Tratatul privind marea liberă, cunoscut oficial sub denumirea de Acordul privind biodiversitatea din afara jurisdicției naționale (BBNJ), a intrat în vigoare sâmbătă, la 17 ianuarie 2026, anunță Comisia Europeană printr-un comunicat.

Uniunea Europeană și statele sale membre sărbătoresc această etapă importantă în conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor. Acest acord istoric oferă un cadru pentru guvernanța comună a aproximativ două treimi din suprafața oceanelor și 95% din volumul lor.

„Am reușit. Astăzi, Tratatul privind marea liberă intră în vigoare. Este o victorie extraordinară pentru oceane, pentru viață, pentru umanitate. Marea liberă nu va mai fi un Vest Sălbatic. Ea devine un spațiu de responsabilitate comună. De la 8 țări în 2024, la 60 de state angajate în 2025 la Summitul Oceanului de la Nisa, la 83 astăzi, comunitatea națiunilor și-a ținut cuvântul. Împreună, ne oferim mijloacele necesare pentru a proteja 30 % din mări și oceane până în 2030, reprezentând peste 90% din habitatul Pământului în termeni de volum. Acesta este rezultatul unei mobilizări colective excepționale conduse de negociatori, oameni de știință și cetățeni, toți convinși că viitorul se construiește împreună. Vreau să le mulțumesc. Este alegerea responsabilității în locul indiferenței, a cooperării în locul izolării, a onoarei umanității în locul dezordinii lumii. Când ne unim în jurul a ceea ce contează cu adevărat, demonstrăm că progresul este posibil. Așadar, să continuăm. Împreună”, a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X, președintele francez Emmanuel Macron.

We did it.

Today, the High Seas Treaty enters into force.

It is a tremendous victory for the oceans, for life, for humanity.

The high seas will no longer be a Wild West open to predation: they are becoming a space of shared responsibility.

From 8 countries in 2024,… pic.twitter.com/C4YJGX8obq

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 17, 2026

Acordul va permite

• înființarea de zone marine protejate (ZMP) în marea liberă
• reglementarea exploatării resurselor genetice marine
• evaluarea impactului asupra mediului al activităților umane actuale și viitoare
• sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare prin programe de consolidare a capacităților și de transfer de tehnologie marină

Acordul a fost ratificat până în prezent de 81 de părți, inclusiv UE și 16 dintre statele sale membre, și semnat de 145 de țări.

Un rol cheie pentru UE

UE și statele sale membre au condus procesul politic și negocierile privind acest acord, a cărui încheiere și adoptare în 2023 a reprezentat un succes major al multilateralismului și o realizare istorică în domeniul dreptului internațional și al guvernanței oceanelor.  La 19 septembrie 2025, la doi ani de la adoptarea sa, acordul a atins pragul necesar de 60 de ratificări pentru a intra în vigoare 120 de zile mai târziu, la 17 ianuarie 2026.

În calitate de copreședinte al Coaliției pentru ambiții înalte privind BBNJ, care reunește 46 de țări, UE rămâne ferm angajată la cel mai înalt nivel politic.

UE și statele sale membre sunt angajate în prezent în discuții pregătitoare pentru prima Conferință a părților (COP), care va avea loc în termen de un an de la intrarea în vigoare a Acordului BBNJ.

UE s-a angajat, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a tratatului, în special în țările în curs de dezvoltare, prin intermediul Programului global al UE pentru oceane. Programul global pentru oceane este un program finanțat de UE cu 40 de milioane de euro, care a fost lansat în cadrul celei de a treia Conferințe a ONU privind oceanele, în luna iunie. Prima sa fază constă într-o asistență tehnică la cerere, în valoare de 10 milioane de euro, care este deja pe deplin operațională.

În plus, UE contribuie în mod semnificativ la activitatea inițială a Secretariatului BBNJ, găzduit de DOALOS, Divizia ONU pentru Afaceri Oceanice și Dreptul Mării.

Acestea conțin resurse marine și biodiversitate și oferă umanității beneficii ecologice, economice, sociale, culturale, științifice și de securitate alimentară de o valoare inestimabilă. Cu toate acestea, ele sunt supuse unei presiuni crescânde din cauza poluării, supraexploatării, schimbărilor climatice și pierderii biodiversității. Noul tratat abordează aceste provocări, în special având în vedere creșterea viitoare a cererii de resurse marine (de exemplu, pentru hrană, medicamente, energie).

Acest tratat privind marea libere va contribui, de asemenea, la creșterea coerenței, coordonării și sinergiilor între activitățile legate de oceane desfășurate de numeroase organizații și părți interesate, contribuind astfel la o gestionare mai holistică a activităților în marea liberă.

România a fost aleasă Președinte al Consiliului Executiv al UNDP/UNFPA/UNOPS pentru anul 2026, a anunțat marți Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.

Funcția va fi exercitată de Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Cornel Feruță, prin decizie consensuală, în reuniunea Consiliului Executiv din 12 ianuarie a.c. România a exercitat în perioada 2024-2025 funcția de Vicepreședinte al Consiliului Executiv al UNDP/UNFPA/UNOPS, iar confirmarea pentru funcția de Președinte al Consiliului Executiv reflectă aprecierea statelor membre ONU pentru activitatea și contribuția României la organism (2024-2026).

Asumarea acestei poziții corespunde unui moment deosebit de important pentru conturarea viitorului celor trei entități, pe fondul aprofundării, în 2026, a propunerilor de reformă cuprinzătoare a sistemului onusian. Ca parte a acestui proces de ansamblu, Președintele Consiliului Executiv va conduce negocierile pe marginea propunerilor Secretarului General al ONU de comasare a unor entități din sistemul ONU. 

Această nouă poziție sedimentează profilul solid al României în sistemul onusian și consolidează imaginea de actor credibil și implicat în promovarea multilateralismului eficient. Actuala poziție se adaugă unei alte poziții importante deținute de România în sistemul ONU, respectiv co-președinția Grupului de Lucru Interguvernamental pentru Revitalizarea și Consolidarea Activității Adunării Generale ONU, pentru al treilea an consecutiv, proces esențial al agendei de reforme a sistemului ONU.

„Exact în momentul în care lumea are nevoie de soluțiile și de cadrul de dialog ale multilateralismului, sunt puse sub semnul întrebării chiar resursele necesare performanței sale. Noi, România, din anii noștri de tranziție și din lecțiile pe care le-am învățat în partea noastră de lume, putem contribui cu un echilibru între reformă și continuitate – un rol validat prin desemnarea noastră pentru mandatul de Președinte al Consiliului Executiv al agențiilor de dezvoltare. Echipa noastră de diplomați de la New York, condusă de ambasadorul Cornel Feruță, a dovedit că este pregătită pentru această responsabilitate și vom continua să lucrăm împreună” a declarat Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe.

Consiliul Executiv al UNDP/ UNOPS/UNFPA este format din 36 state membre, reprezentative pentru toate regiunile geografice ale lumii, alese pentru un mandat de trei ani. România este membru din 2024, după o candidatură împotriva Rusiei în 2023.

Cu un buget de 23,8 miliarde de dolari, prevăzuți pentru perioada 2026-2029, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă o parte integrantă a familiei extinse a Națiunilor Unite, fiind principala Agenție cu mandat în Dezvoltare. PNUD își propune să contribuie decisiv la combaterea sărăciei, la reducerea inegalităților, la construirea unei societăți democratice, prin consolidarea  statului de drept și a instituțiilor acestuia. PNUD mizează pe o schimbare majoră în îmbunătățirea condițiilor de trai pentru oameni, derulând proiecte în 170 de țari și teritorii.

Cu un buget de 4,8 miliarde de dolari, prevăzuți pentru perioada 2026-2029, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) își propune să gestioneze eficient provocările legate de îmbătrânirea populației, prin identificarea de formule menite să sprijine guvernele să planifice nevoile populației, precum și să contribuie la eradicarea violenței bazate pe gen și a practicilor dăunătoare, cu protejarea femeilor, în 150 de țări și teritorii.

Biroul ONU pentru Proiecte Speciale (UNOPS), care implementează proiecte în 188 de țari, și dispunând de un buget estimat de 3 miliarde de dolari, reprezintă o resursă centrală pentru sistemul ONU și partenerii săi, oferind servicii de management de proiect, dezvoltare a infrastructurii și achiziții pentru a extinde capacitatea de implementare a proiectelor vizând promovarea păcii, acordarea de ajutor umanitar și promovarea eforturilor de dezvoltare, contribuind la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Președinta Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, a atras atenția că recompensarea agresiunii din Ucraina nu face decât să alimenteze și mai mult războiul, informează DPA, citat de Agerpres.

Aceasta a mai evidențiat că un acord de pace nu ar trebui să cuprindă o obligație ca Ucraina să cedeze teritorii.

„Condamni un act de agresiune, nu îl recompensezi. Cei care recompensează agresiunea se vor alege cu și mai mult război în loc de pace”, a declarat ea pentru grupul media german Funke, în declarații publicate duminică.

Baerbock, fost ministru german de Extern, a completat că acceptarea ca un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU să încalce regula fundamentală a Cartei ONU ar crea un precedent periculos.

Aceasta s-a arătat precaută în ceea ce privește un potențial rol al ONU în asigurarea unui armistițiu.

„Mai întâi, trebuie să existe un armistițiu și un acord de pace, apoi putem discuta despre cum pot fi aplicate. Dar pentru asta, Rusia ar trebui mai întâi să fie dispusă să pună capăt războiului”, a spus ea.

Dincolo de sprijinul militar și non-militar pentru Ucraina, eforturile de pace continuă.

O delegație ucraineană condusă de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a întâlnit cu reprezentanți de rang înalt ai SUA, în Florida, pentru a discuta despre eforturile de pace.

„Vrem ca poporul ucrainean să iasă din acest război nu doar pentru a-și reconstrui țara, ci pentru a o reconstrui într-un mod care o va face mai puternică și mai prosperă ca niciodată. Așadar, ceea ce facem aici astăzi este cuprinzător. Nu e vorba doar de termenii care pun capăt luptelor; e vorba și de termenii care vor pune bazele prosperității pe termen lung a Ucrainei. Cred că am început să punem fundația pentru asta, cu siguranță, la Geneva”, a evidențiat secretarul american al SUA, Marco Rubio, după întâlnire.

După acest dialog americano-ucrainean, emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a avut o întâlnire Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor diplomatice ale Washingtonului de a promova un plan de pace pentru Ucraina.

Europa este îngrijorată că toată presiunea va fi exercitată asupra Ucrainei. 

Citiți și: Emisarul american Keith Kellogg: Încheierea războiului din Ucraina este „foarte aproape”, dar depinde de viitorul regiunii Donbas și al centralei nucleare de la Zaporojie

Macron, Merz, Stubb și Rutte, între teama că SUA ar putea “trăda” Ucraina și “protejarea lui Volodimir”. Parisul și Berlinul neagă că liderii ar fi folosit aceste cuvinte într-un apel telefonic

Acesta este unul dintre motivele pentru care europenii au făcut scut în jurul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

„În prezent, nu există un plan finalizat cu privire la chestiunile teritoriale. Acestea pot fi finalizate doar de președintele Zelenski” a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ucrainean, desfășurată la Paris.

Președintele francez a mai spus că discuțiile privind înghețarea activelor și garanțiile de securitate se află încă „într-o fază preliminară”.