Connect with us

U.E.

Raport UE: Numărul solicitanților de azil a crescut anul trecut pentru prima dată din 2015 încoace. În total, 836.000 de solicitări sunt în așteptare

Published

on

Depunerea solicitărilor de azil în UE creste pentru prima dată din anul 2015 încoace, când a fost înregistrat cel mai mare val migratoriu, conform unui raport al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), citat de EU Observer.

“Din martie 2020, s-au înregistrat un total de 836.000 de cazuri in așteptare de la persoane ce solicită azil”, consemnează raportul.

Pe baza raportului EASO, EU Observer indică o scădere a solicitanților sirieni, in timp ce prezintă creșterea numărului de solicitanți afgani si venezueleni.

Un aspect important al raportului îl constituție țările cheie in care atât cetățenii din Venezuela, cât și din Afganistan doresc să imigreze: „Datorită conexiunilor culturale si de limbă, solicitanții de azil din America Latină își depun aplicațiile preponderent în Spania. Similar, aplicațiile cetățenilor din Afganistan au fost preponderent depuse in Grecia, conform numărului in creștere a migratorilor sosiți pe ruta Estică a Mediteranei“.

Atât aspectele culturale si de limbă, cat si cele geografice devin puncte cheie în conturarea unei imagini de ansamblu asupra înțelegerii opțiunilor imigranților ce vin din țările în curs de dezvoltare.

Bazat pe datele extrase din raportul EASO, solicitările de azil în UE in urma pandemiei de COVID-19, sunt îngreunate: „ Numărul cazurilor in așteptare care încă așteaptă o decizie la sfârșitul anului 2019, a rămas mult mai mare comparativ cu nivelul de dinainte de 2015, ilustrând presiunea sub care operează sistemele de azil si recepție”.

Pandemia de COVID-19 pune pe lista de așteptare un număr considerabil de imigranți, ale căror necesitați trebuie să fie abordate. Așadar, raportul EASO se adresează statelor membre, solicitând pregătirea acestora pentru o creștere a numărului de solicitanți pentru azil pe termen mediu.    

Necesitățile gestionării imigrației împinge Comisia Europeană spre a contura un program special denumit Sistemul European Comun de Azil. Pentru ca programul să fie implementat, statele membre trebuie să se pună de acord asupra practicității acestuia in conformitate cu bugetul UE.

Așa cum precizează EU Observer: „Țările est-europene, mai exact Ungaria si Polonia se opun oricărui sistem mandatar de redistribuire a solicitanților de azil in rândul blocului comunitar – in timp ce statele ‚de frontiera’, precum Italia, Spania si Grecia insistă asupra acestui aspect”.

Așadar, necesitatea ajungerii la un consens asupra problemei imigranților este legată de bugetul UE care va indica pachetul de resurse pentru sectorul migrației si care împarte UE in două tabere cu obiective diametral opuse.

Clauza din Sistemul European Comun de Azil ce nemulțumește state precum Ungaria si Polonia este: „Statele membre ale UE au o responsabilitate comună in a primi solicitanții de azil”. Bazat pe acest aspect ce conturează o responsabilitate comună, atât Polonia cat si Ungaria invocă o distanțare fată de orice ar impune o redistribuire a imigranților din țările de graniță, in mod comun in restul celor 27 de state ale UE.

Concluziile raportului întocmit de Biroul European de Sprijin pentru Azil prezintă atât aspectele pozitive ce au condus la dezvoltarea unui sistem European de control al imigranților, cat si conturarea problemelor ce trebuie abordate. Printre aspectele pozitive consemantă de EASO se numără: „Țările UE au continuat să pună accentul pe înregistrarea rapidă si colectarea detaliată a informațiilor de la solicitanți in primele etape ale procedurii de azil pentru a distinge mai eficient intre persoanele ce au nevoie de protecție si cei care vor trebui să fie întorși in țările natale”.

Totodată, raportul EASO prezintă provocările sistemului de imigrație european, cu privire la granițele sale externe: „în ceea ce privesc operațiunile de căutare si salvare in Marea Mediterană, cat si debarcarea si relocarea imigranților salvați”.

Concluziile raportului schițează provocările pandemiei de COVID-19. Raportul EASO conturează efectele pandemiei: „In timp ce țările bogate din Europa si America de Nord par să fie afectate disproporțional de COVID-19, țările cu salarii scăzute si medii pot ajunge la un risc ridicat al infectărilor. Acestea din urmă sunt state de origine sau de tranzit pentru solicitanții de protecție internațională”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

U.E.

Explozii la Beirut: Președintele Franței Emmanuel Macron merge joi în capitala Libanului pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici”

Published

on

© Council of the European Union

Emmanuel Macron se va deplasa joi în Liban pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici” după exploziile care au devastat Beirutul şi care s-au soldat cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.

Şeful statului francez se va întâlni cu omologul său libanez Michel Aoun şi prim-ministrul Hassan Diab, într-un moment în care Franţa şi-a declarat solidaritatea cu Libanul şi a trimis personal şi ajutor material pentru a le veni în ajutor autorităţilor de la Beirut, a precizat Palatul Elysée, potrivit Agerpres.

Un anunț ulterior a fost făcut și de Emmanuel Macron pe pagina sa de Facebook.

“Mă voi duce mâine la Beirut să ma întâlnesc poporul libanez pentru a le aduce mesajul fraternității și solidarității din partea francezilor. Vom discuta situația cu autoritățile politice”, a spus Macron.


Miercuri după-amiază, prim-ministrul francez Jean Castex îi va reuni pe principalii miniştri implicaţi pentru “a coordona ansamblul ajutoarelor pe care le vom trimite la faţa locului”, conform sursei citate.

“Trei avioane pleacă astăzi spre Beirut, unul de la Marsilia (sud), cu echipe de lucrători medicali care pot interveni imediat, şi două de pe aeroportul (parizian n.r.) Roissy cu 25 de tone de material şi echipe de securitate ale Ministerului de Interne”, a precizat la rândul său şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian.

Avioanele care pleacă de pe aeroportul Roissy urmează să decoleze în jurul prânzului, urmând să ajungă la destinaţie câteva ore mai târziu.

La Marsilia, pompierii navali au trimis material de urgenţă şi o echipă medicală de nouă persoane în Liban, a precizat serviciul lor de comunicare.

Ei s-au îmbarcat la bordul unui avion privat pus la dispoziţie de directorul general al companiei CMA-CGM, unul dintre liderii mondiali în transportul maritim. Acesta, Rodolphe Saadé, este de origine libaneză.

“Atunci când suntem încercaţi prietenii trebuie să fie aproape şi noi suntem”, a subliniat Jean-Yves Le Drian, după ce a discutat telefonic cu omologul său libanez Charbel Wehbe.

Franţa va avea de altfel “iniţiative în zilele care urmează” pentru a mobiliza ajutorul internaţional necesar, în special la nivel european, pentru a oferi asistenţă imediată Libanului, a mai precizat şeful diplomaţiei franceze, fără a furniza amănunte suplimentare.

“Pentru moment, este timpul ca solidaritatea internaţională să se arate”, a spus Jean-Yves Le Drian, atrăgând atenţia asupra distrugerii portului precum şi a “necesităţii alimentare indispensabile întrucât silozurile cu cereale au explodat şi ele”.

Cele două explozii foarte puternice din portul Beirut s-au soldat marţi cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, iar sute de mii de oameni au rămas fără locuinţe. Exploziile au provocat scene de devastare şi panică în capitala libaneză, declarată oraş “sinistrat”.

Guvernul libanez pune exploziile pe seama unei încărcături de nitrat de amoniu depozitată în port “fără măsuri de siguranţă”.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending