Connect with us

ROMÂNIA

Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Academia de Studii Economice din București (ASE) împreună cu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au organizat la 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediții a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investițiile Străine Directe în România”, efectuat în septembrie 2020. 

ASE și FIC au inițiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediție a raportului.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele ISD au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.

”Chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferențele se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune, dacă nivelul ISD este raportat la PIB sau la numărul de locuitori. Deși mai puțin expusă războiului comercial dintre SUA și China, România poate fi afectată indirect, prin creșterea incertitudinii, scăderea încrederii investitorilor și amânarea deciziilor de investiții. Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aprox. 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune”, mai este precizat în raport.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

În acest context, autorii raportului sugerează că ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. ”Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor. În absența unor măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute”, mai este precizat în raport.

Care sunt factorii care contribuie la atragerea investițiilor străine directe?

Academia de Studii Economice din București (ASE) și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) subliniază în documentul mai sus amintit că sunt trei motive majore care stau la baza realizării de ISD: extinderea piețelor de desfacere (ISD în căutare de piețe), identificarea de factori de producție mai ieftini (ISD în căutare de eficiență) sau intenția de dezvoltare tehnologică (ISD în căutare de resurse/active strategice).

I. Investițiile străine la nivel global și regional

Raportul a relevat că România a beneficiat, în anul 2018, de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, situându-se pe locul 40 cu cea mai mare valoare, după Peru și înainte de Panama. Dintre statele din regiune, Polonia a fost principala vizată de investitori, recepționând 0,88% din fluxurile totale (locul 25), urmată de Cehia cu 0,73% (locul 31) și Ungaria cu 0,49% (locul 38).

A. Analiza regională a evoluției și evaluare raportată la valoarea adăugată brută

Autorii raportului subliniază că, în țara noastră, stocurile de investiții străine directe au crescut în fiecare an începând cu 2008, spre deosebire de țările din regiune care au înregistrat cel puțin un an în care valoarea față de perioada anterioară a fost mai mică. Mai mult, România înregistrează cel mai mare nivel al CAGR (rata anuală compusă de creștere) pentru stocurile de ISD, de 6,6% în perioada 2008-2017. 

”În cazul României, stocurile de ISD urcă la numai 75,9 mld. euro, a patra cea mai mare valoare din cele șapte țări învecinate, păstrând un nivel de 2,7 ori mai mic decât în Ungaria (prima clasată), de 2,6 ori mai mic decât în Polonia și de 1,6 ori mai scăzut decât în Cehia”, este precizat în raport.

II. Investiții străine în România

A. Fluxurile noi de investiții străine directe în România. Schimbări la nivelul componentelor fluxurilor investițiilor străine directe

Raportul evidențiază că fluxurile de ISD au crescut constant în România începând cu anul 2011, cu excepția anului 2014.

Cu toate acestea, în document este semnalată o schimbare a structurii ISD în ultima perioadă, marcată, pe de o parte, de diminuarea creditului net în alcătuirea fluxurilor de ISD de intrare și de o creștere a profitului reinvestit.

În același timp, evoluția pe componente a profitului reinvestit indică o plafonare a pierderilor la aprox. 3 mld. euro în ultimii ani, concomitent cu o creștere constantă a profitului net până la 8,93 mld. euro. Valoarea dividendelor distribuite cunoaște, la rândul ei, o plafonare la aprox. 3,5 mld euro.

B. Fluxurile noi de investiții străine directe au fructificat creșterea veniturilor românilor

Firmele străine încă păstrează o structură echilibrată a exporturilor față de importuri. Datele BNR ne arată că în anul 2018, 75% din exporturile României au fost efectuate de firmele ISD, iar 68%13 din importuri le aparțin, arată datele publicate în raport.

Decalajul dintre cele două ponderi a fost în scădere în 2016- 2018.

Astfel, volumul importurilor realizat de companiile ISD este superior exporturilor, similar trendului înregistrat până acum.

”Cu un volum al exporturilor de 48,5 mld. euro și al importurilor de 53,7 mld. euro, deficitul comercial s-a ridicat la 5,16 mld. euro în anul 2018. În anul 2018, deficitul comercial creat de companiile ISD a reprezentat 34,8% din totalul deficitului comercial al României, cea mai ridicată valoare din ultimii ani”, este explicat în raport.

Activitatea companiilor ISD pe sectoare economice indică, în general, un echilibru între nivelul exporturilor și al importurilor. Deficitul comercial creat de companiile ISD provine, însă, în principal din trei sectoare de activitate:  

  • Comerț,
  •  Prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice,
  •  Alimente, băuturi și tutun.

III. Expunerea României la războiul comercial sau la măsurile protecționiste

Autorii raportului citează o evaluare a Băncii Centrale a Spaniei în care aceasta din urmă atrage atenția că impunerea de tarife în sectorul auto din UE ar putea avea afecte puternice. La acest aspect se adaugă și războiul comercial dintre Statele Unite și China.

Astfel, o creștere cu 25% a tarifelor impuse de SUA tuturor partenerilor asupra importului de vehicule și componente auto contribuie pe termen lung la scăderea, în medie, cu 3,3% a valorii adăugate în industria auto din UE. Cele mai afectate state ar fi Austria, urmată de Germania și Ungaria.

Efectele sunt mai limitate în România, ca urmare a ponderii reduse a exporturilor auto către SUA.

Așadar, atâta vreme cât nu sunt ținta directă a politicii protecționiste a SUA, statele europene pot fi afectate doar indirect de creșterea incertitudinii, scăderea încrederii și amânarea deciziilor de investiții.

IV. Ce fel de investiții străine directe trebuie să atragă România în următorii ani

Raportul recomandă a România să valorifice trendul global de reorietare a fluxurilor ISD către servicii, susținute în mare parte de evoluțiile tehnologice, pentru a redresa tendința ingrijorătoare privind lipsa de capacitate a țării noastră de a atrage investiții străine directe către acest sector.

În prezent, distribuția stocurilor de ISD raportat la valoarea adăugată brută indică faptul că România atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată scăzută. De asemenea, ISD în România sunt orientate spre sectoare industriale cu nivel mediu spre scăzut de intensitate tehnologică.

Doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată, cel mai scăzut nivel din regiune. În acest context, există o nevoie puternică de a stimula orientarea ISD către industriile cu un nivel înalt de tehnologie. 

În cazul în care se va menține această distribuție dezechilibrată a fluxurilor și stocurilor de ISD, decalajele dintre regiunile țării vor spori, atenționează autorii documentului mai sus citat.

În funcție de potențialul fiecăreia, trebuie încurajate ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată, trebuie înlesnită reorientarea spre ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere, în domeniile aferente serviciilor.

”Fără măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzut”, mai este semnalat în document.

Pentru a beneficia de prezența investițiilor străine directe, autorii raportului pun accentul pe conceperea politicilor publice care trebuie să fie orientată către o abordare strategică și structurală care vizează valorificarea tuturor oportunităților oferite de ISD. Aceasta presupune două măsuri complementare și care se influențează reciproc:

  •  îmbunătățirea capacității companiilor locale de a „învăța” și „absorbi” cunoștințele și evoluțiile tehnologice de la investitorii străini,
  •  direcționarea ISD către activități cu valoare adăugată ridicată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, de la Palatul Cotroceni, relaxări substanțiale ale măsurilor restrictive luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, șeful statului prezentând un calendar al măsurilor, care începe chiar din 15 mai, când dispare obligativitatea măștii purtării măştii de protecţie în exterior, cu câteva excepţii, respectiv pieţele, târgurile şi staţiile de transport public în comun, dispar restricțiile de circulație noaptea, iar magazinele pot reveni la programul normal de funcționare.

“Din 15 mai se elimină portul măştii în exterior cu câteva excepţii – pieţe, târguri şi staţiile de autobuz. (…) În aer liber se renunţă la mască”, a spus şeful statului, joi, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

“A fost prea multă suferință în România și-mi pare rău pentru toți cei care au suferit de pe urma acestei boli. Trebuie să ne amintim și de medici, personalul medical, ei au fost eroii noștri. Le datorăm mulțumiri. Trebuie să ne fie foarte clar că suntem deja în plină pregătire pentru România post-pandemică. Dacă ne vaccinăm cu toții, pandemia se va reduce și se va termina. Nu îmi doresc ca România post-pandemie să fie identică cu cea de dinaintea pandemiei. Am suferit mult, am învățat mult, avem șansa să facem o Românie mai bună. (…) România post-pandemie trebuie să fie România în care implementăm reformele. Campania de vaccinare a prins viteză. (…) Vom avea o relaxare pas cu pas”, a afirmat el, precizând că țintele de vaccinare sunt 5 milioane de cetățeni la 1 iunie, 6 milioane la 1 iulie și 7 milioane la 1 august.

De asemenea, el a precizat că tot din 15 mai se elimină restricţiile de circulaţie noaptea şi asupra programului agenţilor comerciali.

“Activităţile sportive – posibile cu 25% din locuri ocupate. În interior vom avea de asemenea relaxări care încep majoritatea din 1 iunie”, a mai spus Iohannis.

De asemenea, din data de 1 iunie va crește numărul de participanți acceptați la evenimente (sportive, nunți, botezuri etc.) si va dispărea orice restricție de număr dacă organizatorul evenimentului garantează că toți participanții sunt vaccinați. Astfel, de la 1 iunie, nunțile vor putea fi organizate în exterior cu maxim 70 de participanți, iar în interior cu maxim 50 de participanți

În ceea ce privește școlile, președintele Iohannis a spus că nu se modifică actualele prevederi, acestea urmând să se deschidă pentru toți elevii doar dacă rata de incidență coboară sub un caz la mia de locuitori. Cu toate acestea, Iohannis a spus că ”e foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală”.

Preşedintele Iohannis a avut o şedinţă de lucru cu premierul Florin Cîţu, mai mulţi membri ai Guvernului, cu şeful DSU, Raed Arafat, şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol. 

Continue Reading

ROMÂNIA

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center, având parteneri Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat și Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, a organizat în perioada martie – mai 2021 un curs având ca temă securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilierilor din comisiile menționate, potrivit unui comunicat.

© New Strategy Center

Lectorii au fost experți români și străini care au abordat teme precum evaluarea securității energetice a României, provocările de securitate din regiunea Mării Negre, prioritățile politicii energetice a Uniunii Europene, precum și implicațiile Green Deal asupra României. De asemenea în timpul cursul s-au analizat perspectivele proiectelor energetice la Marea Neagră, avându-se în vedere  culoarele energetice din regiune și interesele strategice ale României.
  
New Strategy Center a inițiat acest proiect ca parte a unei inițiative mai largi prin care  subliniem valoarea dialogului dintre instituțiile publice și expertiza non-guvernamentală, în spiritul unei abordări non-partizane politic. NSC și-a propus să-și aducă o contribuție la consolidarea culturii de securitate și la creșterea expertizei la nivelul comisiilor parlamentare de specialitate, care să determine o mai bună fundamentare a deciziilor cu impact asupra securității naționale, în acest caz domeniul energetic având o importanță deosebită. NSC multumește tututor participanților pentru implicare, precum și pentru suportul acordat acestui curs din partea celor două Comisii.

© New Strategy Center

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța11 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA11 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE12 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ13 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.14 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending