Connect with us

NATO

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

© NATO

Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Suedia și Finlanda unde peste 82% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea transatlantică comună, cifrele fiind comparabile cu raportul din 2022. De asemenea, România este țara NATO unde cetățenii (82%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Sondajul anual de percepție publică al NATO a inclus pentru prima dată și sondaje din Finlanda și Suedia.

Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care marchează luna aceasta 20 de ani de la aderarea la NATO, se află între primele șase state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii opt aliați (75%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare, dar în creștere ușoară, cu cele din sondajele precedente, publicate în anii trecuți.

“Datele sunt clare. Sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic – pe ambele maluri ale Atlanticului. Dacă ar avea loc un vot astăzi, o majoritate covârșitoare a cetățenilor din țările aliate ar vota în favoarea NATO. De exemplu, în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă. Peste 80% dintre cetățenii noștri cred că America de Nord și Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, în conferința de presă în care a prezentat raportul, în condițiile în care NATO împlinește anul acesta 75 de ani de la înființare. 

 

România, SUA și Marea Britanie, țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice

Sprijinul pentru legătura transatlantică rămâne puternic. 82% dintre cetățeni consideră că colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate este importantă, față de 81% în 2023. Potrivit grilei de interpretare furnizate în infograficul raportului NATO, țările unde procentul de susținere este între 81% și 100% sunt Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, România, Estonia, Letonia, Ungaria, Croația, Albania, Islanda, Norvegia, Finlanda și Suedia.

© NATO

România, în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO: 82% dintre români ar vota să rămână în NATO

Ca și în 2022, majoritatea cetățenilor ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a NATO în cadrul unui referendum (66%), cu doar 12% au declarat că ar vota pentru ca țara lor să părăsească Alianța.

În ceea ce privește România, țara noastră este între primele șase țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 82% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO, un procent în scădere față de 85% în 2019 și 80% în 2020, dar în creștere față de 79% în 2022. Doar 9% dintre români ar vota pentru ieșirea din Alianță.

La acest capitol, România este devansată doar de Albania (100%), Lituania (89%), Norvegia și Polonia (ambele cu 88%) și Portugalia (83%).

Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Muntenegru (46%), și Slovenia (52%), unde în jur de jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cetățeni ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței. Cu toate acestea, în 31 din cele 32 de state membre ale NATO, cu excepția Muntenegrului, peste 50% dintre cetățeni ar vota la un eventual referendum pentru rămânerea țării lor în NATO.

© NATO

România, între primele opt țări din NATO care consideră că apartenența euro-atlantică ne protejează de un atac inamic

Majoritatea cetățenilor aliați (61%) consideră în continuare că apartenența la NATO reduce probabilitatea unui atac din partea unei națiuni străine, doar 14% dintre aceștia fiind în dezacord cu această afirmație.

Tot referitor la Româniasondajul arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Față de sondajul pentru anul 2022, nivelul de susținere față de această afirmație a crescut cu șase puncte procentuale.

Acest procent de 75% plasează România pe locul al optulea, la egalitate cu Estonia (75%) și fiind devansată de Danemarca (79%), Finlanda (80%), Lituania (82%), Norvegia (83%), Polonia (83%) și Albania (89%).

La polul opus sunt cetățenii din Muntenegru (46%), Slovenia (46%) și SUA (52%).

© NATO

Publicarea acestui raport are loc într-un context special pentru România generat de anunțul președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcția de general al NATO.

Citiți și Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.

Citiți și Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis prezintă un decalog pentru viitorul Alianței: “Cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță”

Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo

Published

on

© NATO

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a efectuat, în perioada 3-4 februarie 2025, o vizită de lucru în Japonia, care a a marcat începerea mandatului Ambasadei României la Tokyo de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Japonia – mandat exercitat de misiunea diplomatică a României pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2025, împreună cu Ambasada Regatului Norvegiei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, oficialul român a participat, în calitate de vorbitor, la Conferința Japonia-NATO privind comunicarea strategică, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe nipon și de Secretariatul internațional al NATO. În intervenția din cadrul sesiunii finale a evenimentului, oficialul român a subliniat provocările comune cu care se confruntă NATO și partenerii săi din Indo-Pacific, evidențiind impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei la nivel global.

De asemenea, secretarul de stat a avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, cu președintele Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Națională a Japoniei, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și ai unor think tank-uri japoneze. În cadrul discuțiilor, au fost abordate oportunitățile de cooperare în plan bilateral și în format multilateral în domeniul securității și a avut loc un schimb de evaluări privind situațiile de securitate din spațiul Euro-Atlantic și din regiunea Indo-Pacific.

Deplasarea oficialului MAE la Tokyo a avut loc pe fondul intensificării, în ultimii ani, a relației bilaterale a României cu Japonia și al ridicării acesteia la nivelul de Parteneriat Strategic în martie 2023, precum și în contextul consolidării cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Norvegia avertizează asupra riscului de sabotaj din partea Rusiei pentru a opri livrarea ajutorului destinat Ucrainei

Published

on

© NATO/ Flickr

Serviciile de informații norvegiene au avertizat miercuri că este „probabil” ca Rusia să lanseze atacuri de sabotaj împotriva Norvegiei în 2025, vizând infrastructura energetică sau ajutorul trimis Ucrainei, transmite Bloomberg.

Relațiile diplomatice dintre Oslo și Moscova s-au deteriorat considerabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Deși Uniunea Europeană a înregistrat zeci de astfel de atacuri de la sfârșitul lui 2023, șefa Serviciului de Securitate al Poliției din Norvegia (PST), Beate Gangås, a declarat că până în prezent nu există dovezi de sabotaj rusesc pe teritoriul norvegian.

„Totuși, PST consideră probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să desfășoare acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte din Norvegia în 2025”, a afirmat Gangås, prezentând raportul anual privind amenințările la adresa securității. „Obiectivul unor astfel de acțiuni ar fi oprirea livrărilor noastre către Ucraina sau influențarea negativă a opiniei publice”, a adăugat ea.

Norvegia, membră NATO, împărtășește o graniță terestră de 198 km cu Rusia în regiunea arctică, precum și o graniță maritimă în Marea Barents.

În urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine din Marea Baltică – atac atribuit pe scară largă Rusiei – țările NATO de la Marea Baltică s-au reunit luna trecută la Helsinki pentru a întări securitatea regională.

„În ceea ce privește actorii statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare de securitate pentru Norvegia”, a mai spus Gangås.

Norvegia a alocat un buget de 135 miliarde de coroane norvegiene (18,8 miliarde de dolari) pentru ajutor civil și militar destinat Ucrainei în perioada 2023-2030.

După începerea războiului din Ucraina, Norvegia a depășit Rusia și a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

„Infrastructura energetică deținută de companii norvegiene ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru sabotaj în anul următor”, se precizează în raportul anual al PST.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat și asupra riscului „semnificativ” de spionaj din partea Chinei, care ar urma „să crească pe termen lung”, precum și din partea Iranului și Coreei de Nord.

Continue Reading

NATO

România va aloca 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Bugetul MApN, avizat în comisiile Parlamentului

Published

on

© MApN/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a prezentat marți membrilor comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite în ședință comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, sumele alocate pentru cheltuieli militare reprezentând 2,24% din Produsul Intern Brut cu posibilitatea extinderii până la 2,5% din PIB în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Angel Tîlvăr a arătat, în intervenția sa, că “bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

Ministrul apărării naționale a subliniat că execuția bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituției de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr, conform sursei citate.

 

Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război. O decizie în acest sens este așteptată la summitul NATO de la Haga din luna iunie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, indicând că un angajament sporit ar putea să se ridice la un prag de 3,6 – 3,7% din PIB pentru apărare.

La nivelul UE, liderii europeni s-au reunit luni pentru primul summit consacrat apărării, iar una dintre concluziile desprinse cu privire la finanțare vizează capacitatea statelor membre de a crește propriile cheltuieli în materie de apărare prin flexibilizarea regulilor bugetare cuprinse în Pactul pentru Stabilitate și Creștere, în temeiul căruia statele membre trebuie să respecte ținta de deficit de 3% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv (PDE) și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Referitor la bugetul național al apărării, “în cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale”, a transmis instituția.

Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare și a indemnizațiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistență socială) au fost dimensionate corespunzător și acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creșterii capacității de retenție la nivelul personalului încadrat și a atractivității profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).

Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.

În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituției pentru a angrena la maximum posibil industria națională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică și armament de ultimă generație.

„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.8 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.9 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE10 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.10 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA10 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending