Connect with us

BUSINESS

Raport: România a urcat 17 locuri în topul celor mai competitive ţări din lume

Published

on

romanian-flagRomânia ocupă locul 59 în topul celor mai competitive state din lume, în urcare cu 17 poziţii faţă de anul trecut, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial (WEF), organizaţia care adună an de an mari personalităţi ale lumii politice şi economice la Davos, în Elveţia, informează Agerpres.

Scorul general obţinut de România este de 4,30 puncte pe o scară de la unu la şapte, în urcare faţă de 4,13 puncte anul trecut. 
 
Înaintea României se află state precum Cehia (37), Polonia (locul 43), Bulgaria (54) şi Cipru (58). România devansează, însă, ţări precum Ungaria (60), Slovenia (70) şi Slovacia (75).
 
În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a păstrat poziţia de lider mondial pentru al şaselea an consecutiv, cu un scor de 5,70 de puncte. Aceasta urmată de Singapore, SUA, Finlanda şi Germania.
 
Forumul Economic Mondial (WEF) a prezentat miercuri Raportul Competitivităţii Globale 2014-2015, studiul fiind realizat pe baza intervievării a 15.000 de directori de companii din 144 de ţări.
 
Forumul Economic Mondial (WEF) este o organizaţie internaţională non profit, cu sediul în Geneva, cunoscută ca organizatoare a reuniunilor anuale ale marilor personalităţi economice şi politice ale lumii, în  staţiunea eleveţiană Davos.
Cei peste 1.000 de membri ai WEF sunt lideri ai celor mai mari corporaţii ale lumii, în general cu venituri de circa peste 5 miliarde de dolari, potrivit Agerpres.

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

BUSINESS

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Creșterea economică a României este antrenată prioritar de revenirea consumului

Published

on

© cosmin-marinescu.ro

Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul al doilea au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră.  Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate, scrie, pe blocul său, consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – “din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Marinescu subliniază că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

“Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil. Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix “explică” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%”, mai adaugă Cosmin Marinescu.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației.

De asemenea, în previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană a stabilit că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021. PIB-ul real a crescut cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va crește cu până la 7,4% în 2021 și cu până la 4,9% în 2022: „Această cifră este mai mare decât cea prognozată în primăvară, datorită performanțelor pozitive ale economiei din primul trimestru al acestui an. Încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas ridicată până în prezent.”

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 215% față de anul trecut, ajungând la 3,138 miliarde de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,138 miliarde de euro (comparativ cu 996 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,543 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2021, cu 53,7%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 2.573 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 2.573 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 22,429 milioane de dolari, de aproape şase ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-iunie 2020, de 3,841 milioane de dolari.

În iunie, au fost înmatriculate 473 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (29,5% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,2%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,32%).

La finele lunii iunie 2021, în România existau 233.549 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,232 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.063 (capital subscris de 3,903 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,63 miliarde de dolari, în 5.592 de firme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța1 hour ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

GALERIE FOTO2 hours ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.3 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending