Connect with us

NATO

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

© NATO

Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Suedia și Finlanda unde peste 82% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea transatlantică comună, cifrele fiind comparabile cu raportul din 2022. De asemenea, România este țara NATO unde cetățenii (82%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Sondajul anual de percepție publică al NATO a inclus pentru prima dată și sondaje din Finlanda și Suedia.

Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care marchează luna aceasta 20 de ani de la aderarea la NATO, se află între primele șase state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii opt aliați (75%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare, dar în creștere ușoară, cu cele din sondajele precedente, publicate în anii trecuți.

“Datele sunt clare. Sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic – pe ambele maluri ale Atlanticului. Dacă ar avea loc un vot astăzi, o majoritate covârșitoare a cetățenilor din țările aliate ar vota în favoarea NATO. De exemplu, în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă. Peste 80% dintre cetățenii noștri cred că America de Nord și Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, în conferința de presă în care a prezentat raportul, în condițiile în care NATO împlinește anul acesta 75 de ani de la înființare. 

 

România, SUA și Marea Britanie, țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice

Sprijinul pentru legătura transatlantică rămâne puternic. 82% dintre cetățeni consideră că colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate este importantă, față de 81% în 2023. Potrivit grilei de interpretare furnizate în infograficul raportului NATO, țările unde procentul de susținere este între 81% și 100% sunt Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, România, Estonia, Letonia, Ungaria, Croația, Albania, Islanda, Norvegia, Finlanda și Suedia.

© NATO

România, în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO: 82% dintre români ar vota să rămână în NATO

Ca și în 2022, majoritatea cetățenilor ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a NATO în cadrul unui referendum (66%), cu doar 12% au declarat că ar vota pentru ca țara lor să părăsească Alianța.

În ceea ce privește România, țara noastră este între primele șase țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 82% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO, un procent în scădere față de 85% în 2019 și 80% în 2020, dar în creștere față de 79% în 2022. Doar 9% dintre români ar vota pentru ieșirea din Alianță.

La acest capitol, România este devansată doar de Albania (100%), Lituania (89%), Norvegia și Polonia (ambele cu 88%) și Portugalia (83%).

Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Muntenegru (46%), și Slovenia (52%), unde în jur de jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cetățeni ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței. Cu toate acestea, în 31 din cele 32 de state membre ale NATO, cu excepția Muntenegrului, peste 50% dintre cetățeni ar vota la un eventual referendum pentru rămânerea țării lor în NATO.

© NATO

România, între primele opt țări din NATO care consideră că apartenența euro-atlantică ne protejează de un atac inamic

Majoritatea cetățenilor aliați (61%) consideră în continuare că apartenența la NATO reduce probabilitatea unui atac din partea unei națiuni străine, doar 14% dintre aceștia fiind în dezacord cu această afirmație.

Tot referitor la Româniasondajul arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Față de sondajul pentru anul 2022, nivelul de susținere față de această afirmație a crescut cu șase puncte procentuale.

Acest procent de 75% plasează România pe locul al optulea, la egalitate cu Estonia (75%) și fiind devansată de Danemarca (79%), Finlanda (80%), Lituania (82%), Norvegia (83%), Polonia (83%) și Albania (89%).

La polul opus sunt cetățenii din Muntenegru (46%), Slovenia (46%) și SUA (52%).

© NATO

Publicarea acestui raport are loc într-un context special pentru România generat de anunțul președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcția de general al NATO.

Citiți și Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.

Citiți și Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis prezintă un decalog pentru viitorul Alianței: “Cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță”

Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sébastien Lecornu promite să vegheze la respectarea planului de reînarmare a Franței: Majorarea bugetului apărării este indispensabilă

Published

on

© Ministère des Armées

Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a declarat luni că majorarea bugetului alocat apărării este esențială în actualul context geopolitic, marcat de tensiuni și insecuritate crescândă.

„Pe 13 iulie, șeful statului a anunțat un nou efort pentru a ne accelera reînarmarea. Este indispensabil. Voi veghea ca acest cuvânt să fie respectat”, a afirmat Lecornu într-un mesaj adresat forțelor armate, publicat pe rețeaua X.

 

Declarația vine în timp ce premierul, fost ministru al apărării, are misiunea dificilă de a obține adoptarea bugetului pentru 2026, într-o perioadă de instabilitate politică profundă.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat o majorare suplimentară de 3,5 miliarde de euro a bugetului militar pentru anul viitor, peste cele 3,2 miliarde deja prevăzute prin Legea de programare militară. Astfel, Franța ar urma să atingă un buget al apărării de 57,2 miliarde de euro în 2026, comparativ cu 50,5 miliarde în 2025 — o creștere de aproximativ 13%.

Această extindere a cheltuielilor de apărare are loc într-un context economic dificil: datoria publică a Franței a atins 3.400 de miliarde de euro (115,6% din PIB), iar ritmul investițiilor rămâne lent, transmite AFP, preluat de Agerpres.

În același mesaj, premierul francez a făcut apel la continuarea modernizării armatei: „Trebuie să construim un nou model de armată: hibridă, formată din activi și rezerviști, cu competențe și reziliență întărite (…) un model de angajament operațional cu aliații și partenerii noștri pentru securitatea colectivă a Europei.”

Criza politică declanșată după dizolvarea Adunării Naționale în 2024, care a lăsat țara fără o majoritate parlamentară clară, complică suplimentar procesul de adoptare a bugetului. În mai puțin de un an și jumătate, Franța a avut patru prim-miniștri, iar echilibrul politic rămâne fragil între cele trei mari blocuri: stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă.

Continue Reading

NATO

NATO ar trebui să se aștepte la noi acțiuni perturbatoare din partea Moscovei, subliniază ministrul de Externe al Estoniei: Sunt absolut sigur că Rusia va continua să ne testeze unitatea transatlantică

Published

on

© European Union, 2024

NATO a reacționat corespunzător la recentele încălcări ale spațiului aerian al Estoniei de către Rusia, dar ar trebui să se aștepte la noi acțiuni perturbatoare din partea Moscovei, este avertismentul transmis vineri, pentru DPA, de ministrul de Externe al statului baltic, Margus Tsahkna, în contextul Summitului Digital de la Tallinn, informează Agerpres.

„Sunt absolut sigur că Rusia va continua aceste provocări. Nu este vorba despre Estonia, ci despre unitatea NATO, precum și despre testarea capacităților noastre, dar și despre unitatea transatlantică”, a apreciat șeful diplomației estone.

Rusia și-a intensificat incursiunile în spațiul aerian al UE în septembrie, mai întâi în Polonia, apoi în România. Ulterior, la 19 septembrie, Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu trei bombardiere MiG-31, care au rămas în spațiul aerian eston timp de 12 minute, incident ce a determinat autoritățile de la Tallin să ceară activarea Articolului 4 al NATO. 

Reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară, Parlamentul European a condamnat cu fermitate printr-o rezoluție „acțiunile imprudente și de escaladare” ale Rusiei de încălcare a spațiului aerian al statelor membre ale UE și NATO Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și România.

Eurodeputații au denunțat, de asemenea, incursiunile deliberate cu drone care vizează infrastructura critică din Danemarca, Suedia și Norvegia.

Aceste acțiuni fac parte, au semnalat eurodeputații, din „războiul militar și hibrid sistematic și din provocarea Rusiei împotriva UE” și a statelor sale membre.

În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a propus construirea unui așa-numit „zid anti-drone” de-a lungul flancului estic al blocului, idee dezbătută de liderii europeni în cadrul summitului informal al Consiliului European desfășurat la Copenhaga.

Doar că statele membre mari, inclusiv Germania și Franța, sunt reticente în a ceda astfel de responsabilități legate de apărare în sarcina UE, preferând să păstreze controlul asupra acestora la nivelul statelor naționale și al NATO.

În context, Berlinul sublinia zilele trecute că trebuie să dezvolte drone pentru apărare, după ce cancelarul Friedrich Merz l-a acuzat pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei.

Continue Reading

NATO

Suedia va investi peste 300 de milioane de euro în sisteme anti-drone: Amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă din războiul modern

Published

on

© European Union, 2023

Suedia va investi 3,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 317 milioane de euro) în mai multe sisteme anti-drone, a anunțat vineri ministrul Apărării al acestei țări, decizie fundamentată pe multiplicarea incidentelor de încălcare a spațiului aerian al mai multor țări europene, anunță Reuters, citat de Agerpres.

„Încălcările recente și observările de drone ne reamintesc că amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a războiului modern. Trebuie să ne apărăm împotriva acestor lucruri”, a avertizat ministrul apărării, Pal Jonson, pe rețeaua X.

Între alte măsuri, țara nordică membră a NATO va achiziționa sisteme pentru a doborî drone, va desfășura drone de vânătoare la bazele aeriene și va instala senzori de bruiaj, a menționat ministrul.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară, a condamnat cu fermitate printr-o rezoluție „acțiunile imprudente și de escaladare” ale Rusiei de încălcare a spațiului aerian al statelor membre ale UE și NATO Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și România.

Aceștia au denunțat, de asemenea, incursiunile deliberate cu drone care vizează infrastructura critică din Danemarca, Suedia și Norvegia.

Aceste acțiuni fac parte, au semnalat eurodeputații, din „războiul militar și hibrid sistematic și din provocarea Rusiei împotriva UE” și a statelor sale membre.

În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a propus construirea unui așa-numit „zid anti-drone” de-a lungul flancului estic al blocului, idee dezbătută de liderii europeni în cadrul summitului informal al Consiliului European desfășurat la Copenhaga.

Doar că statele membre mari, inclusiv Germania și Franța, sunt reticente în a ceda astfel de responsabilități legate de apărare în sarcina UE, preferând să păstreze controlul asupra acestora la nivelul statelor naționale și al NATO.

În context, Berlinul sublinia zilele trecute că trebuie să dezvolte drone pentru apărare, după ce cancelarul Friedrich Merz l-a acuzat pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA16 minutes ago

R. Moldova: Omul de afaceri Alexandru Munteanu propus de PAS pentru funcția de prim-ministru. Stabilit în Ucraina, este fondator al Camerei de Comerț Americane și al Alianței Franceze din R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI26 minutes ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene propuneri legislative concrete prin care să elimine barierele de pe piața unică și să permită libera circulație a serviciilor

U.E.44 minutes ago

Friedrich Merz îi cere lui Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru pace în Ucraina

FONDURI EUROPENE45 minutes ago

„Situație absolut paradoxală”. Ministrul Dragoș Pîslaru: România stă pe un munte de bani europeni, dar încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4% cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent

CHINA48 minutes ago

UE cere un răspuns comun al G7 la restricțiile Chinei asupra exportului de minerale rare, anunță comisarul european pentru comerț

ROMÂNIA1 hour ago

CNA solicită președintelui Nicușor Dan includerea educației media ca direcție strategică distinctă în viitoarea Strategie Națională de Apărare a Țării

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

UE va sprijini cu 1,6 mld. euro redresarea și reconstrucția Gazei, a anunțat președintele Consiliului European în Egipt 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen afirmă că s-au înregistrat progrese importante în Muntenegru: „Dacă țara va continua pe această cale, aderarea la UE este cu adevărat la îndemână”

U.E.2 hours ago

Uniunea Europeană accelerează negocierile pentru finalizarea acordului de liber schimb cu India, după progrese notabile la Bruxelles

CHINA2 hours ago

SUA poartă discuții cu China pentru a preveni un nou război comercial, anunță secretarul american al Trezoreriei: Au îndreptat o bazooka către lanțurile de aprovizionare

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

U.E.23 hours ago

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

U.E.7 days ago

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

INTERVIURI2 weeks ago

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

ROMÂNIA2 weeks ago

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 weeks ago

Victor Negrescu: Grupul social-democrat din PE propune o dezbatere privind dronele rusești și o rezoluție pentru dezvoltarea unei „Cupole de Fier Europene” pentru protejarea împotriva amenințărilor de acest tip

Trending