Connect with us

ROMÂNIA

Raport SUA privind libertatea religioasă în România: Biserica Ortodoxă beneficiază de tratament preferențial în fața celorlalte grupuri religioase

Published

on

Potrivit raportului pe 2019 al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, cu privire la libertatea religioasă din România, religiile minoritare sunt neglijate, în timp ce Biserica Ortodoxă Romana (BOR) este favorizată. Așa cum sugerează si raportul: “Grupurile religioase minoritare continuă să se pronunțe în ceea ce privește tratamentul preferențial cu care este tratată Biserica Ortodoxă Română atât la nivel național dar si local din partea guvernului.

Minoritățile religioase raportează hârțuirea congregațiilor lor de către preoții si aderenții BOR. Printre aceste hărțuiri, raportul conturează o serie de evenimente cu caracter discriminator: „hărțuirea verbala, alături de blocarea accesului in cimitire. În Aprilie, mass-media a raportat vandalizarea unui cimitir evreiesc in orașul Huși, unde mai multe persoane au distrus pietrele de mormânt.”

Sondaj al Comisiei Europene: de 43% din persoanele care au recunoscut problema discriminării religioase, în timp ce 51% au catalogat-o ca fiind rară

Actele care instigă la discriminarea religiilor minoritare în România, sunt evidențiate în sondajul realizat de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării care sugerează următoarele “Majoritatea românilor își exprimă un nivel crescut de neîncredere in musulmani (68%), evrei ( 46%) si a altor minorități religioase (58%)”. Un alt sondaj este dat de către Comisia Europeană prin intermediul unui Eurobarometru, care sugerează un număr scăzut de persoane ce consideră sentimentul antisemit ca fiind o problemă națională. Raportat strict la antisemitism, răspunsurile au fost: „6% din respondenți consideră că anti-semitismul este o problemă in țară si 67% consideră contrariul”.

Cifrele unui alt sondaj realizat de Comisia Europeană cu privire la discriminarea la nivel național în funcție de religie arată că 43% dintre români consideră acest aspect drept o problemă, în timp ce 51% susțin că este o problemă rară.

Constituția interzice restricțiile in materie de libertate de gândire, opinie, crez religios, cât si forțarea persoanelor de a se converti unei doctrine religioase contrară convingerilor lor

Cadrul legal din România, țara ce s-a angajat in respectarea principiilor democrației liberale, prezintă libertatea religioasă a tuturor religiilor identificate in spațiul românesc. În spațiul românesc se înregistrează 18 organizații religioase. Din punct de vedere legal, raportul Departamentului de Stat al SUA definește o asociație religioasă ca fiind:de cel puțin 300 de cetățeni care împărtășesc si practica aceeași credința si care s-au încadrat in statusul legal prin înregistrarea la Registrul Asociațiilor Religioase”. Cetățenii prin lege au drepturi, dar si responsabilități, ce sunt impuse prin lege. Printre aspectele pe care cadrul legal le interzice sunt: „discriminarea bazată pe criterii religioase in toate aspectele ale vieții publice, defăimarea religioasă si incitarea la conflict religios, cat si ofense publice împotriva simbolurilor religioase”.

Asemenea practici ce nu se aliniază normelor legale se pedepsesc, conform raportului asupra României cu amenzi de la 1.000 până la 100.000 lei, depinzând de statutul victimei, daca este o comunitate sau un individ. Totodată, legea interzice si pedepsește individul cu suma de până la 200.000 lei dar si închisoare intre 6 luni si 3 ani, pentru negarea în public a Holocaustului sau încurajarea aspectelor ce țin de glorificarea acestuia.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANPR) a respins majoritatea revendicărilor Bisericii Greco-Catolice (BGC), deoarece proprietățile dorite sunt acaparate de Biserica Ortodoxă Română (BOR), care răspunde în fața unei legi diferite

Cazul BCG prezentat in raportul Departamentului de Stat al SUA indică o marginalizare din partea administrației guvernamentale a religiilor minoritare în paralel cu cea majoritară, Biserica Ortodoxă Română. Marginalizarea este conturată de către grupul civic „ACUM” a cărui cercetare denota următoarele discriminări religioase: „Studenții Greco-Catolici au fost presați să participe la ore religioase în cadrul BOR; manualele de istorie si publicațiile academice distorsionează sau minimalizează istoria Bisericii Greco-Catolice; BOR nu a cerut iertare pentru perioada colaborării cu Securitatea care a dus la încarcerarea, tortura si moartea preoților Greco-Catolici care au refuzat convertirea la Ortodoxism.” Nedreptățile suferite de religia minoritară pe spațiul românesc au fost conturate într-o scrisoare deschisă atât președintelui cât si premierului României in anul 2018. Până la finalul anului, guvernul nu a răspuns scrisorii. Biserica Greco-Catolica a depus plângere pe plan internațional la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru restituirea bisericilor in Bistrița si Breb. Plângerea depusă de BGC vine in urma „deciziei curții de a acorda proprietățile Greco-Catolice, Bisericii Ortodoxe Romane bazând-se pe data censului ce arată catolicii Greci ca fiind minoritari.”.

Pe data de 8 octombrie, Președintele Iohannis a ținut o ceremonie publică pentru a semna legea formării Muzeului Național de Istorie a Evreilor

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a angajat în promovarea contribuțiilor evreiești in conturarea României moderne. Legea semnată de președintele țarii are ca efect transferarea unei clădiri a statului din centrul orașului, către Institutul Wiesel, agenția guvernamentală care se va ocupa de crearea Muzeului Național de Istorie a Evreilor.

Raportul prezintă, în același timp, România într-o lumină mai puțin favorabilă, conturând declarațiile mai multor oficiali guvernamentali ce defăimează imaginea evreilor in Romania. Printre aceștia se numără: „Fostul ministru al culturii, Valer-Daniel Breaz descrie Holocaustul ca fiind ‚un moment delicat, sa nu îl numim neplăcut sau dificil, in care unele minorități au avut de suferit“. Totodată, pe 5 august 2019, consilierul premierului Viorica Dăncilă, Dana Varga, a postat pe Facebook o fotografie prin care îl compara pe șeful statului, Klaus Iohannis, cu Adolf Hitler. Raportul semnalează derapajele politice ale guvernului in perioada 2019, conturând astfel multitudinea de reacții din partea activiștilor drepturilor omului si a comunităților Evreiești.

Ambasadorul Itinerant pentru Libertatea Religioasă la nivel International subliniază importanța libertății religioase si începe discuțiile pentru un viitor al cooperării, incluzând crearea unui reprezentant al libertății religioase in Romania

Promovarea libertății religioase in Romania este conturată nu numai pe plan intern, dar si extern prin intermediul Ambasadorului Itinerant pentru Libertatea Religioasă, membru al Biroului Libertății Religioase din cadrul Departamentului de stat al Statelor Unite. Acțiunile sale în țară sunt prezentate în raport prin: „în iunie, Ambasadorul s-a adresat conferinței de reamintire a Holocaustului sponsorizata de guvern, pentru a sublinia importanta educației în lupta împotriva urii față de evrei”.

Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii conturează problemele actuale ale societății românești, având ca reper atragerea atenției asupra formelor de discriminare religioasă la nivel național. Mai mult, raportul SUA indică discrepanța dintre religiile minoritare si cea majoritară, în raport cu susținerea din partea oficialităților statale.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților: Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație

Published

on

Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație, începând de la creșe și grădinițe, până la instuțiile de învățământ tehnic sau profesional și superior atât din domeniul public, cât și privat. Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență privind granturile în educație, învățământul din România se poate adapta rapid la noile cerințe apărute în urma epidemiei, este mesajul transmis într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro de către deputata PNL Antoneta Ioniță, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

„Educația este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza generată de noul Coronavirus, iar sistemul de educație, greu încercat în această perioadă, poate fi susținut cu ajutorul unor investiții masive în învățământul privat, în special în digitalizare, pentru a sprijini educația la distanță în situații dificile, de exemplu, din punct de vedere epidemiologic. De asemenea, pot fi puse în practică, prin investiții, proiecte de susținere apregătirii tinerilor, dar și al celor care vor să învețe alte meserii pentru viitoarele job-uri”, precizează deputata PNL. 

Proiectele includ o gamă largă de posibile investiții, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului, aplicațiile putând fi pentru „servicii de educație: creșe și grădinițe, școli”. Domeniile de activitate eligibile, potrivit deciziei Guvernului, sunt:

„Învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ secundar general, învăţământ secundar, tehnic sau profesional, învăţământ superior non-universitar, învăţământ superior universitar, învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional, învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice,etc.), școli de conducere (pilotaj), alte forme de învăţământ, activităţi de servicii suport pentru învăţământ”.

Astfel, cei care vor să investească în creșterea calității actului didactic, pot beneficia de finanțări substanțiale pentru a-și atinge obiectivele. Ordonanța de Urgență privind granturile oferă, și pentru învățământ, posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru capitalul de lucru care au valoare cuprinsă între 2.000 și 150.000 euro și, de asemenea, fonduri între 50.000 și 200.000 de euro pentru capitalul de investiții.

Cei care vor să acceseze granturile pentru capitalul de lucru trebuie să știe că vor fi nevoiți să participe cu o finanțare de 15% din valoarea grantului solicitat. De asemenea, cei care doresc să acceseze granturile pentru capitalul de investiții trebuie să vină cu un aport de 15% (pentru regiunile mai slab dezvoltate) și, respectiv, 30% pentru beneficiarii din regiunea București- Ilfov.

„În curând, cei care vor avea proiectele deja schițate vor putea să și le definitiveze rapid pentru că vor avea acces la un ghid al solicitantului unde vor putea vedea exact pașii de parcurs, iar ulterior o platformă online unde vor depune proiectele. Pentru Guvernul PNL, învățământul de stat este de asemenea o prioritate, guvernul propunându-și prin programul de investiții ca în orizontul de timp 2021-2027 să majoreze gradual alocările pentru sistemul de învățământ și de cercetare, prin utilizarea tuturor resurselor financiare care pot fi angrenate în acest sens: alocări de la bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile; fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituții financiare internaționale; fonduri private, inclusiv sub forma parteneriatelor public- private”, mai transmite Antoneta Ioniță

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Explozii în Beirut: Sediul Ambasadei României în Liban “a suferit avarii minore”, iar personalul diplomatic este “în afara oricărui pericol”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar întreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară.

MAE precizează că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Beirut: 00961 5 924 849, 00961 5 920 432, 00961 5 920 452, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de urgenţă sau la numărul de telefon de urgenţă al misiunii diplomatice: 00961 76 775 503.

MAE precizează că Ambasada României la Beirut continuă dialogul cu autorităţile locale, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, dacă situaţia o va impune.

Beirut este un ”oraş sinistrat”, a anunţat marţi Consiliul Suprem de Apărare din Liban, după exploziile devastatoare care au zguduit portul capitalei libaneze şi au provocat pagube de o amploare fără precedent în toate cartierele oraşului.

Consiliul, din care fac parte în special preşedintele, premierul şi ministrul Apărării, ”recomandă” guvernului să decreteze stare de urgenţă, potrivit agenţiei naţionale de informaţii ANI. “O catastrofă majoră s-a abătut asupra Libanului”, a afirmat preşedintele Michel Aoun, la deschiderea unei reuniuni a Consiliului.

Potrivit unui nou bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii, cel puţin 73 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 3.700 au fost rănite în exploziile de la Beirut.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending