Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport Transparency International: România, pe locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europeane privind percepția gradului de corupție. Ce poziție ocupă aceasta în clasamentul global

Published

on

România se clasează pe locul 25 din 28 în Uniunea Europeană privind percepția gradului  de corupției în anul 2017, obținând doar 48 de puncte din cele 100 alocate, situându-se astfel la același nivel ca și în anul 2016, anunță un comunicat al Transparency International România.

Raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de TI, realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”. Pentru fiecare stat sunt utilizate între 3 și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.

Două treimi dintre statele lumii, cu un scor sub 50 de puncte din maximum 100

Valoarea medie a IPC la nivel mondial este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior, iar 69% dintre cele 180 de state analizate au înregistrat scoruri sub 50 de puncte, potrivit Transparency International. Regiunea cu cele mai bune rezultate este Europa Occidentală, cu un scor mediu de 66 de puncte. Regiunile cu cele mai proaste rezultate sunt Africa Subsahariană (scor mediu 32), Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34).

În topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte se află Noua Zeelandă, cu 89 de puncte din 100 posibile, şi Danemarca, cu 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte. Media la nivel global este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior. Este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce relevă o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament

România, pe locul 25 din 28 în UE, obținând 48 de puncte, ca și în 2016, privind gradul de percepție a corupției

Foto: Transparency International din Romania

România se menţine cu acelaşi scor, de 48 de puncte, ca şi în urmă cu un an, şi pe acelaşi loc la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia. Singurele țări din Uniune care au punctaje mai mici sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte). La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior.

”Faptul că Indicele de Percepţie a Corupţiei 2017 calculat pentru ţara noastră este neschimbat poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire. În următorii ani considerăm că în România, pe lângă mijloacele de coerciţie, este nevoie de o abordare sistematică de prevenire a corupţiei, de responsabilizare a factorilor de decizie şi o mai solidă implicare a comunităţilor locale. Pentru administraţia publică este necesară accentuarea rolului prevenţiei, prin implementarea unor mecanisme transparente şi eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, pentru cheltuirea eficientă a fondurilor publice şi creşterea integrităţii la nivelul instituţiilor publice”, notează Transprency International România.

La data de 7 februarie, în cadrul sediului Parlamentului European de la Strasbourg  a avut loc o dezbatere privind actualele modificări la legile justiției din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, aceasta reprezentând o a doua dezbatere în decurs de un an privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră.

Foto: Transparency International.org

În cadrul dezbaterii de la Strasbourg a participat și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Oficialul român a avut în acest context și o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frank Timmermans, și a fost invitat să susțină poziția Guvernului României privind legile justiției în ședința grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European. Însă în Parlamentul European, datorită regulamentului, ministrul Tudorel Toader nu a putut lua cuvântul. Ulterior, ministrul Justiției a acuzat o parte din europarlamentarii români că au transmis neadevăruri”. Prin faptul că acestuia nu i-a fost permis să ia cuvântul în cadrul discuțiilor, ”nu s-a dorit aflarea adevărului”, a susținut ministrul în cadrul unor declarații de presă.

Dezbaterea din 7 februarie a avut loc la un an distanță după ce plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a dezbătut situația justiției din România în contextul adoptării ordonanței 13 privind modificarea Codului penal și a celui de procedură penală. Atunci, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

Citiți și:

Jean-Claude Juncker, promisiune către Mihai Tudose: Vom elimina MCV până la finalul mandatului meu, cu condiția îndeplinirii tuturor recomandărilor cerute

CORESPONDENȚĂ. Premierul Mihai Tudose, prima vizită oficială la instituțiile UE. Șeful guvernului a avut întrevederi cu liderii instituțiilor UE și cu comisarul Corina Crețu

Sorin Grindeanu, primă vizită oficială: Premierul merge vineri la Bruxelles pentru întâlniri cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker

Sorin Grindeanu, întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Îmi doresc ca în anul 2019 să nu mai existe MCV

Corespondență. Premierul Viorica Dăncilă despre MCV în cadrul întrevederii cu Jean-Claude Juncker: Nu este normal ca România să preia președinția Consiliului UE cu o sancțiune

Studiu al Parlamentului European propune înlocuirea MCV cu un ”mecanism mai puternic”: Dacă MCV nu ar fi existat, România nu ar fi reușit să adere la UE în 2007

Mesajul Comisiei Europene: Cerem Parlamentului României să regândească modificările aduse legilor justiției

Fondurile europene ar putea fi acordate doar statelor independente judiciar. Comisia Europeană vrea o definiție pentru ”statul de drept”

“Ultimele evoluții privind situația din România”, pe agenda reuniunii de astăzi a Comisiei Europene

DNA: Raportul MCV arată că presiunile negative asupra luptei anticorupție pot determina reevaluarea progreselor privind combaterea corupției

Reacția ANI la raportul MCV: Experții Comisiei Europene apreciază faptul că Agenția este implicată activ în implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020

Comisia Europeană a publicat astăzi al doilea raport pe Justiție pentru România din acest an: Guvernul să evite regresul pentru a putea finaliza MCV până în anul 2019

Comisia Europeană avertizează România în noul raport MCV: ”Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”

Ministrul Justiției Tudorel Toader, după publicarea MCV: Concluzia raportului este că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al CE, pe parcursul anului 2018

Klaus Iohannis reacționează după publicarea raportului MCV: Voi utiliza toate atribuțiile constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a amenințat Iranul cu anihilarea totală, pe Twitter: Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată

Published

on

Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu anihilarea în cazul în care acest stat atacă interesele americane, informează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care stârnește îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.


Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Published

on

Fostul actor de comedie, Volodimir Zelenski, a fost luni învestit în funcția de președinte al Ucrainei în cadrul unei ceremonii solemne care a avut loc în Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean), deschizând astfel o nouă eră pentru țara independentă de mai puțin de 30 de ani, care se confruntă cu un război și dificultăți econmice, anunță AFP, EFE și Unian, citate de Agerpres.

©www.president.gov.ua

La o lună după victoria zdrobitoare în faţa contracanditatului său, Petro Poroshenko, cel mai tânăr președinte ales al Ucrainei postsovietice, în vârstă de doar 41 de ani, a venit pe jos la sediul Parlamentului, salutând mulțimea de pe traseu.

©www.president.gov.ua

”Mă angajez, prin toate acţiunile mele, să apăr suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să asigur bunăstarea Patriei şi a poporului ucrainean, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să respect Constituţia şi legile Ucrainei, să-mi îndeplinesc îndatoririle în interesul tuturor compatrioţilor mei, să ridic autoritatea Ucrainei în lume”, a declarat Volodimir Zelenski, cu o mână pe Constituţia acestei ţări independente din 1991.

©www.president.gov.ua

La ceremonie Zelenski a fost însoţit de soţia sa Elena şi de părinţi. Circa 50 de delegaţii oficiale din străinătate participă la ceremonia de inaugurare a noului preşedintelui ucrainean, delegaţia SUA fiind condusă de ministrul energiei, Rick Perry.

©www.president.gov.ua

Actorul și comedianul ucrainean, care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte la 31 decembrie, fără a avea o experiță politică anterioară, a reușit să obțină un scor zdrobitor în cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 21 aprilie, și anume 72.7% dintre voturi, comparativ cu 27.3%, procentele care au mers către contracandidatul său, Petro Poroșenko.

Ce urmează și care sunt provocările ce îl așteaptă pe noul președinte al Ucrainei?

Alegeri anticipate

Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat luni în discursul său de învestitură dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral), care îi este în mare parte ostilă, convocând alegeri legislative anticipate fără să mai aştepte scrutinul prevăzut la termen în 27 octombrie, deşi nu a anunţat data noilor alegeri, informează Agerpres, care citează AFP și EFE.

©www.president.gov.ua

”Dizolv astăzi Rada Supremă de legislatura a opta”, a declarat el în faţa deputaţilor şi invitaţilor străini prezenţi în hemiciclu, în pofida incertitudinilor juridice persistând asupra capacităţii sale de a lansa acest proces foarte încadrat.

”Dragi deputaţi, voi aţi stabilit singuri ceremonia de învestitură luni, într-o zi lucrătoare. Văd în aceasta un plus. Înseamnă că astăzi nu vom sărbători. Vom lucra împreună. De aceea, vă rog foarte mult să adoptaţi o lege privind abolirea imunităţii parlamentare, o lege privind răspunderea penală pentru îmbogăţire ilegală şi multpătimitul Cod electoral, a cărui aprobare trenează de mult timp”, a declarat noul şef al statului ucrainean.

Formațiunea lui Zelenski nu este reprezentată în Radă, care este resposabilă pentru numirea prim-ministrului.

©www.president.gov.ua

Astfel, după numirea sa oficială în funcție, Zelenski a invitat guvernul să-și prezinte demisia în bloc. ”Guvernul nu ne rezolvă problemele, guvernul este problema noastră”, a spus noul preşedinte al Ucrainei, citându-l pe fostul preşedinte american Ronald Reagan. ”Puteţi lua o bucată de hârtie, un pix şi să eliberaţi locurile pentru cei care se vor gândi la generaţiile viitoare şi nu la alegerile următoare. Cred că oamenii vă vor aprecia!”, a spus Zelenski, adresându-se către miniştri.

La numai câteva minute după discursul său de învestitură, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak şi-a prezentat demisia. Dar Zelenski a cerut de asemenea demisia procurorului general, Iuri Luţenko, şi a şefului SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), Vasili Griţak, ambii fideli lui Petro Poroşenko, conform Rbc-Ukraina.

©www.president.gov.ua

Războiul din estul separatist

Dincolo de încercarea de a-și asigura sprijinul Parlamentului, de departe cea mai mare provocăre cu care se va confrunta noul lider de la Kiev este conflictul continuu cu forțele separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Rusia.

Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

De altfel, în discursul său de învestire, Zelenski a precizat că ”prima sa sarcină” este să se ajungă la o încetare a focului în estul Ucrainei. Prima noastră sarcină este să ajungem la o încetare a focului în Donbas”, bazin carbonifer controlat în parte de către separatişti, a spus el provocând o salvă de aplauze din partea deputaţilor.

”Dragi concetăţeni, toată viaţa mea am încercat să fac totul pentru ca ucrainenii să zâmbească (…) În următorii cinci ani, voi face tot ce pot pentru a vă împiedica să plângeţi”, a promis noul preşedinte ucrainean în finalul discursului său.

Afirmațiile sale vin în completarea celor din 21 aprilie, când, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, Zelenski a promis va ”relansa” procesul de pace, după ce în campania electorală a lansat ideea de a implica și SUA sau Marea Britanie în negocierile cu Rusia, chestiune întărită de consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparşin, care declara la 24 aprilie că ”nu l-aş sfătui pe preşedintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin”, ci în prezența reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

Negocieri dure cu Fondul Monetar Internațional

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului. Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1.3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară.

În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari, datorie publică. Rămâne de văzut dacă noul președinte, care a fost votat masiv de cetățeni, va încerca să convingă populația să accepte măsuri de austeritate.

Continue Reading

NATO

FOTO | SUA au început desfășurarea pentru prima dată în România a sistemului de rachete THAAD. Acest sistem va fi operațional pe perioada actualizării sistemului antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Army / Sgt. 1st Class Jason Epperson

Statele Unite au început desfășurarea, în premieră, în România a sistemului de rachete THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în condițiile în care scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina Forțelor Terestre ale SUA, peste 100 de militari americani au sosit la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu încă de la finalul lunii aprilie, unul dintre lansatoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) fiind adus în România în perioada 3-5 mai.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a descuraja o potențială amenințare nord-coreeană, va fi sub controlul operațional al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acest sistem va rămâne operațional numai pe durata mentenanței și îmbunătățirii componentelor facilității Aegis Ashore România.

Citiți și NATO se adaptează provocărilor balistice: Sistemul de la Deveselu va fi actualizat în această vară, iar SUA vor desfășura în România sistemul de rachete THAAD

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei euro-atlantice.

Practic, în timpul actualizării sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending