NATO
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Published
2 years agoon

Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Suedia și Finlanda unde peste 82% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea transatlantică comună, cifrele fiind comparabile cu raportul din 2022. De asemenea, România este țara NATO unde cetățenii (82%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Sondajul anual de percepție publică al NATO a inclus pentru prima dată și sondaje din Finlanda și Suedia.
Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care marchează luna aceasta 20 de ani de la aderarea la NATO, se află între primele șase state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii opt aliați (75%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare, dar în creștere ușoară, cu cele din sondajele precedente, publicate în anii trecuți.
“Datele sunt clare. Sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic – pe ambele maluri ale Atlanticului. Dacă ar avea loc un vot astăzi, o majoritate covârșitoare a cetățenilor din țările aliate ar vota în favoarea NATO. De exemplu, în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă. Peste 80% dintre cetățenii noștri cred că America de Nord și Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, în conferința de presă în care a prezentat raportul, în condițiile în care NATO împlinește anul acesta 75 de ani de la înființare.
România, SUA și Marea Britanie, țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice
Sprijinul pentru legătura transatlantică rămâne puternic. 82% dintre cetățeni consideră că colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate este importantă, față de 81% în 2023. Potrivit grilei de interpretare furnizate în infograficul raportului NATO, țările unde procentul de susținere este între 81% și 100% sunt Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, România, Estonia, Letonia, Ungaria, Croația, Albania, Islanda, Norvegia, Finlanda și Suedia.

© NATO
România, în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO: 82% dintre români ar vota să rămână în NATO
Ca și în 2022, majoritatea cetățenilor ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a NATO în cadrul unui referendum (66%), cu doar 12% au declarat că ar vota pentru ca țara lor să părăsească Alianța.
În ceea ce privește România, țara noastră este între primele șase țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 82% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO, un procent în scădere față de 85% în 2019 și 80% în 2020, dar în creștere față de 79% în 2022. Doar 9% dintre români ar vota pentru ieșirea din Alianță.
La acest capitol, România este devansată doar de Albania (100%), Lituania (89%), Norvegia și Polonia (ambele cu 88%) și Portugalia (83%).
Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Muntenegru (46%), și Slovenia (52%), unde în jur de jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cetățeni ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței. Cu toate acestea, în 31 din cele 32 de state membre ale NATO, cu excepția Muntenegrului, peste 50% dintre cetățeni ar vota la un eventual referendum pentru rămânerea țării lor în NATO.

© NATO
România, între primele opt țări din NATO care consideră că apartenența euro-atlantică ne protejează de un atac inamic
Majoritatea cetățenilor aliați (61%) consideră în continuare că apartenența la NATO reduce probabilitatea unui atac din partea unei națiuni străine, doar 14% dintre aceștia fiind în dezacord cu această afirmație.
Tot referitor la România, sondajul arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Față de sondajul pentru anul 2022, nivelul de susținere față de această afirmație a crescut cu șase puncte procentuale.
Acest procent de 75% plasează România pe locul al optulea, la egalitate cu Estonia (75%) și fiind devansată de Danemarca (79%), Finlanda (80%), Lituania (82%), Norvegia (83%), Polonia (83%) și Albania (89%).
La polul opus sunt cetățenii din Muntenegru (46%), Slovenia (46%) și SUA (52%).

© NATO
Publicarea acestui raport are loc într-un context special pentru România generat de anunțul președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcția de general al NATO.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

R. Moldova: Omul de afaceri Alexandru Munteanu propus de PAS pentru funcția de prim-ministru. Stabilit în Ucraina, este fondator al Camerei de Comerț Americane și al Alianței Franceze din R. Moldova

UE va sprijini cu 1,6 mld. euro redresarea și reconstrucția Gazei, a anunțat președintele Consiliului European în Egipt

Nicușor Dan anunță că strategia națională de apărare va cuprinde două schimbări majore: “războiul hibrid cu influența Rusiei” și “atacarea frontală a corupției”

Trump îl va primi vineri, la Casa Albă, pe Zelenski, în cea de-a treia vizită a liderului ucrainean la Washington de la revenirea președintelui republican la putere

Kaja Kallas îl asigură pe Zelenski că ”UE lucrează pentru a avansa procesul de aderare” al Ucrainei la blocul comunitar

Sébastien Lecornu promite să vegheze la respectarea planului de reînarmare a Franței: Majorarea bugetului apărării este indispensabilă
NATO
Sébastien Lecornu promite să vegheze la respectarea planului de reînarmare a Franței: Majorarea bugetului apărării este indispensabilă
Published
21 hours agoon
October 13, 2025
Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a declarat luni că majorarea bugetului alocat apărării este esențială în actualul context geopolitic, marcat de tensiuni și insecuritate crescândă.
„Pe 13 iulie, șeful statului a anunțat un nou efort pentru a ne accelera reînarmarea. Este indispensabil. Voi veghea ca acest cuvânt să fie respectat”, a afirmat Lecornu într-un mesaj adresat forțelor armate, publicat pe rețeaua X.
Message aux Armées. pic.twitter.com/9NUbNm6fvl
— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) October 13, 2025
Declarația vine în timp ce premierul, fost ministru al apărării, are misiunea dificilă de a obține adoptarea bugetului pentru 2026, într-o perioadă de instabilitate politică profundă.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat o majorare suplimentară de 3,5 miliarde de euro a bugetului militar pentru anul viitor, peste cele 3,2 miliarde deja prevăzute prin Legea de programare militară. Astfel, Franța ar urma să atingă un buget al apărării de 57,2 miliarde de euro în 2026, comparativ cu 50,5 miliarde în 2025 — o creștere de aproximativ 13%.
Această extindere a cheltuielilor de apărare are loc într-un context economic dificil: datoria publică a Franței a atins 3.400 de miliarde de euro (115,6% din PIB), iar ritmul investițiilor rămâne lent, transmite AFP, preluat de Agerpres.
În același mesaj, premierul francez a făcut apel la continuarea modernizării armatei: „Trebuie să construim un nou model de armată: hibridă, formată din activi și rezerviști, cu competențe și reziliență întărite (…) un model de angajament operațional cu aliații și partenerii noștri pentru securitatea colectivă a Europei.”
Criza politică declanșată după dizolvarea Adunării Naționale în 2024, care a lăsat țara fără o majoritate parlamentară clară, complică suplimentar procesul de adoptare a bugetului. În mai puțin de un an și jumătate, Franța a avut patru prim-miniștri, iar echilibrul politic rămâne fragil între cele trei mari blocuri: stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă.
NATO
NATO ar trebui să se aștepte la noi acțiuni perturbatoare din partea Moscovei, subliniază ministrul de Externe al Estoniei: Sunt absolut sigur că Rusia va continua să ne testeze unitatea transatlantică
Published
3 days agoon
October 11, 2025By
Teodora Ion
NATO a reacționat corespunzător la recentele încălcări ale spațiului aerian al Estoniei de către Rusia, dar ar trebui să se aștepte la noi acțiuni perturbatoare din partea Moscovei, este avertismentul transmis vineri, pentru DPA, de ministrul de Externe al statului baltic, Margus Tsahkna, în contextul Summitului Digital de la Tallinn, informează Agerpres.
„Sunt absolut sigur că Rusia va continua aceste provocări. Nu este vorba despre Estonia, ci despre unitatea NATO, precum și despre testarea capacităților noastre, dar și despre unitatea transatlantică”, a apreciat șeful diplomației estone.
Rusia și-a intensificat incursiunile în spațiul aerian al UE în septembrie, mai întâi în Polonia, apoi în România. Ulterior, la 19 septembrie, Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu trei bombardiere MiG-31, care au rămas în spațiul aerian eston timp de 12 minute, incident ce a determinat autoritățile de la Tallin să ceară activarea Articolului 4 al NATO.
Eurodeputații au denunțat, de asemenea, incursiunile deliberate cu drone care vizează infrastructura critică din Danemarca, Suedia și Norvegia.
Aceste acțiuni fac parte, au semnalat eurodeputații, din „războiul militar și hibrid sistematic și din provocarea Rusiei împotriva UE” și a statelor sale membre.
În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a propus construirea unui așa-numit „zid anti-drone” de-a lungul flancului estic al blocului, idee dezbătută de liderii europeni în cadrul summitului informal al Consiliului European desfășurat la Copenhaga.
Doar că statele membre mari, inclusiv Germania și Franța, sunt reticente în a ceda astfel de responsabilități legate de apărare în sarcina UE, preferând să păstreze controlul asupra acestora la nivelul statelor naționale și al NATO.
În context, Berlinul sublinia zilele trecute că trebuie să dezvolte drone pentru apărare, după ce cancelarul Friedrich Merz l-a acuzat pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei.
NATO
Suedia va investi peste 300 de milioane de euro în sisteme anti-drone: Amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă din războiul modern
Published
4 days agoon
October 10, 2025By
Teodora Ion
Suedia va investi 3,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 317 milioane de euro) în mai multe sisteme anti-drone, a anunțat vineri ministrul Apărării al acestei țări, decizie fundamentată pe multiplicarea incidentelor de încălcare a spațiului aerian al mai multor țări europene, anunță Reuters, citat de Agerpres.
„Încălcările recente și observările de drone ne reamintesc că amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a războiului modern. Trebuie să ne apărăm împotriva acestor lucruri”, a avertizat ministrul apărării, Pal Jonson, pe rețeaua X.
Între alte măsuri, țara nordică membră a NATO va achiziționa sisteme pentru a doborî drone, va desfășura drone de vânătoare la bazele aeriene și va instala senzori de bruiaj, a menționat ministrul.
Aceștia au denunțat, de asemenea, incursiunile deliberate cu drone care vizează infrastructura critică din Danemarca, Suedia și Norvegia.
Aceste acțiuni fac parte, au semnalat eurodeputații, din „războiul militar și hibrid sistematic și din provocarea Rusiei împotriva UE” și a statelor sale membre.
În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a propus construirea unui așa-numit „zid anti-drone” de-a lungul flancului estic al blocului, idee dezbătută de liderii europeni în cadrul summitului informal al Consiliului European desfășurat la Copenhaga.
Doar că statele membre mari, inclusiv Germania și Franța, sunt reticente în a ceda astfel de responsabilități legate de apărare în sarcina UE, preferând să păstreze controlul asupra acestora la nivelul statelor naționale și al NATO.
În context, Berlinul sublinia zilele trecute că trebuie să dezvolte drone pentru apărare, după ce cancelarul Friedrich Merz l-a acuzat pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

R. Moldova: Omul de afaceri Alexandru Munteanu propus de PAS pentru funcția de prim-ministru. Stabilit în Ucraina, este fondator al Camerei de Comerț Americane și al Alianței Franceze din R. Moldova

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene propuneri legislative concrete prin care să elimine barierele de pe piața unică și să permită libera circulație a serviciilor

Friedrich Merz îi cere lui Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru pace în Ucraina

„Situație absolut paradoxală”. Ministrul Dragoș Pîslaru: România stă pe un munte de bani europeni, dar încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4% cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent

UE cere un răspuns comun al G7 la restricțiile Chinei asupra exportului de minerale rare, anunță comisarul european pentru comerț

CNA solicită președintelui Nicușor Dan includerea educației media ca direcție strategică distinctă în viitoarea Strategie Națională de Apărare a Țării

UE va sprijini cu 1,6 mld. euro redresarea și reconstrucția Gazei, a anunțat președintele Consiliului European în Egipt

Ursula von der Leyen afirmă că s-au înregistrat progrese importante în Muntenegru: „Dacă țara va continua pe această cale, aderarea la UE este cu adevărat la îndemână”

Uniunea Europeană accelerează negocierile pentru finalizarea acordului de liber schimb cu India, după progrese notabile la Bruxelles

SUA poartă discuții cu China pentru a preveni un nou război comercial, anunță secretarul american al Trezoreriei: Au îndreptat o bazooka către lanțurile de aprovizionare
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă

Victor Negrescu: Grupul social-democrat din PE propune o dezbatere privind dronele rusești și o rezoluție pentru dezvoltarea unei „Cupole de Fier Europene” pentru protejarea împotriva amenințărilor de acest tip
Trending
NATO1 week agoServiciul militar în Germania va deveni, cel mai probabil, obligatoriu, apreciază cancelarul Friedrich Merz
U.E.1 week agoPremierul slovac Robert Fico consideră că războiul din Ucraina „nu este războiul nostru” și că victoria lui Babis în alegerile legislative din Cehia ar putea consolida Grupul de la Vișegrad
INTERNAȚIONAL7 days agoStatele membre intenționează să limiteze libertatea de circulație a diplomaților ruși în interiorul UE (Reuters)
POLITICĂ1 week agoNicușor Dan și-a numit noua garnitură de consilieri la Cotroceni, între care Marius Lazurca – politică externă, Valentin Naumescu – afaceri europene, Ludovic Orban – politică internă, Eugen Tomac – consilier onorific
PARLAMENTUL EUROPEAN7 days agoParlamentul European actualizează mecanismul care permite UE să suspende regimul de călătorii fără viză pentru cetățeni ai țărilor care prezintă riscuri pentru securitate sau încalcă drepturile omului










