Connect with us

ROMÂNIA

Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Academia de Studii Economice din București (ASE) împreună cu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au organizat la 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediții a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investițiile Străine Directe în România”, efectuat în septembrie 2020. 

ASE și FIC au inițiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediție a raportului.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele ISD au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.

”Chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferențele se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune, dacă nivelul ISD este raportat la PIB sau la numărul de locuitori. Deși mai puțin expusă războiului comercial dintre SUA și China, România poate fi afectată indirect, prin creșterea incertitudinii, scăderea încrederii investitorilor și amânarea deciziilor de investiții. Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aprox. 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune”, mai este precizat în raport.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

În acest context, autorii raportului sugerează că ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. ”Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor. În absența unor măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute”, mai este precizat în raport.

Care sunt factorii care contribuie la atragerea investițiilor străine directe?

Academia de Studii Economice din București (ASE) și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) subliniază în documentul mai sus amintit că sunt trei motive majore care stau la baza realizării de ISD: extinderea piețelor de desfacere (ISD în căutare de piețe), identificarea de factori de producție mai ieftini (ISD în căutare de eficiență) sau intenția de dezvoltare tehnologică (ISD în căutare de resurse/active strategice).

I. Investițiile străine la nivel global și regional

Raportul a relevat că România a beneficiat, în anul 2018, de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, situându-se pe locul 40 cu cea mai mare valoare, după Peru și înainte de Panama. Dintre statele din regiune, Polonia a fost principala vizată de investitori, recepționând 0,88% din fluxurile totale (locul 25), urmată de Cehia cu 0,73% (locul 31) și Ungaria cu 0,49% (locul 38).

A. Analiza regională a evoluției și evaluare raportată la valoarea adăugată brută

Autorii raportului subliniază că, în țara noastră, stocurile de investiții străine directe au crescut în fiecare an începând cu 2008, spre deosebire de țările din regiune care au înregistrat cel puțin un an în care valoarea față de perioada anterioară a fost mai mică. Mai mult, România înregistrează cel mai mare nivel al CAGR (rata anuală compusă de creștere) pentru stocurile de ISD, de 6,6% în perioada 2008-2017. 

”În cazul României, stocurile de ISD urcă la numai 75,9 mld. euro, a patra cea mai mare valoare din cele șapte țări învecinate, păstrând un nivel de 2,7 ori mai mic decât în Ungaria (prima clasată), de 2,6 ori mai mic decât în Polonia și de 1,6 ori mai scăzut decât în Cehia”, este precizat în raport.

II. Investiții străine în România

A. Fluxurile noi de investiții străine directe în România. Schimbări la nivelul componentelor fluxurilor investițiilor străine directe

Raportul evidențiază că fluxurile de ISD au crescut constant în România începând cu anul 2011, cu excepția anului 2014.

Cu toate acestea, în document este semnalată o schimbare a structurii ISD în ultima perioadă, marcată, pe de o parte, de diminuarea creditului net în alcătuirea fluxurilor de ISD de intrare și de o creștere a profitului reinvestit.

În același timp, evoluția pe componente a profitului reinvestit indică o plafonare a pierderilor la aprox. 3 mld. euro în ultimii ani, concomitent cu o creștere constantă a profitului net până la 8,93 mld. euro. Valoarea dividendelor distribuite cunoaște, la rândul ei, o plafonare la aprox. 3,5 mld euro.

B. Fluxurile noi de investiții străine directe au fructificat creșterea veniturilor românilor

Firmele străine încă păstrează o structură echilibrată a exporturilor față de importuri. Datele BNR ne arată că în anul 2018, 75% din exporturile României au fost efectuate de firmele ISD, iar 68%13 din importuri le aparțin, arată datele publicate în raport.

Decalajul dintre cele două ponderi a fost în scădere în 2016- 2018.

Astfel, volumul importurilor realizat de companiile ISD este superior exporturilor, similar trendului înregistrat până acum.

”Cu un volum al exporturilor de 48,5 mld. euro și al importurilor de 53,7 mld. euro, deficitul comercial s-a ridicat la 5,16 mld. euro în anul 2018. În anul 2018, deficitul comercial creat de companiile ISD a reprezentat 34,8% din totalul deficitului comercial al României, cea mai ridicată valoare din ultimii ani”, este explicat în raport.

Activitatea companiilor ISD pe sectoare economice indică, în general, un echilibru între nivelul exporturilor și al importurilor. Deficitul comercial creat de companiile ISD provine, însă, în principal din trei sectoare de activitate:  

  • Comerț,
  •  Prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice,
  •  Alimente, băuturi și tutun.

III. Expunerea României la războiul comercial sau la măsurile protecționiste

Autorii raportului citează o evaluare a Băncii Centrale a Spaniei în care aceasta din urmă atrage atenția că impunerea de tarife în sectorul auto din UE ar putea avea afecte puternice. La acest aspect se adaugă și războiul comercial dintre Statele Unite și China.

Astfel, o creștere cu 25% a tarifelor impuse de SUA tuturor partenerilor asupra importului de vehicule și componente auto contribuie pe termen lung la scăderea, în medie, cu 3,3% a valorii adăugate în industria auto din UE. Cele mai afectate state ar fi Austria, urmată de Germania și Ungaria.

Efectele sunt mai limitate în România, ca urmare a ponderii reduse a exporturilor auto către SUA.

Așadar, atâta vreme cât nu sunt ținta directă a politicii protecționiste a SUA, statele europene pot fi afectate doar indirect de creșterea incertitudinii, scăderea încrederii și amânarea deciziilor de investiții.

IV. Ce fel de investiții străine directe trebuie să atragă România în următorii ani

Raportul recomandă a România să valorifice trendul global de reorietare a fluxurilor ISD către servicii, susținute în mare parte de evoluțiile tehnologice, pentru a redresa tendința ingrijorătoare privind lipsa de capacitate a țării noastră de a atrage investiții străine directe către acest sector.

În prezent, distribuția stocurilor de ISD raportat la valoarea adăugată brută indică faptul că România atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată scăzută. De asemenea, ISD în România sunt orientate spre sectoare industriale cu nivel mediu spre scăzut de intensitate tehnologică.

Doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată, cel mai scăzut nivel din regiune. În acest context, există o nevoie puternică de a stimula orientarea ISD către industriile cu un nivel înalt de tehnologie. 

În cazul în care se va menține această distribuție dezechilibrată a fluxurilor și stocurilor de ISD, decalajele dintre regiunile țării vor spori, atenționează autorii documentului mai sus citat.

În funcție de potențialul fiecăreia, trebuie încurajate ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată, trebuie înlesnită reorientarea spre ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere, în domeniile aferente serviciilor.

”Fără măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzut”, mai este semnalat în document.

Pentru a beneficia de prezența investițiilor străine directe, autorii raportului pun accentul pe conceperea politicilor publice care trebuie să fie orientată către o abordare strategică și structurală care vizează valorificarea tuturor oportunităților oferite de ISD. Aceasta presupune două măsuri complementare și care se influențează reciproc:

  •  îmbunătățirea capacității companiilor locale de a „învăța” și „absorbi” cunoștințele și evoluțiile tehnologice de la investitorii străini,
  •  direcționarea ISD către activități cu valoare adăugată ridicată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

TAROM începe restructurarea personalului. Măsură afectează un număr de 241 de posturi

Published

on

© TAROM/ Facebook

Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM va desfășura, începând cu 30 iulie, etapa fazei de implementare a măsurii de restructurare a personalului, acțiune care a fost demarată în luna februarie a acestui an și care reprezintă o componentă esențială a planului de redresare a TAROM, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul măsurii de restructurare a personalului a fost elaborată și aprobată o nouă organigramă care corespunde volumului de activitate curent și estimat pentru anii următori, fiind concepută pentru a reduce costurile și a asigura o distribuire eficientă a activităților la nivelul companiei. Această măsură afectează un număr de 241 de posturi din structura curentă.

Astfel, este necesară inițierea măsurii privind concedierea colectivă, cu respectarea procedurilor legale, în perioada imediat următoare fiind planificate consultări cu partenerii sociali. Angajații vizați de concedierea colectivă vor fi departajați pe baza unor criterii transparente, echitabile, comunicate tuturor celor implicați, evaluările acestora fiind organizate cu furnizori externi.

În egală măsură, TAROM va derula toate demersurile prevăzute de reglementările în vigoare pentru a minimiza impactul programului de concediere colectivă, urmând a fi demarat un nou program de plecări voluntare. De asemenea, pentru ocuparea posturilor vacante disponibile vor avea loc concursuri interne, care vor fi anunțate tuturor celor interesați, conform procedurilor aplicabile.

Reamintim că măsura de restructurare a personalului face parte dintr-un plan complex de măsuri definite cu scopul de a redresa compania. Acest plan a fost notificat, pe 28 mai 2021, către Comisia Europeană în vederea obținerii unui ajutor de stat pentru restructurare.

Competiția comercială acerbă în domeniul aviatic ne impune menținerea unui standard ridicat al siguranței și serviciilor pe care le oferim pasagerilor. În acest sens, TAROM le mulțumește tuturor angajaților săi, apreciind profesionalismul și dăruirea de care aceștia au dat dovadă, mai ales în ultima perioadă, o perioada care s-a dovedit a fi extrem de dificila pentru întreaga industrie aviatică globală.

Comisia Europeană a deschis în data de 5 iulie o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Continue Reading

ENERGIE

Ambasada SUA: Acordul privind dezvoltarea capacității energiei nucleare a României face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Acordul bilateral dintre România și SUA privind Centrala de la Cernavodă vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României și face parte dintr-un context mai larg, în care Statele Unite lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată, informează Ambasada Statelor Unite la București într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În data de 30 iulie 2021, Dr. Kathryn Huff, Secretarul Adjunct Interimar pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA și David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA au vizitat Centrala Nucleară de la Cernavodă, pentru a da startul discuțiilor bilaterale în legătură cu recenta promulgare a Acordului Interguvernamental dintre SUA și România. 

Această vizită marchează și cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Acesta este dovada unei relații de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci și urmărește să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper și independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite și al statelor membre NATO. Acordul bilateral dintre România și SUA vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României. În contextul abordării strategice a Administrației Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată“, informează sursa citată. 

Citiți și SUA: Responsabilul lui Joe Biden în domeniul politicii energiei nucleare, în vizită la București pentru a promova parteneriatul pentru dezvoltarea energiei nucleare a României

Subliniind parteneriatul puternic dintre România și SUA, Chargé Muniz a afirmat că “astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate.

“Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a subliniat el.

În timpul vizitei la Centrala Nucleară, Secretarul Adjunct Interimar Huff a discutat despre finanțarea proiectului în valoare de miliarde de dolari. Delegația, primită de CEO-ul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un tur al unităților reactoarelor. 

Secretarul Adjunct Interimar Huff a declarat că “acest acord interguvernamental istoric va facilita proiecte critice de energie nucleară la Centrala de la Cernavodă, de asemenea activități ample de coordonare în domeniul energiei curate, care vor susține independența energetică a României, crearea la nivel local a unui lanț de aprovizionare pentru energia curată, cercetare de ultimă generație și dezvoltarea forței de muncă”.

Acordul Extins Interguvernamental dintre România și SUA permite cooperarea în domenii importante pentru România și în sectorul energiei nucleare civile, în special în ceea ce privește proiectele de construire a Unităților 3 și 4 și de extindere a duratei de viață a Unității 1. Un Memorandum de Înțelegere a fost semnat cu Banca de Export-Import a Statelor Unite, care și-a exprimat interesul de a acorda sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor în domeniul energiei nucleare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Noul ambasador al României la Washington, primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său: Este expresia clară a importanței deosebite pe care SUA o acordă relației cu România

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Noul ambasador al României în Statele Unite, Andrei Muraru, a prezentat joi, la Departament de Stat, copiile scrisorilor de acreditare, subliniind un gest de “solicitudine” din partea diplomației americane.

Mandatul meu la Washington a început sub cele mai bune auspicii! La mai puțin de 24 de ore de la sosirea mea la Washington, am fost primit la Departamentul de Stat, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Această solicitudine, o rară excepție pe care departamentul o face, reprezintă expresia clară a importanței deosebite pe care partea americană o acordă relației cu România“, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook.

Ambasadorul român a punctat că la Departamentul de Stat s-a întâlnit cu doi diplomați de calibru, prieteni și parteneri constanți de dialog ai României, membri ai conducerii diplomației SUA – Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

“Am discutat despre proiectele de interes comun aflate pe agenda bilaterală, înscrise în direcțiile de cooperare ale Parteneriatului Strategic – pilon prioritar al politicii externe românești”, a spus Muraru.

“Am reiterat totodată angajamentul nostru ferm de a consolida relația cu cel mai important partener strategic pe care îl avem, în plan militar, politic, economic, cultural, educațional și în spiritul valorilor comune și a idealului democratic care stă la baza legăturii noastre indisolubile. După expunerea direcțiilor prioritare ale mandatului meu, am identificat oportunități foarte bune de explorare aprofundată a obiectivelor noastre strategice, având în vedere și faptul că anul acesta și în 2022 marcăm două aniversări bilaterale importante. Sunt încrezător că vom continua să contribuim la promovarea unui dialog transatlantic constant și constructiv”, a conchis Andrei Muraru.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Înainte de a sosi la post, Muraru a efectuat vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde a discutat despre două paliere importante ale parteneriatului strategic dintre București și Washington, cooperarea militară și cea energetică.

La sosirea la Washington, noul ambasador s-a arătat “optimist cu privire la valențele creative ale Parteneriatului nostru Strategic și sunt convins că vom reuși să parcurgem pași semnificativi către atingerea potențialului său deplin”.

“Voi fi un aliat loial al cetățenilor români și un partener dedicat celor care susțin statutul României de partener privilegiat al Statelor Unite. Idealurile comune au impulsionat în mod firesc relația bilaterală dintre România și Statele Unite, de aceea avem acum atât datoria de a apăra cu diligență reușitele de până acum și de a întări pe mai departe legăturile care ne unesc – la nivel diplomatic, în rândul comunităților, în plan militar și politic, în privința schimburilor comerciale. Este crezul neclintit cu care îmi încep mandatul și în îndeplinirea căruia îmi voi dedica toată experiența și priceperea”, a spus el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending