Connect with us

ONU

Raport ONU: Inegalitatea vaccinării între țări și regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Economia mondială va înregistra în acest an performanțe mai bune decât se preconiza anterior, însă ritmul lent al campaniilor de vaccinare din multe state în curs de dezvoltare va afecta revenirea lor economică, a anunţat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Agerpres.

„Inegalitatea vaccinării între ţări şi regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale care era deja inegală şi fragilă. Accesul la timp şi universal la vaccinurile COVID-19 va face diferenţa între sfârşitul pandemiei sau pierderea mai multor ani de creştere, dezvoltare şi oportunităţi”, a declarat economistul şef al ONU, Elliott Harris.

Creşterea economiei mondiale ar urma să ajungă la 5,4% în acest an, revenind după o contracţie de 3,6% în 2020, o performanţă mai bună decât se preconiza în luna ianuarie, potrivit celui mai recent raport World Economic Situation and Prospects publicat de ONU.

Cu toate acestea, perspectivele de creştere din unele ţări din sudul Asiei, Africa sub-sahariană şi America Latină rămân „fragile şi incerte”, din cauza progresului lent al vaccinării, se arată în raportul ONU.

Spre exemplu, China şi SUA, care au făcut progrese rapide cu programele lor de imunizare, sunt aşteptate să înregistreze creşteri economice de 8,2% şi respectiv 6,2% în acest an. În schimb, economia Nigeriei va creşte cu doar 1,8% în condiţiile în care această ţară a vaccinat mai puţin de 1% din populaţie.

De asemenea, ONU cere de mult timp ca vaccinurile să fie puse la dispoziţia tuturor ţărilor şi de asemenea a făcut apel către donatori să finanţeze facilitatea COVAX, pilonul destinat vaccinurilor din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19.

COVAX este o colaborare mondială ce vizează accelerarea creării, producerii și accesului echitabil la teste de depistare, la tratamente și la vaccinuri împotriva COVID-19, la care a aderat și Uniunea Europeană.

Mecanismul COVAX urmărește achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021. Astfel se va contribui la dezvoltarea unui portofoliu diversificat de vaccinuri, de la diferiți furnizori, cu tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de partajare a riscurilor: reduce riscul cu care se confruntă producătorii – de a investi fără a fi siguri de cererea viitoare – și cel cu care se confruntă țările – de a nu dispune de un vaccin eficace.

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antonio Guterres: Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU doresc un Afganistan stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără discriminare

Published

on

© Evan Schneider/ www.un.org

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU „doresc cu toţii un Afganistan în pace, stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără probleme şi fără discriminare”, le-a declarat miercuri mai multor jurnalişti secretarul general al ONU, Antonio Guterres, după o întâlnire cu miniştrii de externe din ţările respective, informează Agerpres

Cu toţii doresc „un Afganistan în care drepturile femeilor şi fetelor să fie respectate, un Afganistan care să nu fie un refugiu pentru terorism, un Afganistan în care să avem un guvern incluziv reprezentând diferitele sectoare ale populaţiei”, a spus Antonio Guterres.

Secretarul de stat american și miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Rusiei s-au întâlnit personal, în timp ce omologul lor chinez, Wang Yi, li s-a alăturat în mod virtual în discuțiile ce au durat puțin peste o oră. Niciunul dintre miniştrii de externe prezenţi nu a dorit să comenteze la începutul sau la sfârşitul sesiunii.

Întrebat de AFP înainte de întâlnire, ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun, a declarat că cele cinci puteri au căzut de acord asupra unui guvern incluziv în Afganistan: „unitatea este pretutindeni”, a spus el, potrivit France24

În context, Organizația Națiunilor Unite deblochează 45 de milioane de dolari ca ajutor de urgență pentru sistemul de sănătate din Afganistan, aflat în prag de colaps, a anunțat miercuri Martin Griffiths, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare. 

Începând cu 15 august, data la care talibanii au preluat puterea în Afganistan fără vreo redută din partea forțelor afgane, și până la retragerea americană, SUA și celelalte țări NATO au evacuat 123.000 de cetățeni, inclusiv afgani cu care forțele aliate au colaborat în cei douăzeci de ani de prezență pe teren.

Afganistanul se confruntă cu o gravă criză umanitară. Zeci de mii de oameni s-au refugiat din cauza violenţelor în timpul recuceririi puterii de către talibani, situaţia fiind agravată de o criză economică în lipsa banilor, de o secetă devastatoare şi de pandemie.

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis, la summitul global împotriva COVID-19 găzduit de Joe Biden: Solidaritatea este un imperativ global. România a ajutat alte ţări în atenuarea efectelor pandemiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internaţional în contextul pandemiei de COVID-19 desfășurat la New York, importanţa solidarităţii, arătând contribuția pe care România a adus-o luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

Totodată, șeful statului, a afirmat că modalitatea cea mai bună de a garanta siguranţa este un acces echitabil la vaccinurile care salvează vieţi, precum şi la terapii şi diagnostice.

“Îi mulţumesc preşedintelui Biden pentru iniţiativa de a coordona răspunsul internaţional la cea mai importantă ameninţare actuală – noul coronavirus. Pentru a ieşi învingători din această luptă este extrem de important să gândim şi să planificăm la nivel global. Solidaritatea este un imperativ global. Cred că modalitatea cea mai bună de a ne garanta siguranţa este un acces echitabil la vaccinurile care salvează vieţi, precum şi la terapii şi diagnostice”, a spus Iohannis, în cadrul intervenţiei pre-înregistrate pentru acest eveniment care s-a desfășurat în regim videoconferință.

 

El a arătat că România găzduieşte rescEU – un mecanism strategic pentru rezerve medicale şi distribuţie al Uniunii Europene, ca parte a eforturilor internaţionale de combatere a pandemiei.

De asemenea, președintele a amintit că România a ajutat alte ţări în eforturile acestora de a atenua efectele devastatoare ale pandemiei, prin trimiterea de echipe medicale în Italia, Republica Moldova şi Tunisia, dar şi în Statele Unite ale Americii, subliniind contribuţia românească din luna mai a anului trecut, cu personal medical şi experţi dislocaţi în Alabama.

Preşedintele Iohannis a amintit şi de faptul că ţara noastră a donat deja doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Egipt, Tunisia şi Vietnam.

“România se angajează şi este implicată în susţinerea ambiţioasei agende de consolidare a arhitecturii de securitate a sănătăţii din lume, în vederea construirii unui sistem global care este rezilient şi mai adecvat gestionării crizelor neprevăzute, precum este această pandemie”, a conchis şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a luat parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri – în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE6 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU22 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending