18 bănci din Germania, Franța și alte țări aflate în Zona Euro au anunțat joi că doresc să lanseze un sistem de plăți ”cu adevărat european”, care ar urma să devină funcțional până în 2022, pentru a digitaliza complet o regiune unde jumătate din toate plățile de retail încă se efectuează în numerar, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Banca Centrală Europeană a salutat decizia băncilor de la lansa un sistem european unificat de plăți până în 2022.

Autoritățile europene și șefii băncilor centrale căutau de multă vreme un competitor intern, care să concureze cu procesatorii americani de plăți Mastercard și Visa și, mai recent, cu giganții din domeniul tehnologiei, precum Alipay sau Google.

De altfel, BCE, a atras atenția anul trecut că dependența de jucătorii din afara Europei pentru două treimi din plățile care nu sunt efectuate în numerar prezintă riscul ca piața de plăți să nu poată sprijini piața unică a UE și euro.

”Sistemul este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă”, a declarat Thierry Laborde, adjunctul directorului operaţional de la banca franceză BNP Paribas, care este parte a proiectului.

”O vom face în mod colectiv, punându-ne la un loc resursele. În ceea ce priveşte sistemele de distribuţie, preţurile diferă de la o bancă la alta, dar infrastructura va fi pan-europeană”, a adăugat Laborde.

Inițiativa europeană de plăți va deveni un nou standard pentru mijloacele de plată, oferind un card pentru consumatorii și retailerii din Europa. Cardul va acoperi toate tipurile de tranzacții, inclusiv în magazine, online, retragerile de numerar.

Printre băncile incluse în proiect se află BBVA, BNP Paribas, Commerzbank, Deutsche Bank, Santander, ING, UniCredit şi Societe Generale.

Liderii regionali și locali îndeamnă statele membre să adopte rapid bugetul UE și Planul de recuperare pentru a proteja cetățenii și pentru a îmbunătăți în același timp rezistența comunităților locale, se arată într-un comunicat remis Caleaeuropeana.ro.

Cu două săptămâni înainte de un summit european crucial, Comitetul European al Regiunilor – adunarea UE a autorităților regionale și locale – invită statele membre să ajungă la un acord în timp util și echitabil cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) și la ”Planul UE pentru următoarea generație”.

Într-o rezoluție și o dezbatere cu comisarul european responsabil pentru buget și administrație, Johannes Hahn, regiunile și orașele au cerut ca unitatea să devină elementul comun pentru toate politicile UE și ca punerea în aplicare a programelor UE să se bazeze pe responsabilități și parteneriate comune.

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, a menționat că ”propunerile Comisiei pentru planurile de redresare și bugetul 2021-2027 includ cerințele cheie ale Comitetului nostru și arată impactul muncii noastre neobosite pentru a face vocea reprezentanților aleși la nivel local audiat la Bruxelles. Acestea oferă un răspuns clar populațiilor și euroscepticilor, demonstrând valoarea adăugată a UE în aceste momente dificile.”

”Trebuie să ne asigurăm că planul de recuperare este implementat eficient și că evite riscurile unui proces centralizat. Statele membre trebuie să fie implicate pe deplin pentru a direcționa investițiile acolo unde este cel mai mare nevoie. Parlamentul trebuie să acționeze rapid. Discuțiile sunt legitime, dar trebuie să evităm întârzierile care riscă să ne împiedice eforturile de a răspunde la timp la nevoile cetățenilor noștri “, a mai adăugat acesta.

“Bugetul pe termen lung și UE pentru următoarea generație sunt modalitatea europeană de a răspunde crizei și de a lua calea către redresare. Nu putem reuși decât dacă stăm împreună – statele membre de toate dimensiunile și din toate părțile Europei; regiuni și orașe, autorități, universități și afaceri. Suportul Comitetului Regiunilor pentru un acord în iulie este foarte important. Avem nevoie de un acord rapid pentru o recuperăre rapidă”, a declarat Johannes Hahn, comisarul responsabil pentru buget și administrație

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

“Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

“Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, decât în afara sa”

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

“Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.