Connect with us

NATO

Raport NATO: România și Franța au ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare în 2021, în timp ce bugetele europenilor și canadienilor au crescut cu 3,1%

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

România a ratat în anul 2021 să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității joi, România a cheltuit în 2021 un buget pentru apărare estimat la 1,88%. Cu toate acestea, România a fost apreciată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul, moment eclipsat de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Anul 2021 a fost al șaptelea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare la nivelul aliaților europeni și al Canadei, reprezentând o creștere de 3,1% în termeni reali și un total de 270 de miliarde de dolari în plus din 2014, relevă datele raportului. “La summitul nostru extraordinar de săptămâna trecută, aliații au convenit că trebuie să ne dublăm eforturile pentru a investi mai mult și mai rapid în apărarea noastră. Ne confruntăm cu o nouă realitate de securitate și există un nou sentiment de urgență”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, referindu-se la invazia rusă în Ucraina vecină.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre evaluările NATO privind capabilitățile defensive care le sunt necesare aliaților de pe flancul estic în contextul războiului ruso-ucrainean, Stoltenberg a salutat anunțurile unor țări precum Germania, Polonia și România, care au anunțat că vor spori cheltuielile pentru apărare. Potrivit președintelui Klaus Iohannis, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB.

“Am asistat deja la anunțuri la nivel național privind creșteri semnificative și achiziții de capacități de ultimă generație. Iar aliații vor prezenta planuri suplimentare privind modul de îndeplinire a promisiunii de investiții în domeniul apărării la timp pentru summitul de la Madrid din iunie. Aceasta este o investiție în legătura dintre Europa și America de Nord, care ne menține pe toți în siguranță”, a precizat el.

 

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 71 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră (inclusiv manevrele ale exercițiilor Steadfast Defender 21 și Defender Europe 21 sau misiunile de poliție aeriană NATO) la structurile aliate pe care România le găzduiește (Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București, Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova sau sistemul antirachetă de la Deveselu).

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 10-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare.

În termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,57% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,59%.

În 2021, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Polonia (2,34%), Marea Britanie (2,25%), Croația (2,16%), Estonia (2,16%), Letonia (2,16%) și Lituania (2,03%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2021 în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2021, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,93% din PIB, iar România 1,88%.

© NATO Annual Report 2021

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2021, România s-a aflat pe locul al 19-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 21,6% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Grecia (38,8% din buget), Luxemburg (58,5% din buget), această țară aliată fiind urmată de Luxemburg, Ungaria, Polonia, Turcia, Croația și SUA.

Astfel, România a cheltuit cu 1,6% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2020, 23,1%. În 2019, România a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2021

Raportul mai consemnează și o distribuție procentuală a bugetului apărării fiecărui stat membru în principalele categorii de cheltuieli – personal, operațiuni, infrastructură și înzestrare cu echipamente.

În privința României, bugetul MApN pentru anul 2021 este estimat a fi fost distribuit astfel: un procent de 57,8% – cheltuieli pentru personalul militar, 21,6% – înzestrare cu echipamente, 16,4% – operațiuni și mentenanță, 4,9% – infrastructură.

© NATO Annual Report 2021

Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada sau Polonia unde peste 81% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună.

De asemenea, România se situează între primele patru țări NATO unde cetățenii (79%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

România, care a împlinit în aceste zile vârsta “majoratului” ca membru NATO, se află între primele patru state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii cinci aliați (69%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine.

România a marcat marți, 29 martie, 18 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 73 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2022, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.

Astfel, la 18 ani de la aderarea României la NATO și după puțin peste o lună de zile de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice au sosit în România pentru misiuni aeriene.

Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

Published

on

© NATO

Majoritatea suedezelor consideră că securitatea țării lor va fi întărită prin aderarea la NATO, fiind de acord, în egală măsură, că Suedia a făcut ”prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a Alianței, arată un sondaj publicat vineri, conform AFP, citat de Agerpres.

Conform unui sondaj realizat de institutul Indikator pentru postul de radio suedez SR, 55% dintre suedezi cred că ţara lor ”a făcut prea multe sacrificii pentru a adera la NATO”, în timp ce 77% dintre respondenţi consideră că ”securitatea Suediei este întărită” prin această aderare.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 4-26 februarie, pe un eşantion de 2.413 de persoane.

Suedia și Finlanda au renunțat în luna iulie 2022 la politica de neutralitate, în contextul declanșării războiului din Ucraina de către Rusia, și au semnat  protocoalele de aderare la NATO .

Cele două țări ar fi trebuit să adere împreună la Alianță, dar opoziția manifestată de Turcia a împiedicat acest lucru, astfel că în luna aprilie 2023 doar Finlanda a devenit membră a NATO.

Pentru a răspunde cererilor Turciei și a ridica blocada, Stockholmul şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege împotriva terorismului.

Astfel că, șa finalul lunii ianuarie, Parlamentul Turciei a ratificat aderarea Suediei la NATO, urmat de cel al Ungariei, care a adoptat o decizie identică la 26 februarie

Odată parcurși acești pași, următoarele etape sunt doar procedurale pentru desăvârșirea unei Alianțe Nord-Atlantice cu 32 de membri.

Continue Reading

NATO

Luminița Odobescu, videoconferință cu omologii din Bulgaria, țările baltice și Grecia: De la Marea Baltică la Marea Neagră, ne confruntăm cu amenințări identice. Sprijinirea Ucrainei, parte din abordarea noastră comună

Published

on

© Lumința Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, a avut vineri o întâlnire în format de videoconferință cu omologii săi din Bulgaria, țările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) și Grecia.

”De la Marea Baltică la Marea Neagră, ne confruntăm cu amenințări identice. Trebuie să răspundem cu aceeași hotărâre. Sprijinirea urgentă și eficientă a Ucrainei face parte din abordarea noastră comună”, a menționat Odobescu într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

Uniunea Europeană este convinsă că Putin ”nu are nicio intenție de a opri războiul” din Ucraina, ci așteaptă rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, existând temeri că, în eventualitatea în care Donald Trump va reveni la Casa Albă, acesta va decide sistarea sprijinului pentru Ucraina, deja aflat în impas, având în vedere blocajul din Congresul american.

Chiar dacă Volodimir Zelenski a anunțat că are ”un plan clar” pentru o nouă contraofensivă în 2024, Kievul are nevoie de arme și muniție pentru a fi una încununată de succes, ori avertismentele acestuia în cadrul summitului regional Ucraina – Europa de Sud-Est, conform cărora există o criză de muniție, reclamă mai mult sprijin din partea Uniunii Europene și statelor sale membre.

De altfel, Parlamentul European a solicitat Uniunii Europene printr-o rezoluție recent adoptată să ofere Kievului tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia, accentuând că aliații UE și NATO ar trebui să sprijine Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual.

O altă preocupare care a urcat în vârful priorităților este situația din Transnistria, folosită de Rusia pentru a destabiliza Republica Molodova, țară care a ales un viitor european și care anul acesta va organiza alegeri prezidențiale. 

Congresul aşa-zişilor deputaţi ”de toate nivelurile” din regiunea transnistreană au adoptat miercuri o rezoluție prin care cer, printre altele ”protecţia” Moscovei în faţa ”presiunii sporite” din partea Republicii Moldova.

Reacția Chișinăului nu a întârziat să apară, Guvernul de peste Prut respingând ”declaraţiile propagandistice” ale Tiraspolului, în vreme ce Statele Unite au reafirmat susținerea “fermă” pentru “suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Luminița Odobescu a avut în această săptămână o întâlnire cu  viceprim-ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova,  căruia i-a transmis că țara noastră susține eforturile Chișinăului de a soluționa dosarul transnistrean.

Între timp, la nivelul UE și NATO se observă o schimbare de paradigmă prin adoptarea de măsuri de descurajare credibilă. 

Uniunea Europeană ar urma să anunțe săptămânile viitoare Strategia europeană pentru industria de apărare, care permite, printre altele achiziții militare în comun, precum și posibilitatea ca Ucraina să participe la astfel de achiziții ca și cum ar fi membru UE, într-o transpunere în practică a aceea ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, descria drept ”o mentalitate europeană în domeniul apărării”.

În arhitectura de securitate europeană și a NATO se regăsește și acordul semnat la Istanbul, la începutul lunii ianuarie, de Turcia, România și Bulgaria pentru înființarea grupului operativ pentru combaterea minelor marine.

Mai mult, având drept scop consolidarea flancului estic al Alianței și în complementaritate cu acțiunile europene, Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, acest lucru implicând creşterea numărului de militari aliaţi până la 4.000.

 

Continue Reading

NATO

La Harkov, pe linia frontului și la 40 de km de granița cu Rusia, Zelenski și Rutte au semnat un acord de securitate între Ucraina și Olanda

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul olandez Mark Rutte au semnat vineri un acord de securitate între Ucraina și Olanda în orașul Harkov, situat pe linia frontului, în nord-estul Ucrainei.

Acordul include ajutor militar de 2 miliarde de euro din partea Olandei în acest an, precum și alte tipuri de asistență în domeniul apărării în următorii zece ani, a declarat Zelenski pe platforma de socializare X.

Acordul acordă prioritate furnizării de capacități de apărare aeriană, de artilerie, maritime și cu rază lungă de acțiune, punând un accent deosebit pe consolidarea forțelor aeriene ale Ucrainei. De asemenea, oficializează poziția de principiu a Țărilor de Jos privind consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei, obligând-o să compenseze daunele și să tragă agresorul la răspundere. Potrivit documentului, Olanda susține, de asemenea, viitoarea aderare a Ucrainei la UE și NATO.

Acordul a fost semnat de Rutte în timpul unei vizite neanunțate la Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, care se află la doar aproximativ 42 km de granița cu Rusia și este atacat în mod regulat de lovituri aeriene rusești, subliniază Reuters.

 

Premierul olandez aspiră să fie următorul secretar general al NATO, având susținerea Statelor Unite, Franței, Germaniei și Marii Britanii și a două treimi din statele aliate, însă unele țări din Europa de Est sunt nemulțumite de poziția rezervată a lui Rutte cu privire la Rusia, motiv pentru care Bloomberg a relatat că România a anunțat statele membre NATO că plănuiește să-l nominalizeze pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Ulterior, doi diplomați NATO care au cunoștință de această evoluție au confirmat pentru Politico Europe demersul din partea României.

“Îi sunt recunoscător premierului Rutte pentru acest acord, care va consolida protecția Ucrainei, inclusiv a orașului Harkov, unde ne-am întâlnit astăzi”, a declarat Zelenski.

Olanda este cea de-a șaptea țară care semnează un acord de securitate pe 10 ani cu Kievul. În ultimele două luni, Canada, Italia, Germania, Franța, Danemarca și Marea Britanie au semnat acorduri cu Ucraina.

În luna ianuarie, președintele ucrainean Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au semnat, la Kiev, un “acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamentelor de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO.

De altfel, Zelenski convenise anterior și cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius. Astfel, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Bucureștiul și Kievul au început negocierile pentru un acord bilateral de securitate, România, fiind a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Ucraina.

Acordurile sunt menite să consolideze securitatea Ucrainei până când aceasta își va putea atinge obiectivul de a deveni membră a NATO.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO12 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D14 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.15 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA16 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA17 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA18 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA4 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending