Connect with us

NATO

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Published

on

© NATO/ Flickr

România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv, să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

 

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru a doua oară din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anul 2023, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%. În 2021, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,75%.

© NATO Annual Report 2022

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending