu toate acestea, România a continuat în 2020 achizițiile pe linie militară, devenind al șaptea aliat NATO care se dotează cu sisteme de apărare antirachetă Patriot, primul aliat de pe flancul estic care deține în capabilitățile sale rachete Patriot și rachete HIMARS, la care se adaugă și primul lor de transportoare blindate 8X8 Piranha V trimise în dotarea forțelor armate române care fac parte din Brigada Multinațională NATO Sud-Est de la Craiova.

În comparație cu anul 2019, când România a investit 25,7% din bugetul militar pentru înzestrare, procentul de 25,6% se menține la un nivel similar cu anul anterior.

Raportul mai consemnează și o distribuție procentuală a bugetului apărării fiecărui stat membru în principalele categorii de cheltuieli – personal, operațiuni, infrastructură și înzestrare cu echipamente.

În privința României, bugetul apărării pentru anul 2020 este estimat a fi distribuit astfel: un procent de 53,1% – cheltuieli pentru personalul militar, 25,6% – înzestrare cu echipamente, 16,4% – operațiuni, 4,9% – infrastructură.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat problemele pe care miniștrii aliați ai apărării le vor aborda în cadrul reuniunii lor virtuale din 22 și 23 octombrie. Miniștrii vor discuta despre progresele realizate în ceea ce privește împărțirea mai echitabilă a sarcinilor, consolidând descurajarea și apărarea noastră în toate domeniile, sporind rezistența societăților noastre; și misiunile NATO în Afganistan și Irak.

Raportul publicat de NATO vine la o săptămână distanță după ce ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială în SUA, a semnat, la Washington, cu omologul său american Mark Esper o foaie de parcurs pe următorii zece ani, document ce cuprinde obiectivele şi interesele comune în domeniul apărării, precum modernizarea sectorului apărării şi securitatea în regiunea Mării Negre.

În calitate de aliat NATO, România găzduiește pe teritoriul său importante facilități aliate, precum scutul antirachetă de la Deveselu, Comandamentul Multinațional Sud-Est de la București, Brigada Multinațională NATO Sud-Est de la Craiova și Unitatea NATO de Integrare a Forțelor, pregătindu-se totodată de operaționalizarea Comandamentului Multinațional la nivel de corp de armată de la Sibiu, care va asigura lanțul de comandă între structurile aliate de pe sudul flancului estic al NATO și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În materialul citat, NATO face o sinteză a anunțurilor pe care statele aliate le-au făcut publice cu măsuri de descurajare și desfășurări de forțe.

“NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

În comunicatul în care prezintă măsurile aliate, NATO subliniază că este “o alianță defensivă” și că “drept răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”.

“Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite, sunt multinaționale și pregătite de luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Înainte de 2014, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței”, conchide NATO.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut luni o întrevedere cu secretarul general și cel adjunct ai NATO, Jens Stoltenberg, respectiv Mircea Geoană, în cadrul vizitei sale de două zile la Bruxelles.

”În cadrul discuției cu șeful Alianței Nord-Atlantice am accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluţiilor politice şi evitarea acţiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”, a precizat oficialul moldovean într-un mesaj publicat pe Facebook, făcând trimitere la tensiunile dintre Occident și Rusia privind Ucraina.

În egală măsură, Nicu Popescu i-a mulțumit secretarului general al NATO pentru ”reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate.”

În cadrul întrevederii cu Mircea Geoană, ministrul de externe al Republicii Moldova și-a exprimat ”convingerea fermă a conducerii țării noastre privind necesitatea consolidării securității europene în baza promovării unor abordări cuprinzătoare și incluzive bazate pe principiile fundamentale convenite în comun de statele vizate, cu respectarea drepturilor suverane și intereselor legitime de securitate ale țărilor în parametrii unei gestionări pașnice a tensiunilor.”

”Totodată, am remarcat cu apreciere răspunsul prompt și solidaritatea statelor NATO în combaterea pandemiei de COVID-19. Suntem recunoscători pentru această contribuție generoasă. Am conchis în discuția cu domnul secretar general adjunct Mircea Geoană că Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”, a mai spus Popescu.

Chișinăul a aprobat săptămâna trecută planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Vizita ministrului de externe al Republicii Moldova la Bruxelles vine și în contextul în care Parlamentul a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Emmanuel Macron va vorbi la telefon cu Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin

Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, care se pregătește de o convorbire cu Vladimir Putin în zilele următoare.

Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (…) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în acelaşi timp fermi”, a subliniat Clément Beaune în faţa presei, informează Agerpres, citând AFP.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

În schimb, președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Rusia privilegiază această negociere cu SUA, ceea ce nemulţumeşte europenii, în rândul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, fiind evidenţiată mai ales atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti. De altfel, cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat SUA și UE la “prudență” în stabilirea unor sancțiuni la adresa Rusiei

În opinia oficialului francez, care gestionează afacerile curente ale președinției franceze a Consiliului UE, preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că ”aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor” şi astfel poate încerca ”să divizeze” europenii.

Ceea ce noi putem face este să rămânem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”, a deplâns oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

În acest timp, observatori anglo-saxoni au exprimat temeri cu privire la diviziuni în rândul statelor membre ale NATO şi UE. ”Ar fi greşit să acţionăm unii împotriva altora. Diviziunea este cel mai frumos cadou pe care i l-am putea face Rusiei”, a avertizat Clément Beaune.

Pentru moment, Parisul şi Berlinul încearcă să ”reactiveze” medierea lor între Rusia şi Ucraina în formatul ”Normandia”, a explicat în continuare oficialul francez, vorbind despre ”iniţiative”, pe care nu le-a precizat, şi despre o nouă discuţie între Emmanuel Macron şi Vladimir Putin ”în zilele următoare”.

Mai mult, cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Presa occidentală a anunțat că marți va avea loc o întâlnire, la Paris, la nivel de consilieri politici în formatul Normandia, cel care reunește Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Informația a fost dezvăluită public după ce secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei. Între timp, președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington. De altfel, el a avertizat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE4 mins ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE5 mins ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO2 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO2 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac3 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE4 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA4 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending