Connect with us

NEWS

Raport. Număr record de britanici care au devenit cetățeni germani în 2017 ca urmare a Brexitului

Published

on

Un număr record de britanici au primit cetățenia germană în 2017, potrivit unui raport publicat de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei, notează Politico Europe.

În total, 7.493 de britanici au devenit cetățeni germani, acestă cifră având legătură cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Cifra a îngregistrat o creștere cu 162% față de 2016 când numia 2.865 de britanici primeau cetățenia germană și o creștere abruptă din 2015 când numai 622 de britanici deveneau cetățeni germani.

Raportul atribuie această tendință Brexitului, precizând că numărul celor care au dobândit cetățenie germană în 2016 și 2017 (10.358) este mai mult decât dublul nnumărului de persoane care au primit cetățenia între 200 și 2015 (5.092).

Aproximativ 9% dintre britanicii care au devenit cetățeni germani în 2017 și-au înregistrat cererile în timp ce locuiau în afara Germaniei, se mai arată în raport.

Ca și în anii precedenți, cetățenii turci au constituit cea mai mare parte a persoanelor care au primit cetățenia în Germania în 2017 (14, 984), urmați de britanici (7.493), polonezi (6.613), italieni (4.256) și români (4.238).

Numărul total al străinilor care au obținut cetățenia germană anul trecut (112.200) este cel mai mare după 2013 și reprezintă o creștere cu 1,7% față de anul precedent.

INTERNAȚIONAL

Președintele Volodimir Zelenski mulțumește țărilor G7 pentru sprijinul continuu pentru ”independența și suveranitatea Ucrainei”: Crimeea este Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit duminică G7, după ce liderii celor mai dezvoltate state, reuniți la Cornwell, și-au exprimat sprijinul față de Kiev și au solicitat Rusiei să își retragă trupele și armamentul din proximitatea graniței cu Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Felicit sprijinul ferm al statelor G7 din comunicatul Summit. Recunoscător liderilor pentru sprijinul continuu pentru independenţa & suveranitatea Ucrainei & apelul către agresor de a retrage trupele de la graniţele Ucrainei & Crimeea. Crimeea este Ucraina”, a precizat într-un mesaj pe Twitter președintele Ucrainei.

În cadrul declarației adoptate la finalul summitului, țările G7 au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, solicitând Moscovei să își retragă trupele din Crimeea și de la frontiera cu Ucraina.

Încercând să se distanțele de abordarea fostului locuitor de la Casa Albă și să risipească temerile est-europenilor, Administrația Biden a anunțat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu omologul rus, Vladimir Putin, care va avea loc la Geneva, potrivit Agerpres. 

Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Asistenţa este destinată “să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

Published

on

© Slovak Academy of Sciences, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște în două rapoarte privind pandemia de COVID-19 care urmează să fie prezentate la viitoarea sa adunare generală că a reacționat lent în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce privește emiterea de recomandări și adoptarea de măsuri, anunță EFE, citat de Agerpres.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost ”întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În raport este subliniat că OMS ”ar fi trebuit să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aștepte aprobarea țărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgență” în perioada în care era nevoie de o reacție față de primele focare.

Documentul semnalează că ”omenirea nu era pregătită pentru o amenințare de acest tip”, scoțând la iveală lipsa de abilitate colectivă pentru a prezice evoluția pandemiei, nu doar în ceea ce privește chestiunile sanitare, dar și în ceea ce privește aspectele sociale și economice. ”Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul.

De exemplu, adaugă textul, ”implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Pendularea între necesitatea de a proteja sănătatea publică și cea de a salva economia s-a numărat printre elementele care au determinat o reacție lentă a multor guverne la începutul pandemiei, estimează comitetul care a realizat rapoartele.

Raportul arată că ”este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real”, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care ”necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri”.

În cel de-al doilea raport, realizat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, critici similare nu sunt puține și arată că în 2020 a existat ”o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală” care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Viitoarea adunare generală a Organizației Mondiale a Sănătății va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, reafirmă de la Kiev sprijinul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Published

on

© Dmytro Kuleba/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO7 mins ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO10 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO14 hours ago

Declarația Finală a Summitului NATO: Înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, salutată de Joe Biden și ceilalți lideri aliați

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis și Joe Biden au discutat la summitul NATO. Președintele SUA a salutat importanța formatului București 9 de pe flancul estic

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele ADR: Programul Europa Digitală reprezintă șansa prin care putem genera beneficii concrete pentru consolidarea economiei digitale a României

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș solicită Comisiei Europene să includă propunerile Renew Europe privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending