România își va păstra accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare regională și agricultură, după ce Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a susținut propunerile formulate de eurodeputatul Dan Motreanu pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.

„România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură. Grupul PPE din Parlamentul European mi-a susținut propunerile privind menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) – cele două instrumente UE care au contribuit decisiv la dezvoltarea României”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună 2023–2027.

Pozițiile susținute de eurodeputat în comisiile de specialitate au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Printre acestea se numără:

• Menținerea bugetului Politicii de Coeziune la un nivel cel puțin egal cu cel actual, astfel încât dezvoltarea regională să fie continuată, diferențele dintre regiuni să fie reduse, iar creșterea economică să fie susținută uniform la nivelul întregii Uniuni.

• Asigurarea unui buget stabil și suficient pentru Politica Agricolă Comună, care să permită sprijinirea directă a fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, prin păstrarea plăților directe considerate esențiale pentru susținerea veniturilor în agricultură.

• Evitarea centralizării excesive a deciziilor, în favoarea unei implicări mai mari a autorităților locale, care sunt considerate cele mai în măsură să identifice nevoile reale ale comunităților.

• Simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, astfel încât beneficiarii – fie că este vorba despre fermieri, primării sau antreprenori – să se poată concentra asupra implementării proiectelor și nu asupra birocrației excesive.

Președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, a subliniat provocările cu care se confruntă UE, inclusiv conflictele actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, în cadrul unui discurs susținut în fața europarlamentarilor reuniți la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Gaza, noi sancțiuni contra Rusiei și transformarea Europei într-un loc atractiv pentru cercetători.

”Slovenia a contribuit la conturarea Uniunii noastre, demonstrând din nou și din nou că funcționăm cel mai bine atunci când lucrăm împreună. Acesta este motivul pentru care este atât de important ca Slovenia și Europa să rămână unite în abordarea provocărilor viitoare. De ce valorile noastre contează. Și de ce le vom apăra”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Pirc Musar a reamintit experiența pozitivă a reformelor și integrării Sloveniei în UE în 2004 și a subliniat sprijinul țării sale pentru viitoarea extindere a UE bazată pe merit, în special către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a spori eficiența și capacitățile financiare și instituționale ale UE în calitate de comunitate politică pentru a primi noi membri.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, președinta Pirc Musar a făcut apel la o mai mare autonomie strategică și la o reziliență societală sporită în fața crizelor multiple.

Ea a subliniat responsabilitatea UE de a susține ordinea mondială multilaterală și principiile fondatoare ale Cartei Organizației Națiunilor Unite.

În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, Pirc Musar a solicitat o mai mare implicare a UE și încetarea ostilităților în Cisiordania și Gaza.

Pirc Musar a subliniat, de asemenea, importanța consolidării competitivității globale a Europei pentru a susține modelul social european. Ea a pledat pentru continuarea investițiilor în justiție socială, educație, cultură și standarde de viață ridicate pentru toți cetățenii UE.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o nouă convorbire telefonică cu premierul Poloniei, Donald Tusk, prilej cu care cei doi oficiali au discutat cu privire la procesul negocierilor pentru obținerea păcii,  potrivit comunicatului Administrației Prezideințiale de la Kiev.

Zelenski a apreciat adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a adăugat că se pregătesc deja noi măsuri restrictive.

O atenție deosebită a fost acordată deschiderii primelor grupuri de negociere în timpul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene. Președintele a subliniat că Ucraina a îndeplinit toate condițiile necesare pentru partea sa și că nu este corect ca o singură parte să poată bloca întregul proces. Donald Tusk a asigurat că va depune eforturi personale pentru a contribui la găsirea unei soluții și pentru a asigura deschiderea primelor clustere.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat că Ucraina este pregătită pentru deschiderea procedurii „Cluster 1” privind aderarea la UE. 

„Ucraina și-a făcut temele, așa că este pregătită pentru deschiderea primului Cluster – „elemente fundamentale”. Și acum consiliul are toate elementele pentru a lua o decizie. (…) Și dacă vom continua cu viteza de până acum, vom putea face toate proiecțiile până în toamnă”, a transmis comisarul Marta Kos.

Potrivit Bloomberg, UE depune eforturi ca acest proces să nu fie blocat de o singură parte, adică Ungaria. Declarațiile făcute de Viktor Orban confirmă aceste speculații de blocaj privind procesul de aderare a Ucrainei la UE. Pe 19 mai, premierul de Budapesta a declarat în fața națiunii că aderarea Ucrainei la UE este „cea mai mare amenințare” pentru Ungaria. 

La rândul său, Robert Fico, care la fel ca Orban este un apropiat al Kremlinului și se opune oricărui ajutor militar pentru Kiev, s-a declarat îngrijorat de „evoluțiile în desfășurare în UE”.

Președintele i-a mulțumit prim-ministrului Poloniei pentru disponibilitatea sa de a ajuta și pentru sprijinul constant al Poloniei.

Citiți și: Volodimir Zelenski solicită statelor UE să ajungă la un „acord politic” care să permită avansarea Ucrainei în procesul de aderare