CONSILIUL EUROPEAN
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029.
“Piața unică a Uniunii Europene nu este un proiect tehnic, ci unul politic“, a declarat Charles Michel, într-o conferință de presă susținută alături de Letta înainte de summitul special al liderilor europeni, consacrat competitivității și pieței unice.
În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.
Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice.
În stilul tipic al UE, raportul lui Letta este unul dintre cele două studii importante scrise de foști prim-miniștri italieni pe teme similare în același timp. Mario Draghi – care și-a condus țara natală la șapte ani după Letta (2013-2014), înainte de a demisiona în 2022 – a fost rugat de Comisia Europeană să analizeze “competitivitatea” Europei.
Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.
LIVE press conference with @EnricoLetta ahead of #EUCO‘s discussion on the Future of the Single Market and the presentation of the findings and recommendations of the report. https://t.co/omvum9p6Na
— Charles Michel (@CharlesMichel) April 17, 2024
Citând factori precum evoluția demografică, starea economiei, rămânerea în urmă față de piața americană sau contestarea ordinii internaționale de către regimurile autoritare, Letta argumentează că aceste realități reclamă actualizarea reperelor cardinale ale pieței unice.
Extinderea perimetrului pieței unice prin integrarea telecomunicațiilor, energiei și finanțelor: Piețele naționale sunt o frână majoră în calea creșterii și inovării
“Piața unică continuă să fie o piatră de temelie a integrării și a valorilor europene, servind drept un puternic catalizator pentru creștere, prosperitate și solidaritate. Cu toate acestea, scenariul internațional s-a schimbat profund, subliniind necesitatea de a dezvolta o nouă piață unică”, afirmă Enrico Letta.
În acest sens, o dimensiune crucială abordată de raportul fostului premier italian se referă la perimetrul pieței unice.
La început, trei sectoare au fost în mod deliberat ținute în afara procesului de integrare, fiind considerate prea strategice pentru ca funcționarea și reglementarea lor să se extindă dincolo de frontierele naționale: finanțele, telecomunicațiile și energia.
“Excluderea de la acea vreme a fost motivată de convingerea că prioritizarea controlului intern asupra acestor domenii ar servi mai bine intereselor strategice. Cu toate acestea, piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează Letta.
Chiar și în interiorul perimetrului inițial, subliniază președintele Institului Jacques Delors, piața unică are nevoie de o revizuire. El se referă, în special, furnizarea de servicii în interiorul UE continuă să se confrunte cu bariere semnificative care trebuie abordate și eliminate pentru a debloca întregul potențial al pieței unice.
“Pentru această lume mai mare, avem nevoie de un angajament politic puternic pentru a împuternici o nouă piață unică. Acest nou cadru trebuie să fie capabil să protejeze libertățile fundamentale, pe baza unor condiții de concurență echitabile, sprijinind în același timp obiectivul de a stabili o politică industrială europeană dinamică și eficientă”, spune Letta.
Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, raportul solicită rapiditateși amploare în acțiune și, mai presus de toate, de resurse financiare suficiente.
Cele patru libertăți ale pieței unice, de domeniul secolului al XX-lea. Este nevoie de cea de-a cincea libertate consacrată inovării
“Voi discuta cu prim-miniștrii și șefii de stat și vreau să adaug un punct foarte important, care este propunerea privind cea de-a cincea libertate”, a spus Letta, precizând că motivul unei diferențe atât de mari între UE și SUA nu este numai din cauza fragmentării pieței unice a UE, și din “din cauza faptului că suntem în urmă în materie de inovare”
Potrivit lui Letta, o parte a problemei este dată de faptul că piața unică se bazează pe patru libertăți, cea a liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor.
“Cele patru libertăți sunt cele patru libertăți din secolul XX, iar ideea este de a încerca să lansăm și să subliniem importanța celei de-a cincea libertăți, iar libertatea este cea legată de inovare, cercetare, cunoaștere și abilități care nu au existat la început pe piața unică”, a conchis Letta.
Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care are loc la Bruxelles.
Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii.
De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.
Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.
Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.
Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.
CONSILIUL EUROPEAN
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
CONSILIUL EUROPEAN
Cancelarul german reacționează la discursul lui Macron de la Sorbona: Conține “impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”
COMISIA EUROPEANA
Bloomberg: Macron, care a jucat un rol cheie în ascensiunea Ursulei von der Leyen, caută susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi la șefia Comisiei Europene
Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.
Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.
Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.
Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.
Ce i se reproșează lui von der Leyen?
Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”.
© European Union, 2023
Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.
De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.
În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept “o lipsă gravă de simț politic”.
Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.
Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.
Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.
Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august
UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure
Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale
Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale
Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent
Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Rectorul Universității din București: Rolul universităților este să producă elite. Dacă România și R. Moldova doresc guvernanți competenți în viitor, datoria este să susțină universitățile de top
ICI București, prezent la evenimentul de diseminare a rezultatelor Forumului Consultativ pentru Energie Sustenabilă în Sectoarele de Apărare și Securitate CF SEDSS
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
NATO6 days agoȘeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ6 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.5 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- EDITORIALE1 day ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
