Connect with us

ONU

Raport ONU: Inegalitatea vaccinării între țări și regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Economia mondială va înregistra în acest an performanțe mai bune decât se preconiza anterior, însă ritmul lent al campaniilor de vaccinare din multe state în curs de dezvoltare va afecta revenirea lor economică, a anunţat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Agerpres.

„Inegalitatea vaccinării între ţări şi regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale care era deja inegală şi fragilă. Accesul la timp şi universal la vaccinurile COVID-19 va face diferenţa între sfârşitul pandemiei sau pierderea mai multor ani de creştere, dezvoltare şi oportunităţi”, a declarat economistul şef al ONU, Elliott Harris.

Creşterea economiei mondiale ar urma să ajungă la 5,4% în acest an, revenind după o contracţie de 3,6% în 2020, o performanţă mai bună decât se preconiza în luna ianuarie, potrivit celui mai recent raport World Economic Situation and Prospects publicat de ONU.

Cu toate acestea, perspectivele de creştere din unele ţări din sudul Asiei, Africa sub-sahariană şi America Latină rămân „fragile şi incerte”, din cauza progresului lent al vaccinării, se arată în raportul ONU.

Spre exemplu, China şi SUA, care au făcut progrese rapide cu programele lor de imunizare, sunt aşteptate să înregistreze creşteri economice de 8,2% şi respectiv 6,2% în acest an. În schimb, economia Nigeriei va creşte cu doar 1,8% în condiţiile în care această ţară a vaccinat mai puţin de 1% din populaţie.

De asemenea, ONU cere de mult timp ca vaccinurile să fie puse la dispoziţia tuturor ţărilor şi de asemenea a făcut apel către donatori să finanţeze facilitatea COVAX, pilonul destinat vaccinurilor din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19.

COVAX este o colaborare mondială ce vizează accelerarea creării, producerii și accesului echitabil la teste de depistare, la tratamente și la vaccinuri împotriva COVID-19, la care a aderat și Uniunea Europeană.

Mecanismul COVAX urmărește achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021. Astfel se va contribui la dezvoltarea unui portofoliu diversificat de vaccinuri, de la diferiți furnizori, cu tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de partajare a riscurilor: reduce riscul cu care se confruntă producătorii – de a investi fără a fi siguri de cererea viitoare – și cel cu care se confruntă țările – de a nu dispune de un vaccin eficace.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îl va invita pe secretarul general al ONU la Summitul Consiliului European din 24 iunie, cu scopul consolidării cooperării UE-ONU

Published

on

© European Union 2020

În scopul consolidării cooperării UE-ONU și pentru a face față provocărilor globale, președintele Consiliului European, Charles Michel, îl va invita pe secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, să se alăture celor 27 de state membre în cadrul Summitului din 24 iunie, a transmis purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, Barend Leyts.

„Multilateralismul, clima, drepturile omului, pacea, dezvoltarea și redresarea globală în urma COVID-19 se vor afla pe ordinea de zi”, a declarat acesta.

 

Pe 24 și pe 25 iunie, liderii Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles pentru a discuta despre COVID-19, redresarea economică, migrația și relațiile externe, inclusiv relațiile cu Turcia și Rusia.

Consiliul European va face bilanțul situației epidemiologice și vaccinale și va continua eforturile de coordonare ca răspuns la pandemia de COVID-19. În acest context, liderii vor aborda toate obstacolele rămase legate de dreptul la liberă circulație pe teritoriul UE.

Continue Reading

ONU

Ziua internațională a căștilor albastre. MAE îi omagiază pe cei peste ”85.000 de militari, polițiști, jandarmi și personal civil” care contribuie la realizarea obiectivelor ONU în domeniul păcii

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis sâmbătă, cu ocazia marcării ”Zilei internaţionale a căştilor albastre”, un mesaj de apreciere pentru activitatea celor peste 85.000 de militari, poliţişti, jandarmi şi personal civil din întreaga lume care participă în prezent la misiunile ONU de menţinere a păcii.

”Cu ocazia marcării la 29 mai 2021 a Zilei internaţionale a forţelor ONU de menţinere a păcii – “Ziua internaţională a căştilor albastre” – Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă aprecierea pentru activitatea celor peste 85.000 de militari, poliţişti, jandarmi şi personal civil din întreaga lume care participă în prezent la misiunile ONU de menţinere a păcii, contribuind astfel în mod direct la realizarea obiectivelor ONU în domeniul păcii şi securităţii internaţionale, în conformitate cu mandatul încredinţat de Consiliul de Securitate. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe aduce omagiul său celor care au căzut la datorie în îndeplinirea nobilei misiuni încredinţate de ONU”, este precizat într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa mai sus amintită este precizat că, în conformitate cu angajamentul şi sprijinul său constant pentru multilateralism şi pentru un efort colectiv al statelor membre ONU în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, România a contribuit, începând din anul 1991, cu peste 10.000 de militari, poliţişti şi jandarmi – femei şi bărbaţi – la misiuni ONU de menţinere a păcii.

”În acelaşi spirit, la Summit-ul operaţiunilor de menţinere a păcii de la New York, din septembrie 2015, România a anunţat noi contribuţii la efortul ONU în domeniul menţinerii păcii, care au inclus, pe lângă participarea cu personal, prima contribuţie cu mijloace de transport aerian. Contribuţia a fost realizată prin participarea detaşamentului de elicoptere Carpathian Pumas al Ministerului Apărării Naţionale la Misiunea ONU multidimensională de stabilizare din Mali – MINUSMA, în perioada octombrie 2019 – octombrie 2020”, mai precizează MAE.

În egală măsură, Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea în acest an a Zilei internaționale a forțelor ONU de menținere a păcii sub deviza “Drumul către o pace durabilă: să fructificăm capacitățile tinerilor în procesele de pace și securitate” având în vedere potențialul și implicarea tinerilor în prevenirea și soluționarea conflictelor.

MAE a profitat, de asmenea, de ocazie pentru a transmite ”mulțumiri și cele mai calde felicitări participanților români în operațiunile de menținere a păcii care, prin activitatea lor de zi cu zi, contribuie la realizarea unor obiective prioritare ale politicii externe a României în plan multilateral”.

Organizația Națiunilor Unite și statele sale membre  marchează în fiecare an, la 29 mai, Ziua internaţională a forţelor ONU de menţinere a păcii, cunoscută și ca Ziua internaţională a ”Căştilor Albastre”, ca urmare a adoptării unei rezoluții a Adunării generale a ONU (57/129 din anul 2002) pe această temă.

Data aleasă a avut în vedere desfășurarea, la 29 mai 1948, a primei misiuni ONU de menţinere a păcii în teritoriile palestiniene – ”United Nations Truce Supervision Organization (UNTSO)”.

Tema aleasă pentru celebrarea Zilei internaţionale a forţelor ONU de menţinere a păcii în acest an este ” Drumul către o pace durabilă: să fructificăm capacitățile tinerilor în procesele de pace și securitate” și confirmă abordarea recentă a sistemului ONU consacrată prin adoptarea rezoluției  2250/2015 a Consiliului de Securitate al ONU intitulată ”Tineretul, pacea și securitatea”.

În prezent, efective de peste 85 de mii membri ai misiunilor ONU de menţinere a păcii – militari, polițiști, jandarmi sau personal civil – participă în 12 misiuni. În această zi se aduce un omagiu celor căzuţi în misiunile de menţinere a păcii ale ONU.

Marcarea acestei zile are o semnificație deosebită pentru România în acest an, când se aniversează 30 de ani de la prima participare la misiuni ale ONU de menținere a păcii. În această perioada contribuția României a fost de peste 10 mii de membri din rândul militarilor, polițiștilor și jandarmilor, precum și un detașament de elicoptere Carpathian Pumas care a participat în perioada octombrie 2019 – octombrie 2020 la Misiunea ONU multidimensională de stabilizare din Mali – MINUSMA.

Continue Reading

ONU

Ambasadorul României la ONU, despre alegerea viitorului secretar general al Națiunilor Unite: Promisiuni respectate

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Articol de opinie semnat de Dr. Ion I. Jinga, reprezentantul permanent al României la ONU

La 7 mai 2021, Adunarea Generală a ONU a organizat un dialog interactiv cu Antonio Guterres, în calitate de candidat propus de Portugalia pentru un nou mandat de Secretar General al ONU, în perioada 2022-2026. Articolul 97 din Carta ONU precizează că “Secretarul General va fi numit de către Adunarea Generală, pe baza recomandării Consiliului de Securitate”. Articolul 35 din rezoluția 69/321 a Adunării Generale “cere președinților Adunării Generale și Consiliului de Securitate să solicite candidați pentru poziția de Secretar General prin intermediul unei scrisori comune adresate tuturor statelor membre ONU”, iar articolul 39 „invită statele membre să prezinte candidați cu leadership dovedit, abilități manageriale, largă experiență în relațiile internaționale, aptitudini în diplomație, comunicare și limbi străine.”

La alegerile din 2016 au participat 13 candidați de pe trei continente dar, așa cum remarca ambasadorul SUA, Samantha Power: „În final, a existat doar un singur candidat ale cărui experiență, viziune și versatilitate într-un spectru larg de domenii s-au dovedit convingătoare.” Astăzi (cel puțin până la acest moment), Antonio Guterres este singurul candidat propus de un stat membru al ONU.

Prezentându-și viziunea asupra organizației, acesta afirma în urmă cu cinci ani: „ONU reprezintă expresia instituțională a comunității internaționale, piatra de temelie a sistemului nostru internațional și actorul-cheie al multilateralismului efectiv. Este instrumentul esențial al statelor membre în fața provocărilor comune, în gestionarea responsabilităților și exercitarea acțiunilor colective. Pentru a reuși, trebuie să consolidăm legătura care există între pace și securitate, dezvoltare durabilă și politicile privind drepturilor omului. Accentul trebuie pus pe acțiune, iar cuvântul de ordine este implementare, implementare, implementare.”

În consecință, în anul 2017 Antonio Guterres a lansat un vast proces de reformă a ONU pe trei dimensiuni: dezvoltare, pace și securitate, management. Raportul Secretarului General intitulat “Schimbarea paradigmei de management la ONU” (rezoluția 72/492 a Adunării Generale) a identificat provocările-cheie : un proces lent de furnizare a serviciilor, fragmentarea structurilor de management, management slab al performanței, gestionarea ineficientă a resurselor, lacune de transparență și responsabilitate, deficit de încredere între statele membre și Secretariatul ONU. Reforma a fost ghidată de două principii: un nou contract între Secretarul General și managerii din teren (delegare de autoritate, simultan cu creșterea gradului de transparență a activității), și un contract între statele membre și Secretariatul ONU (Secretariatul capată mai multă libertate de acțiune, statele au control total asupra activității ONU).

Atenția a fost focalizată pe rezultate și pe cultura organizațională, bazată pe responsabilitate, lucru în echipă, leadership, etică și integritate, echilibru de gen, motivație și apetit pentru risc. Organizația a trecut de la un buget bianual al programelor sale, la unul anual, permițând astfel o distribuție mai realistă a resurselor, în funcție de necesități. A fost introdus conceptul de „multilateralism în rețea”, conform căruia activitatea ONU se desfășoară în strânsă colaborare cu organizații regionale, instituții financiare internaționale, bănci de dezvoltare, agenții specializate și societate civila, „pentru a aduce multilateralismul mai aproape de oameni.”

Pandemia de COVID-19 a reprezentat un test major pentru Organizația Națiunilor Unite. Antonio Guterres a asigurat un leadership exemplar, modelând răspunsul ONU pe coordonatele pace – securitate – dezvoltare, mobilizând resursele materiale și umane ale sistemului, discutând cu liderii lumii și lansând inițiative menite să limiteze criza. ONU a oferit asistență umanitară statelor afectate de pandemie, a furnizat apă și săpun taberelor de refugiați, a ajutat spitale și clinici, a organizat campanii de informare și a facilitat transportul de echipamente medicale în 120 de țări. Secretarul General a făcut un apel la încetarea focului în conflictele internaționale, a lansat Planul ONU de Răspuns Umanitar Global pentru COVID-19, a cerut liderilor G-20  să mobilizeze resursele necesare pentru a evita ca pandemia să atingă „proporții apocaliptice”, a solicitat solidaritate și cooperare: „Avem acum nevoie de acțiune concretă, mai ales pentru categoriile cele mai vulnerabile. Este singura cale pentru a opri pandemia. Solidaritatea înseamnă supraviețuire.” Vorbind în decembrie anul trecut la sesiunea specială a Adunării Generale dedicată combaterii pandemiei, a pledat ca vaccinurile să fie disponibile pentru întreaga populație a planetei: „Când fiecare țară merge în propria sa direcție, virusul merge în toate direcțiile. Într-o criză globală, trebuie să îndeplinim așteptările celor pe care îi servim, prin unitate, solidaritate și acțiune globală coordonată.”

Săptămâna trecută, mesajul candidatului Antonio Guterres la funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite pentru mandatul 2022-2026 a urmat aceeași logică: „Urgența climatică și COVID-19 au scos la iveală profunzimea interconectării destinelor noastre, precum și costurile incapacității noastre de a soluționa problemele comune. La capătul acestei imense suferințe, avem o fereastră de oportunitate ce apare odată în viață. Pentru a putea beneficia de ea, este necesar un multilateralism adaptat la noua epocă în care intrăm, bazat pe principiile echității și solidarității. Pur și simplu, alegerile pe care le facem astăzi ne vor determina traiectoria în deceniile ce vor urma.” Prioritățile sale pentru următorii cinci ani includ un răspuns durabil la pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia, abordarea cuprinzătoare a păcii și securității, pace cu natura și promovarea acțiunii climatice, implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, centralitatea drepturilor omului, avansarea egalității de gen, valorificarea revoluției digitale, promovarea multilateralismului.

Alegerea Secretarului General al ONU reprezintă, întotdeauna, un moment crucial. Candidații trebuie să posede calități profesionale, să fie acceptați la nivel politic și de către opinia publică. În cea mai importantă funcție din sistemul ONU este nevoie nu doar de o persoană cu experiență și un manager priceput. În egală măsură, este necesar un lider vizionar, cu autoritate morală, capabil să ghideze organizația prin arealul extraordinar de larg al provocărilor globale actuale și să o conducă prin puterea exemplului, în vremuri în care nu există substitut la legitimitatea ONU.

În atât de apreciata carte autobiografică “Promisiuni de respectat” (Promises to Keep), Președintele Statelor Unite, Joe Biden, mărturisește că filozofia sa de viață a fost inspirată de către bunicul său: “El a vrut să înțeleg două lucruri foarte importante: Primul, că nimeni, niciun grup, nu este deasupra celorlalți. Cei aflați în serviciul public sunt obligați să se poziționeze la nivelul fiecăruia, fie că sunt de acord sau nu cu ce spune persoana respectivă. Și, în al doilea rând, că politica este o chestiune de onoare personală. Cuvântul unui om este angajamentul său. Dacă ți-ai dat cuvântul, trebuie să îl respecți.“

La 7 mai 2021, Antonio Guterres spunea în fața Adunării Generale a ONU: “Mă simt extrem de recunoscător pentru oportunitățile extraordinare pe care le-am avut în viață și știu cât de important este să le onorezi în serviciul umanității, pentru un scop nobil și cu cea mai mare smerenie. Noi existăm pentru a-i servi pe oameni. Acest principiu mi-a ghidat întreaga viață.“ El este pregătit să continue la cârma Organizației Națiunilor Unite. Decizia stă în mâinile celor 193 de state membre.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului și nici nu reflectă neapărat viziunea editorială CaleaEuropenă.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș5 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE7 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ7 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending